Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descoperirea a mii de firme evazioniste sau cu risc ridicat de evaziune fiscală înființate la aceeași adresă a fost făcută, recent, de Curtea de Conturi, care a acuzat ANAF că nu a luat aproape nicio măsură. A devenit celebru un bloc de apartamente din Sectorul 2 al Capitalei, situat pe strada Arhitect Grigore Ionescu, unde au fost înregistrate 2.736 de firme într-un apartament și alte peste 200 de firme în alt apartament. Aceste adrese se regăsesc în raportul Curții de Conturi.
ANAF nu s-a grăbit să controleze miile de firme cu sediul în aceleași apartamente, motivând prin faptul că „un contribuabil nu poate fi considerat de rea-credință doar pentru că are sediul social declarat la o adresă comună cu alți contribuabili”. De asemenea, există o diferență majoră între a avea datorii la bugetul de stat și evaziunea fiscală.
În raportul Curții de Conturi apar menționate firmele de apartament care au datorii rezultate din neachitarea obligațiilor declarative. Evaziunea Fiscală presupune sustragerea de la obligațiile fiscale prin nedeclararea veniturilor sau înregistrarea de cheltuieli fictive, conform Legii nr. 241/2005.
Știrea despre mii de firme înregistrate în același apartament a provocat stupoare, dar înregistrarea acestor firme s-a făcut în perfectă legalitate. A fost nevoie doar de o modificare legislativă pentru a permite o astfel de practică interzisă până în 2020. Legea nr. 102/2020 a modificat art. 17, alin. (4) din Legea nr. 31/1990, astfel încât să elimine restricțiile impuse de legislația anterioară la înființarea firmelor cu sediul social în apartamente. De fapt, inițiativa legislativă era din 2017 și a parcurs mai multe etape, până la votul Parlamentului din anul 2020. Inițial, fusese respins de Senat, dar a fost reluată de mai multe ori, până când s-a ajuns la obținerea unui vot majoritar în Parlament.
Așa s-a ajuns la înregistrarea legală a peste 2.700 de firme în același apartament. Practica aceasta a înregistrării mai multor firme în același spațiu era deja cunoscută mai ales în cercurile politicienilor și ale foștilor angajați din serviciile de intelligence.
„Samsarii de firme” au clientelă selectă
Există o nouă ocupație neînregistrată ca atare în România - aceea a „samsarilor de firme” - persoane care se ocupă doar cu înființarea de societăți comerciale, în baza unor contracte de asistență juridică, dar găsesc și spațiul necesar pentru sediul social. Clientela selectă a acestor „samsari” arată că sunt direct conectați cu serviciile și cu politicieni de top.
Mulți au apelat la aceiași „samsari” pentru a li se înființa firmele de apartament cu sedii sociale în aceleași spații, iar cei care se ocupă de înființarea societăților comerciale nici măcar nu țin cont de deserviciile pe care le aduc propriilor clienți. De exemplu, un scandal legat de o firmă a generalului SRI Dumitru Dumbravă s-a declanșat după ce sediul social a fost înregistrat în același apartament cu sediul firmei Elenei Băsescu.
Până în anul 2020, „samsarilor” de firme le era, totuși, destul de greu să practice această nouă meserie, pentru că aveau nevoie mereu de apartamente și de acordul vecinilor pentru a înregistra noi firme. Salvarea lor a venit de la parlamentarul și fost ministru USR Claudiu Năsui, chiar în plină criză generată de pandemie, când nimeni nu s-a mai gândit la consecințe.
Evident că motivarea inițiativei legislative a fost invocată ca fiind nevoia de simplificare a procedurilor de înființare a unei societăți comerciale, care să vină în sprijinul antreprenorilor. Fiind astfel prezentată ca o inițiativă benefică pentru mediul de afaceri - tocmai atunci când firmele mici și PFA-urile erau amenințate de faliment, în urma restricțiilor din lockdown -, legea a trecut cu bine de votul Parlamentului și a fost promulgată cu succes.
În Expunerea de Motive mai sunt menționate principii ale Uniunii Europene, drepturi și libertăți, dar punctul de vedere transmis de Guvern contrazice aproape tot ce stă la baza inițiativei, arătând că o astfel de modificare legislativă nu va duce decât la crearea unor „societăți fantomă” și la evaziune fiscală.
Abia acum se văd consecințele și putem înțelege pentru ce a fost nevoie de o astfel de modificare legislativă: băieții deștepți ai sistemului au cerut modificarea legislației, ca să nu mai caute spații pentru sedii sociale și să scape de acordul vecinilor - care era obligatoriu.
Liber la înființarea „firmelor-fantomă”
După descoperirea făcută de Curtea de Conturi, ANAF s-a apărat de acuzațiile aduse instituției, comunicând faptul că legea din 2020 a fost adoptată fără a se lua în considerare punctul de vedere al Guvernului României, în care a fost integrată și poziția Autorității.
Claudiu Năsui și alți 34 de parlamentari care au semnat inițiativa legislativă - de la USR, PNL, PSD și neafiliați - au reușit să obțină majoritatea voturilor din Parlament pentru această modificare legislativă, ignorând faptul că Guvernul nu a susținut această inițiativă legislativă. Nu au ținut cont nici măcar de faptul că în punctul de vedere transmis de Guvern era menționat exact riscul înființării unor „societăți fantomă”.
Lista celor 34 de semnatari ai inițiativei de modificare legislativă din 2020 a fost semnată de Claudiu Năsui, ca inițiator, împreună cu deputații USR Barna Ilie Dan, Botez Mihai-Cătălin, Chichirău Cosette-Paula, Dan Nicuşor Daniel, Dehelean Silviu, Drulă Cătălin, Duruş Vlad-Emanuel, Ghinea Cristian, Ion Stelian-Cristian, Lupescu Dumitru, Moşteanu Liviu-Ionuţ, Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, Prună Cristina-Mădălina, Rodeanu Bogdan-Ionel, Seidler Cristian-Gabriel, Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel, Vlad Sergiu Cosmin, Zainea Cornel și senatorul USR Goţiu Remus Mihai. De la PNL au semnat deputații Calista Mara-Daniela, Dobrovie Matei-Adrian, Huţucă Bogdan-Iulian, iar de la PSD, deputații Budăi Marius-Constantin, Iancu Marius-Ionel, Lazăr Sorin, Pop Andrei, Vosganian Varujan și senatorii Iordache Virginel, Manoliu Dan, Orţan Ovidiu-Florin, Trufin Lucian. Au mai semnat deputații neafiliați Bîzgan-Gayral Oana-Mioara, Cosma Lavinia-Corina și senatorul neafiliat Hadârcă Ion.
Restricțiile eliminate erau pentru combaterea evaziunii
Legea nr. 31/1990 a fost modificată prin adoptarea Legii nr. 102/2020, astfel încât să permită înființarea mai multor societăți comerciale cu sediul social la aceeași adresă, fără nicio restricție. Legea inițiată de Claudiu Năsui în 2020 a abrogat art. 17, alin. (4) din Legea nr. 31/1990 care prevedea că un imobil poate găzdui mai multe societăți doar dacă structura și suprafața utilă permiteau funcționarea acestora în încăperi sau spații distincte, numărul firmelor fiind limitat de numărul acestor încăperi sau spații.
Restricțiile eliminate în 2020 de legea lui Năsui fuseseră introduse prin OUG nr. 54/2010, chiar cu scopul de a combate evaziunea fiscală și de a preveni înființarea unor „firme-fantomă”, însă i-au încurcat foarte mult pe inițiatorii proiectului de lege. Dar modificarea din 2020 a abrogat alineatul (4) de articolul 17, iar după alineatul (5) a introdus un nou alineat: „(6) Avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, nu este necesar atunci când administratorul sau, după caz, administratorii declară pe propria răspundere faptul că la sediul social nu se desfășoară activitate”.
Astfel, „samsarii de firme” și clientela lor au scăpat de nevoia de a mai căuta case și apartamente pentru înființarea firmelor, dar și de nevoia de a obține acordul vecinilor și al asociațiilor de proprietari, ceea ce înseamnă că vecinii nici măcar nu vor ști câte sau ce fel de firme au în bloc.
Citește pe Antena3.ro
