Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre familia Ceausescu s-au aflat detalii dincolo de biografiile oficiale abia dupa 1989. Din marturiile apropiatilor si uneori ale membrilor mai departati ai familiei, se stie azi despre betiile lui Andruta, despre preferintele culinare ale cuplului Elena si Nicolae Ceausescu sau despre aventurile neconforme cu morala proletara ale "mostenitorilor".
Parintii viitorului "carmaci" al Romaniei au fost Andruta (1886-1969) si Alexandrina (Lixandra, 1888-1970). In casa lor saracacioasa din Scornicesti (judetul Olt) s-au nascut cei 10 copii, dintre care numai noua au supravietuit. Mizeria de zi cu zi, betiile lui Andruta i-au obligat pe fiecare dintre copii sa ia drumul pribegiei. Scoala au facut pe apucate. Oamenii din Scornicesti isi aduc aminte ca Andruta isi batea deseori nevasta si copii, Alexandrina suportandu-i cu stoicism "dictatura". Nici unul dintre parinti nu si-a imaginat ca din pulberea Scornicestilor se va naste "geniul din Carpati". Abia dupa 1965 (anul alegerii lui Nicolae Ceausescu ca secretar general al PCR), impreuna cu consoarta lui, Nicolae a dezvoltat un cult al parintilor. Si azi, exista in Scornicesti o biserica ridicata in cinstea lor la ordinul lui Ceausescu, marturie stand portretele votive ale lui Andruta si Alexandrinei. "RAMURILE". Primul vlastar al familiei Ceausescu a fost Niculina, nascuta 1914. Ea a plecat prima la Bucuresti, sa caute de lucru. Aici l-a gazduit pe fratele ei mai mic, Nicolae, in 1929. Copilul este bagat calfa la cizmar, dar nu va imbratisa meseria, el declarandu-i cumnatului sau - cizmarul Rusescu - ca va fi "Stalinul Romaniei". ECONOMISTUL. Urmatorul nascut al familiei a fost Marin (1916-1989). Absolvent al Academiei de Stiinte Economice, a condus timp de mai multi ani Agentia Economica a Romaniei din Viena, unde si-a gasit si sfarsitul. L-au mostenit cele doua fiice, Mihaela si Gabriela. "FIUL IUBIT". Nicolae Ceausescu s-a nascut la 26 ianuarie 1918, desi certificatul sau de nastere atesta ca a fost primul copil din Scornicesti nascut in 1918, la data de 23 ianuarie. Despre el s-au scris numeroase "opere stiintifice", dar si "omagii", care au ascuns adevarul despre "omul Ceausescu". Din casatoria sa cu Lenuta Petrescu, viitor "doctor academician inginer Elena Ceausescu", au rezultat cele trei vlastare: Valentin, Zoia si Nicu. Valentin (singurul copil al cuplului care mai traieste, nascut in 1948) este absolvent al Facultatii de Fizica si unul dintre cele mai discrete persoane din anturajul fostei familii prezidentiale. Spre deosebire de el, "Printisorul" - Nicu (nascut 1953) - a avut o viata plina de aventuri. Cu toate acestea, el a ramas preferatul lui Ceausescu pentru preluarea mostenirii politice a Romaniei. In 1989, Nicu a avut aceeasi soarta ca si fratii sai, fiind arestat si judecat. A murit la Viena, in 1996. Zoia Ceausescu s-a nascut in 1949 si a urmat Facultatea de Matematica. |
UNITATE. Conform moralei proletare, familia Ceausescu a trebuit sa-si mentina armonia, in ciuda nemultumirilor copiilor |
Citește pe Antena3.ro
 |
 |
| ARMONIE. Mamele dictatorilor au avut o batranete tihnita | ACASA. Cuplul Ceausescu, in vizita protocolara la Scornicesti
|
|
LIVIU TURCU: "DRUMURI INTERSECTATE INTAMPLATOR"
|
|
Zoia Ceausescu este exemplul tragic al destinului copiilor care platesc scump greselile parintilor. Intamplarea face ca noi sa fi apartinut aceleiasi generatii, fiind simultan studenti la Universitatea Bucuresti, fiecare la facultati diferite. Activitatile studentesti, indeosebi cele legate de editarea unei reviste social-culturale, ne-au intersectat absolut intamplator drumurile, fara a depasi semnificatia evenimentului diurn. Iata doi oameni veniti din lumi complet diferite, cu experiente ale copilariei si adolescentei aflate la poli opusi sub aspectul conditiilor materiale si a facilitatilor aferente. Unul beneficiind in continuare de conditii de exceptie, si altul inca luptand sa supravietuiasca pentru a putea sa-si desavarseasca educatia. Si cu toate acestea, nimic din ceea ce am observat, direct sau indirect, din discutiile cu cei care au cunoscut-o personal, nu a putut sa-mi altereze imaginea unui om inteligent, onest, capabil sa-si faca un destin profesional prin propriile forte. Viata avea sa confirme intre altele aceste doua calitati ale lui Zoia Ceausescu. Ar fi putut sa faca o cariera publica "zgomotoasa", a si fost impinsa de mama sa in acest sens, dar a preferat mai mult sau mai putin anonimatul. (...) In valtoarea evenimentelor istorice din decembrie 1989, Zoia Ceausescu a platit din nou in planul vietii personale un pret nedrept ca urmare a lipsei de transparenta ce insoteste de regula viata familiilor dictatoare. (...) In acest context, nimic nu cred ca se potriveste
mai bine pentru epitaful lui Zoia Ceausescu decat reflectia scriitorului scotian James Barrie, conform careia "Viata este in esenta doar o nesfarsita lectie pe tema umilintei". Sa-i fie tarana usoara!
|
|
ION MIHAI PACEPA: "SI-A URAT NUMELE"
|
|
De mortuis nil nisi bonum (Despre morti, numai de bine - n.n.). Zoia si-a urat numele. Si parintii. De aceea s-a mutat atat din palatele dictatorilor, cat si din viata lor. Tot de aceea a refuzat cu ineversunare sa se lase implicata in politica Romaniei comuniste - visul Elenei - si a cautat refugiu in rigiditatea stiintelor exacte. "Matematica n-are culoare politica", mi-a spus de nenumarate ori. Cu putin timp inainte de a-l "trada" pe Ceausescu am fost impreuna
cu Zoia la Paris pentru cateva saptamani. Elena era furioasa ca se indragostise de un pamantean de rand si spera ca Parisul o va vindeca. Acolo am descoperit-o pe adevarata Zoia: o fata modesta, care detesta bijuteriile, onorurile si blanurile. Nu mi-a cerut nici macar o data sa o duc la cumparaturi - sportul favorit al Elenei. Nici sa-i popularizez prezenta sau sa organizez banchete in cinstea ei - sporturile favorite ale lui Ceausescu. A fost interesata doar de muzee, teatre si librarii. Acolo devenea spumosa si vulcanica. Cand ne reintorceam la ambasada - unde am locuit - se remetamorfoza
in aceeasi Zoia apatica, care
nu voia sa profite de pe urma numelui sau. Nu agrea nici plocoanele si nici ploconelile. De regula, se retragea intr-unul
dintre saloanele ambasadei - cu
un album de arta sau o carte de matematica. Cand citea, fuma tigara dupa tigara. Se pare
ca asta i-a fost fatal.
Dumnezeu sa o ierte!
|
|
"STAI CU NOI!"
|
|
"Zoia era o fata buna, ascultatoare si linistita, nu-i placea sa umble pe strada... Si Valentin la fel. Tot timpul stateau cu burta pe carte. (...) Sa stiti ca, pana s-au facut mari, toti trei dormeau in aceeasi camera. Cred ca pana prin clasa a cincea. Aveau doar paturi separate" (...) "Ceausescu o iubea foarte mult pe Zoia. Cand venea seara se ducea si-i spunea: «Hai, Zoie, stai cu noi la masa!» Semana
cu el putin. Ea si Valentin
au fost niste copii
extraordinari inca de mici".
|
|
GOSPODINA
|
|
"Zoia a fost logodita
timp de cateva luni cu un doctor din Cluj, al carui tata era un scriitor renumit. (...) Nu stiu ce s-a intamplat intr-o buna zi, ca baiatul si-a luat catelusa, masina si a plecat inapoi la Cluj. Nu s-a mai intors niciodata! (...) Dupa vreo patru ani, Zoia s-a casatorit cu actualul ei sot, Opran, profesor la Politehnica." (...) "Sa stiti ca
si Zoia era gospodina! Chiar inainte sa se casatoreasca isi punea singura muraturi pentru iarna. Cand s-a maritat,
a stat o perioada cu parintii, dupa care s-a mutat intr-o casa aproape de Biserica Alba, pe Calea Victoriei", povesteste Suzana Andreias, in cartea Mariei Dobrescu.
|
|
POST
|
|
"Nu cred ca erau nebotezati, fiindca mama lui Ceausescu era foarte credincioasa. Ca si Zoia. E asa de credincioasa! Posteste si merge la biserica. De cand era eleva, studenta. (...) Ea mergea la biserica inainte de a ajunge acasa, cand iesea de la liceu. (...) Cred ca de la colegii de scoala a invatat, de la prieteni. Eu asa o stiu. Cand a terminat liceul, inainte de a da examen la facultate, a stat la Snagov vreo trei saptamani impreuna cu o colega de-a ei. Miercurea si vinerea, cand ii dadeam sa manance, Zoia imi spunea: «Eu nu mananc de dulce»!".
Nota: Citatele au fost
preluate din lucrarea
"La curtea lui Ceausescu"
de Maria Dobrescu.
|
|
|
|
|
