Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Confruntat cu aceste proteste în țară, care vor ajunge și în fața Palatului Victoria din București pe data de 22 noiembrie, premierul Marcel Ciolacu promite că ordonanța va fi modificată astfel încât fabricile din industria de apărare să fie exceptate de la prevederile ei. Sindicaliștii așteaptă ca șeful Guvernului să se țină de cuvânt, dar spun că până nu vor vedea modificarea legii publicată în Monitorul Oficial nu vor renunța la proteste. Un tratament fiscal special pentru industria de apărare face deja obiectul unor discuții la nivelul Comisiei Europene, în condițiile în care situația internațională este foarte tensionată.
La mijlocul acestei săptămâni, pe 15 noiembrie, vor ieși în stradă angajații societăților brașovene Carfil, Metrom și Tohani Zărnești. Potrivit reprezentanţilor Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), noile măsuri nu sprijină industria de apărare şi nu fac decât să afecteze nivelul de salarizare al angajaţilor. Aceştia susţin că industria de apărare a ajuns printre ultimele din ţară la grila de salarizare. „Industria de apărare este una strategică, potrivit Legii 232/2016, dar acest lucru se întâmplă doar pe hârtie. Cu două războaie în zona geopolitică și militară a României, Guvernul lovește în plin sectorul industriei de apărare, din următoarele cauze: industria de apărare este asimilată instituțiilor publice, total eronat, ele fiind societăți comerciale care trăiesc din ceea ce produc, vând și încasează, conform Legii 31. Ele servesc interesele țării, fiind pregătite în orice moment să răspundă solicitărilor sistemului național de securitate și apărare”, a declarat pentru cotidianul Jurnalul Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA).
Sindicaliștii așteaptă rezolvarea problemei
În urma unei întâlnirii pe care a avut-o săptămâna trecută cu reprezentanții ASIAA, premierul Marcel Ciolacu a promis că Legea 296/2023 va fi modificată, astfel încât industria de apărare să fie exclusă de la prevederile ei. Modificările propuse de sindicaliști urmează să fie asumate printr-un proiect de act normativ de către Ministerul Economiei și avansat spre aprobare Guvernului. Președintele ASIAA spune că angajații așteaptă ca problema să fie rezolvată cât mai rapid, pentru că deja veniturile lor au fost afectate de prevederile noii legi, iar drepturile pierdute nu vor fi acordate retroactiv.
Decuplați de la noile tehnologii
Gradul de încărcare al industriei de apărare cu comenzi militare este de 39%, iar dacă se adaugă și producția civilă, gradul urcă la 75-80%. Dacă vorbim despre Ministerul Apărării Naționale, doar 4-5% din achizițiile sale sunt lansate către industria autohtonă, ceea ce face ca sectorul să stea la fel de prost ca anul trecut. „Efectul anilor în care autoritățile au ignorat Legea offsetului se vede astăzi, când fabricile din industria de apărare au pierdut, în general, contactul cu noile tehnologii. Noi avem mari probleme și cu diverse componente pe care le importăm, și astea sunt tot mai multe. Vin cu mari întârzieri și noi trebuie să plătim penalități la contractele pe care le aveam. Toate aceste lucruri afectează performanțele economice ale societăților, iar acum Guvernul spune că le taie din venituri angajaților, în condițiile în care acestea sunt oricum la limita salariului minim pe economie”, potrivit lui Constantin Bucuroiu.
În industria de apărare lucrează 11.000 de oameni, iar vârsta medie este de 54 de ani. Din cauza salariilor foarte mici, sectorul nu atrage tineri.
Citește pe Antena3.ro
Clemență pentru depășirea deficitului bugetar
La nivelul Uniunii Europene se negociază noi reguli care să permită cheltuieli militare mai mari. Discuțiile sunt aproape de finalizare și potrivit unui proiect propus la începutul lunii noiembrie se dorește ca statele membre care măresc cheltuielile de apărare să fie tratate cu clemență dacă încalcă regula UE referitoare la limitarea deficitelor bugetare la 3% din PIB. Un acord pe această temă ar urma să fie încheiat până la sfârșitul acestui an.
Ignorarea Legii offset a pus capac
Obligația de a întoarce valoarea unui contract de achiziție pentru tehnică militară în economia țării care face comanda este prevăzută peste tot în lume de legile offsetului. La noi această valoare este de minimum 85%, dar majoritatea țărilor impun 100%. Motivul pentru care această lege conține o asemenea prevedere este de a crea un echilibru între profiturile obținute de marile companii din industria de apărare, dar și pentru a permite și altor țări să-și păstreze și dezvolte industria de apărare. La noi, Legea offsetului a fost subminată chiar de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT). În 2016 ea a fost ciuntită legal, după ce acest organism a aprobat propunerea Ministerului Apărării Naționale de modificare a Legii 346/2006 privind funcționarea ministerului, prin care contractele G2G (de la guvern la guvern) erau exceptate de la aplicarea offsetului. Federația sindicatelor din industria de apărare se luptă de ani să elimine această prevedere și să oblige autoritățile să aplice Legea offsetului în spiritul ei.
Programul de guvernare a rămas doar pe hârtie
Sprijinirea industriei de apărare este un punct important în programul de guvernare al actualului Executiv, dar cu toate acestea, măsurile propuse aici au rămas doar la nivel declarativ. Ce prevede programul:
-
Creșterea rezilienței industriei de apărare în noul context geopolitic;
-
Adoptarea și implementarea Strategiei Naționale din industria de apărare;
-
Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN;
-
Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională.
Sursa: Programul de guvernare 2023-2024
Ungaria, investiții majore în 2023
Industria de apărare a Ungariei a reușit să atragă în ultimii ani investiții foarte mari în urma unor parteneriate încheiate cu giganții mondiali în domeniu. De exemplu, la Varpalota compania germană Rheinmetall construiește acum o fabrică de muniție (România nu mai produce muniție din 2004) și este în negocieri cu Guvernul de la Budapesta pentru construirea unei fabrici de tancuri. De asemenea, la Nyirtelek, o altă companie germană construiește o fabrică de radare.
Polonia devin un hub de producție
Industria poloneză de apărare va începe să producă din 2026 tancurile sud-coreene K2 „Black Panther”, ca urmare a unui contract încheiat anul acesta cu Hyundai Rotem, o filială Hyundai Motor Group, care prevede livrarea a 1.000 de tancuri către armata poloneză. De asemenea, fabricile poloneze vor începe producția a 1.400 de vehicule ușoare de luptă pentru infanterie (IFV) Borsuk, a vehiculelor grele de luptă pentru infanterie (CBWP), a vehiculelor blindate (LPR), producția sistemelor HIMARS și a avioanelor de luptă ușoare coreene FA-50 etc. În vara acestui an, Guvernul de la Varșovia a alocat conglomeratului industrial militar Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) aproximativ 3,17 miliarde de dolari pentru capitalizare.
Bulgaria, exporturi de 4 miliarde de dolari
Exporturile de armament ale Bulgariei au explodat anul trecut, ajungând la 4 miliarde de dolari. Pentru a face față solicitărilor la export, mai ales în contextul războiului din Ucraina, țara vecină a decis să redeschidă o fabrică de obuze de tip sovietic de 122 mm închisă în urmă cu mai multe decenii. Datorită comenzilor foarte mari pe care le au de onorat, fabricile bulgărești din acest sector resimt deja o criză de personal.
