Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Clujana - un nume aflat, inainte de â89, pe buzele tuturor romanilor si in picioarele putinilor fericiti alesi. Incaltamintea celebra in Vest, care a intrat in NATO inaintea unei tari intregi, a incetat sa se produca in anul 1999, la aproape un secol de la fabricii din orasul de pe Somes.
In 1911, Johann Renner a pus bazele fabricii Renner&Co, cunoscuta azi drept Clujana. Multi ani de atunci, aceasta a fost cea mai mare fabrica de incaltaminte din Estul Europei. Pentru familia Renner, tabacari germani din Bavaria, veniti in Ardeal la sfarsitul secolului XIX, pielea a constituit de-a lungul anilor averea cea mai de pret.âA fost viata noastra", se confeseaza azi nepotul lui Johann Renner, Erwin Renner, trecut de 80 de ani. Il gasesti intr-o incapere care aduce a muzeu, veghind bustul bunicului sau.
In spatele sau, pe pereti, fotografii vechi amintesc de istoria Clujanei. Este expus inclusiv simbolul fabricii, cocosul, prezent pe toate perechile de incaltaminte produse. Modelul a fost luat de pe o medalie de aur, castigata la un targ international. âBunicul meu a construit fabrica in 1911. A avut un secret, tabacirea cu crom. Asta a stiut sa faca si asta a facut cel mai bine toata viata. A murit de antrax, in 1920, cand au adus piei din China, iar cateva au fost infestate." Toti membrii familiei Renner au purtat numai pantofi produsi in fabrica Clujana!
Bustul disident
In amintirea fondatorului fabricii, âconducerea a decis ca, in semn de recunostinta, sa-i faca un bust de bronz, care sa fie instalat in sala de sedinte. A stat acolo pana au venit comunistii, care l-au scos si l-au dat la fier vechi", spune nepotul lui Renner. Muncitorii au ascuns bustul timp de 10 ani, dupa care au fost nevoiti sa-l dea la topit. âAm facut cerere sa iau bustul acasa, dar mi-au zis sa duc 40 kg de bronz, la schimb. Am dus bronzul si am luat bustul acasa. Pe drum i-am spus: «Bunicule, mergem acasa. Acolo vei primi linistea». A stat la mine 37 de ani...", isi aminteste Erwin Renner. In 1991, cand Clujana a aniversat 80 de ani de la infiintare, bustul si-a reluat locul in sala de sedinte, unde a ramas pana la inchiderea fabricii, in 1999. In anul 2002, nepotul l-a gasit in beciul palatului administrativ al Clujanei, printre vechituri. âL-am adus din nou la mine, si-l tin aici pana isi va gasi linistea in casa parinteasca de pe Str. Pasteur, pe care ma lupt s-o primesc inapoi", mai spune nepotul.
Citește pe Antena3.ro
Vechea si noua Clujana
Firma de renume, indiferent ca s-a numit Renner & Co, Dermata, Herbak Janos si, in final, Clujana, producatorul clujean de incaltaminte a supravietuit destramarii imperiilor si caderii mai multor regimuri politice, pentru ca democratia si regulile economiei de piata sa ii vina in cele din urma de hac.
Fabrica a fost inchisa operational in anul 1999, lasand pe drumuri 5.000 de oameni (inainte de 1990 avusese si 11.000 de angajati), iar apoi a inceput vanzarea activelor sale, mai intai de catre consultantul de privatizare ales in cadrul programului PSAL, britanicii de la RES&Co, iar mai apoi de catre AVAB.
In tot acest interval, clujenii isi cumparau in continuare pantofi cu marca Clujana din stocurile aflate inca in depozit. La momentul inchiderii fabricii, stocurile numarau 400.000 de perechi de incaltaminte! Si azi mai sunt cateva mii, care vor fi donate saracilor.
Agonie
Clujana putea produce 200.000 de perechi de incaltaminte pe luna! O firma care exporta in SUA, Canada, Franta, Olanda, Anglia, Italia si tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica a ajuns la sapa de lemn nu pentru ca nu mai avea comenzi, ci din cauza unui management defectuos si a lipsei de materie prima. Incoltita de banci si de grevele angajatilor care isi cereau salariile, Clujana a fost inchisa operational in luna august 1999, dupa ce, in ultimii doi ani, la conducerea societatii se perindasera nenumarate echipe manageriale care nu reusisera in final decat sa gireze toate activele societatii la Bancorex.
Paradoxal, in momentul inchiderii, Clujana mai avea comenzi de executat - 80.000 de perechi de incaltaminte pentru doua firme din Anglia si una din Olanda! Datoriile acumulate se ridicau, in momentul inchiderii totale, la aproximativ 170 de miliarde de lei (catre Bancorex, furnizori, regiei de apa, gaz, curent). Pensionarii care au lucrat acolo 30 de ani au plans si au suspinat la moartea clinica a Clujanei, in 1999. Disponibilizatii si-au incasat salariile compensatorii si si-au cautat un alt loc de munca.
Sperante de renastere
Calculele facute de AVAB in anul 2002, privind redeschiderea Clujanei, concluzionau ca fondurile necesare realizarii acestui program - 36 de miliarde de lei pentru 2002 si 27 de miliarde de lei pentru 2003 - sunt imposibil de gasit. In mai 2003, Consiliul Judetean Cluj preia administrarea a aceea ce a mai ramas din fabrica de pantofi. Saptamana trecuta, noul administrator special al societatii Clujana, Ioan Dumitru Constantinescu-Govoreanu, a declarat ca intentioneaza sa redeschida fabrica pana cel tarziu la jumatatea lunii august. Datoriile societatii vor fi transformate in actiuni ale statului. Pana la sfarsitul lunii aprilie va fi facuta licitatia pentru desemnarea societatii care va efectua lucrarile de reabilitare a halei fostului Atelier Vegetal, spatiul in care va reporni activitatea fabricii. Constantinescu estimeaza ca fabrica va produce circa 20.000 de perechi de incaltaminte pe luna si ca mizeaza pe efectul âmarcii" Clujana.
Oriana Tzelman
Bocanci pentru canadieni
Desi Romania facea parte in anii â60-â70 din âTratatul de la Varsovia", aflat la cutite cu NATO, Clujana intrase inca de pe atunci, neoficial, printre âsemnatarii" Pactului Nord-Atlantic. Bocancii vatuiti produsi aici erau considerati a fi cei mai buni din lume. Cea mai mare parte a productiei era destinata armatei canadiene. Produsele Clujana ajungeau insa si in SUA, Franta, Olanda, Anglia, Italia sau tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica. Razboiul dintre Irak si Iran din anii â80 a adus comenzi grase fabricii din Cluj, combatantii din ambele tabere fiind incaltati la fel. Plata datoriei externe a Romaniei a fost facuta si cu eforturile fabricii Clujana.
INEDIT
O marca de renume
Cocosul incaltat, simbolul marcii Clujana, nu a fost uitat prea usor de romani. Intr-o cercetare de piata realizata in anul 1994 de consultantul Lazar Cornel Florin, privind piata pantofilor de copii (1-15 ani) din Romania, Clujana âradea" tot. Desi cercetarea a fost realizata in orasele Bucuresti, Baia Mare, Craiova, Sibiu si Timisoara, Clujana a fost mentionata ca cea mai cunoscuta firma producatoare de incaltaminte atat per totalul esantionului, cat si in fiecare oras, cu exceptia Baii Mari. âClujana este liderul pietei din punctul de vedere al ponderii constientizate, fiind de departe cea mai cunoscuta firma", concluziona cercetatorul, adaugand: âClujana a reusit sa-si creeze faima pe toate pietele geografice". Chiar si dupa inchiderea fabricii in anul 1999, clujenii si-au cumparat in continuare incaltari din stocurile aflate in depozitele Clujana. La momentul inchiderii fabricii, stocurile numarau 400.000 de perechi de incaltaminte. Noul proprietar al fabricii, Consiliul Judetean Cluj, intentioneaza sa reporneasca societatea si sa produca circa 20.000 de perechi pe luna. De zece ori mai putin fata de zilele de glorie.
