Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exemplarul de Agave din gradina botanica clujeana are varsta aproximativa de 30 de ani si a fost adus in orasul de sub Feleac prin obisnuitele schimburi cu plante pe care gradinile botanice din tara le fac. "De 34 de ani este la noi. Planta fost obtinuta prin schimb, fiindca noi ne dezvoltam colectiile prin schimbul de seminte. Nu stim de unde a venit, este mai putin important. De multe ori obtinem plante de la alte gradini botanice. La unele plante s-au pierdut etichetele cu locul de provenienta, ca si in acest caz", a inceput povestea plantei de agave directorul Gradinii Botanice "Alexandru Borza", prof. dr Vasile Cristea.
Zilele acestea, numarul vizitatorilor Gradinii Botanice "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca a crescut gratie momentului de inflorire a plantei din genul Agave americana. Curiosi nevoie mare, atat clujenii, cat si locuitorii din imprejurimi au luat cu asalt intrarea in gradina pentru a vedea "minunea". "Pentru noi este un eveniment important, suntem ca si taranul care se bucura pentru recolta sa. Cand ingrijesti o planta timp de 30-40 de ani si apoi infloreste te bucuri sincer. Multi dintre cei care au ingrijit-o-n primii ani nu mai sunt acum aici. Noi, ceilalti, ne bucuram insa de acest eveniment", a declarat cu un zambet in coltul gurii directorul "cu titlu onorific" al gradinii, asa cum ii place sa se autocaracterizeze. "Eu sunt profesor, de fapt, dar de 40 de ani conduc gradina botanica", a completat prof. Cristea, adaugand ca se afla in concediu, desi este in spatele biroului de munca, "din pricina plantei miraculoase".
Desi a ajuns pe buzele tuturor clujenilor curiosi, exemplarul inflorit de agave de sub Feleac insala orice asteptari, nefiind ceva nemaivazut. "E foarte simplu. Dupa ce se deschide, inflorescenta dureaza cam doua-trei saptamani. Este vorba despre un grup de flori puse pe o tija florifera, care se deschid de la baza spre varf, tot cate un etaj, iar acum se afla la capat. Inflorirea este un prilej de informare a publicului asupra acestui gen cu 300 de specii, pentru ca foarte multi oameni o cumpara ca planta decorativa, dar nu cunosc foarte multe despre ea", a mai spus directorul gradinii, plin de modestie.
Genul agave cuprinde aproximativ 300 de specii de monocotiledonate monocarpice, adica fiecare individ infloreste si fructifica o singura data, dupa care se usuca, epuizat de efortul nutritiv necesar formarii inflorescentei. Inflorescenta poate atinge chiar si 6-8 metri inaltime. Cand cresc in mediul lor de origine, in America Centrala, exemplarele de agave infloresc de obicei dupa cinci-zece ani, iar in conditii protejate (iarna in sere si vara afara), acestea infloresc dupa aproximativ 30-40 de ani. Exista specii de agave care au un diametru de 8 centimetri, in timp ce altele au 2 metri si jumatate. Culorile frunzelor sunt uneori spectaculoase, fiind dungate in diverse nuante de verde, galben, argintiu.
Pe langa valoarea lor ornamentala, speciile acestui gen au si o importanta economica deosebita. Astfel, seva colectata de la diverse specii de agave, denumita si "aguamiel", este o alternativa pentru apa si zahar in conditiile de semidesert. "Aquamiel" se face din sucul ce se recolteaza din tija inflorescentei in momentul in care incepe sa creasca ori se taie frunzele din mijlocul rozetei inainte de inflorire, la cinci-sase ani. Apoi se aspira cu un tub si se foloseste ca racoritoare.
Fermentata, dar nedistilata, aceasta seva (mai ales de la Agave atrovirens) serveste pentru prepararea unui vin slab alcoolizat, denumit "pulque". Legenda spune ca aceasta bautura a fost inventata de o printesa azteca pe la anul 1000 si a fost bautura traditionala a aztecilor. Cu un gust nu foarte agreabil pentru un european, oferita de printesa tinerilor curtezani, acestia o iubeau mai mult.
Dupa patrunderea spaniolilor pe continentul american s-a dezvoltat si procesul de distilare, care era cunoscut in Europa. S-a nascut tequila, care e alcool distilat, bidistilat sau uneori tridistilat si e foarte gustos, mai ales atunci cand e de calitate si vechi. Este obtinut din sucul inflorescentei, mai cu seama "Agave tequiliana". Din "Agave angustifolia" se prepara mescalul, un alcool "aromatizat" cu omida unui fluture, care se dezvolta in planta si contine mescalina, substanta cu efect usor halucinogen. Larva se numeste "gusano de maguey" si e o delicatesa in bucataria mexicana.
Mai mult, din frunzele mai multor specii de agave, care sunt mai lungi si mai inguste, se extrag fibre textile grosiere, denumite sisal (de exemplu, de la Agave fourcroydes), care se folosesc la impletitul presurilor si al rogojinilor. De asemenea, sucul obtinut din frunze, avand un continut ridicat de saponine, se poate folosi ca si inlocuitor de sapun.
In muzeul botanic de la "Alexandru Borza" este expus un exemplar de Agave americana, care a inflorit in gradina botanica din Cluj-Napoca in anul 1977 si a carui tija florifera are aproape 5 metri inaltime. Sucul multor specii de agave poate provoca dermatite de contact, iar tepii, mai ales cei din varful frunzelor, sunt foarte tari, putand provoca rani.
Prof. dr Vasile Cristea se bucura pentru a doua oara de floarea agave
