Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ea este considerată una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur, după suprafața construită, conform statisticilor la nivel european și internațional. Evaluările recente de risc indică faptul că aproape 75% din populație și peste 60% din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic, reprezentând o pondere de peste 70% din produsul intern brut (PIB). Conform analizei Băncii Mondiale și Comisiei Europene (Economic Analysis of Prevention and Preparedness – Financial Risk and Opportunities to Build Resilience in Europe, 2021), între statele membre ale UE, România se situează pe locul trei în ceea ce privește pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane de euro, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilor rezidențiale.
Strategia propune o foaie de parcurs detaliată a acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung, pentru asigurarea unui cadru de planificare și realizare a investițiilor. De la 1 ianuarie Ministerul Dezvoltării va veni cu un nou program de investiții pentru consolidarea seismică care presupune niște reguli mai simple și o schimbare de abordare. În primul rând statul va investi în aceste clădiri sută la sută, fără a mai solicita cofinanțare din partea proprietarilor, ceea ce nu a fost niciodată până acum pe acest segment. De asemenea, vor fi introduse în program și clădirile cu risc seismic 2 (până acum erau doar clădirile din clasa 1 de risc), precum și clădirile publice.
Mai mulți bani pentru investiții
Conform proiectului de buget pe anul 2023, pentru susținerea financiară a programului național de consolidare seismică a clădirilor se vor aloca 500 de milioane de lei, în condițiile în care anul trecut suma alocată a fost de 50 de milioane de lei, dar nici măcar aceasta nu a fost cheltuită în totalitate. Practic, programul de consolidare seismică a funcționat cu frâna de mână trasă de la început din cauza cofinanțării solicitate din partea proprietarilor. De asemenea, tot de anul viitor se propune dezvoltarea unor noi mecanisme de monitorizare și evaluare a clădirilor cu risc seismic, dar se va pune un accent mai mare și pe acțiunile de conştientizare a cetăţenilor şi autorităţilor publice.
700.000 metri pătrați de suprafață locuibilă în clădiri se încadrează în clasa I de risc seismic
45% din clădirile din sectorul sanitar au vulnerabilitate ridicată
Citește pe Antena3.ro
În sectorul de educație și în sectorul rezidențial, care conțin cel mai mare număr de clădiri publice și, respectiv, private, peste 70% din fondul construit existent a fost proiectat înainte de apariția primului normativ privind protecția seismică (1963) sau în perioada în care funcționau reglementările de nivel inferior (1963-1977). Pe de altă parte, baza de date a Institutului Național de Sănătate Publică arată că aproximativ 45% din clădirile existente din sectorul de sănătate pot avea un nivel ridicat de vulnerabilitate la seism. Dintr-un total de 3.100 de clădiri, expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 14% sunt încadrate în clasa de risc seismic RsI (risc ridicat de prăbușire), 30% în clasa de risc seismic RsII (probabilitatea de prăbușire este redusă), 38% în clasa de risc seismic RsIII (sunt așteptate degradări structurale ) și 18% în clasa de risc seismic RsIV (proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare). Totuși, doar pentru o parte dintre clădiri există disponibile informații cu privire la lucrările de consolidare sau reabilitare anterioare, ceea ce impune o revizuire și validare tehnică suplimentare.
După cutremurul din 1977, doar reparații, nu și consolidări
Un eveniment seismic comparabil cu cel din sursa Vrancea din anul 1977 ar putea provoca în prezent chiar și mai multe pierderi și daune decât cel din 1977 din cauza îmbătrânirii fondului construit, a urbanizării și a altor factori socio-economici. În urma cutremurului din Vrancea de pe 4 martie 1977, au fost efectuate evaluări la scară largă a avariilor suferite de clădirile din București (18.000 de clădiri) și Iași (2.000 de clădiri). În ciuda faptului că efectele acestui cutremur au demonstrat vulnerabilitatea fondului construit din România, clădirile avariate în timpul cutremurului din 1977 au fost doar reparate, fără a fi supuse ulterior unor lucrări de consolidare. Reparațiile au avut ca scop îmbunătățirea stării acestora astfel încât să se apropie de starea de dinaintea cutremurului, dar nu au redus nivelul de vulnerabilitate. Astfel, o parte semnificativă din fondul construit existent în România este susceptibilă să sufere avarii considerabile în cazul unui eveniment comparabil cu cutremurul din 1977, atrage atenția noua strategie antiseismică.
România poate investi 537 de milioane de euro în reducerea riscului seismic al clădirilor din sectorul de sănătate prioritare, al clădirilor administrative cu spații publice și al clădirilor rezidențiale multifamiliale, cu spații comerciale sau spații unde se desfășoară activități sau servicii de interes public, în primii 5 ani ai programului de investiții. (…) Dacă programul de investiții aplică un proces de prioritizare bazat pe risc, selectând mai întâi clădirile existente unde sunt așteptate cele mai multe pierderi, se poate reduce mai mult de 43% din riscul seismic al clădirilor din sectorul de sănătate, administrativ și rezidențial, cu o investiție de 13% din necesarul total de investiții în acele sectoare.
Strategie Națională de Reducere a Riscului Seismic
Bani alocați prin PNRR
Prin Componenta C5 - Valul Renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt alocate 2,82 miliarde de euro, sumă care permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri şi 2.600 clădiri publice. Din această sumă, doar 130 milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a circa 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Totodată, 152 milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.
Aproximativ 50% dintre elevi și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.
