x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special CNADNR către firma Lena: Tu ia banii, că-s de la stat!

CNADNR către firma Lena: Tu ia banii, că-s de la stat!

de Iulia Barbu    |    24 Iun 2009   •   00:00
CNADNR către firma Lena: Tu ia banii, că-s de la stat!
Sursa foto: Jurnalul foto/

Arbuştii tuia plantaţi pe DN 1 au trecut cu eleganţă de la capitolul secret de stat la mari miracole ale României. Astfel, CNADNR a achitat din birou, fără să recepţioneze investiţia, 600.000 de lei pentru peisagistică. Jurnalul Naţional a "numărat" investiţia plătită cu ochii închişi - 325 de arbuşti tuia uscaţi. Final de ecuaţie: 1.800 de lei bucata.



Pe o distanţă de 3,7 kilometri, la ieşirea din Bucureşti pe DN 1, s-au aruncat 325 de arbuşti. Pentru investiţia peisagistică s-au dat 600.000 de lei! Astfel, cel mai scump arbust tuia de pe piaţa din România este cel de pe DN 1, care la un calcul simplu rezultă că a fost achiziţionat cu 18 milioane de lei vechi.

Nu ştiam acest lucru în urmă cu o săptămână, când autorităţile au refuzat să ne răspundă la două întrebări simple: cât au costat aceşti arbuşti şi câţi au fost plantaţi. Pe atunci, ne trimiteau să îi numărăm! Şi chiar am făcut asta! Vestea proastă este că am găsit doar 325 de tuia. Şi aceştia uscaţi. Acum, cifrele noastre nu prea bat cu ale lor.

Astfel, pe hârtiile autorităţilor, lucrurile arată destul de roz, poate chiar verzi. DN 1 pare mai verde decât cea mai deasă pădure! "În total, au fost plantaţi 550 de arbuşti răşinoşi şi 2.655 de arbuşti foioşi, iar suprafaţa pe care a fost plantată iarbă este de 5.183 metri pătraţi", se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Drumuri.

Lucrarea nerecepţionată şi pentru care nimeni nu îşi asumă nici o obligaţie sfidează realitatea. Între miile de copaci de pe hârtie şi arbuştii uscaţi pe marginea Drumului Naţional 1 sunt diferenţe de câteva zeci de mii de lei!

INVESTIŢIE DE INVESTIŢIE
Jurnalul Naţional a relatat în urmă cu o săptămână modul în care investiţia statului se usucă pe marginea DN 1, arbuştii tuia venind la pachet cu un contract de reabilitare semnat de CNADNR cu Lena Construct. Am întrebat atunci atât beneficiarul, cât şi antreprenorul care sunt sumele investite şi câţi copăcei au fost plantaţi.

"Din câte ştiu eu, lucrarea ar fi trebuit realizată anul trecut. Ulterior, Lena trebuia să o predea spre întreţinere Direcţiei de Drumuri Bucureşti. În momentul în care se face recepţia, direcţia preia întreţinerea acestora. Nu sunt la curent cu această problemă, dar se pare că urma să se semneze un proces-verbal de predare cu CNADNR. Contractul acela cu Lena era şi al companiei într-un fel", a explicat Constantin Dumitrescu, director investiţii DRDP Bucureşti.

De atunci, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Lena Construct ne trimite în continuare la CNADNR şi este practic în "silentio stampa". Ni s-a transmis simplu, să întrebăm la beneficiar. De această dată, compania a trimis cifrele, dar a recunoscut că nu a preluat investiţia pe care a dat 600.000 de lei.

PE HÂRTIE, CU MIILE
Lucrarea evaluată cu pixul din birou nu a fost însă recepţionată. Acesta pare să fie şi motivul pentru care din companie nu se prea vede pădurea de copaci. Potrivit răspunsului CNADNR, Lena Construct "a amenajat" DN 1 cu mii de răşinoase şi a înverzit de-a dreptul drumul spre munte. Peste 5.000 de metri pătraţi de teren apar trecuţi în investiţie, alături de jardiniere suspendate, foioase şi răşinoase.




Mai mult decât atât, cum "investiţia" nu a fost recepţionată, vina copăceilor uscaţi cade pe umerii Lena Construct. Dacă "peisajul" nu va arăta bine la predare, copăceii vor fi înlocuiţi, spun beneficiarii. Astfel că, pe hârtiile CNADNR, pomişorii au crescut mai vii ca oricând.
DN 1 a primit jardiniere, arbuşti foioşi şi răşinoşi şi mai ales iarbă!
Miile de copaci plantaţi pe hârtie ar face invidios sudul României, care se găseşte, potrivit specialiştilor, în plin proces de deşertificare.

Potrivit răspunsului care a venit pe adresa redacţiei noastre, amenajarea peisagistică arată în felul următor: "Valoarea investiţiei pentru amenajarea peisagistică este de 591.719,411 lei. Preţurile arbuştilor, inclusiv transportul şi plantarea, sunt următoarele: arbust răşinos: 173,726 lei; arbust foios: 171,399 lei pentru 935 de bucăţi, arbust foios: 173,726 lei pentru 1.720 de bucăţi, metru pătrat iarbă: 3,789 lei, jardinieră suspendată: 229,8 lei", se precizează în comunicatul CNADNR.

SMARALD DE 25 DE EURO, ACHIZIŢIONAT CU 18 MILIOANE DE LEI VECHI
Arborele vieţii, plantat pe DN 1, este pretenţios şi nu rezistă la secetă. De obicei este recomandat pentru zone de munte, expunerea la soare şi la praf transformând preţiosul arbore al vieţii într-o investiţie moartă. Solul trebuie pregătit pentru arbuştii tuia cu suplimente de pământ vegetal.

Rădăcina trebuie să fie învelită într-un furtun prin care arbustul să primească apa de care are nevoie când este udat săptămânal. "Treceam pe DN 1 chiar când plantau arbuştii. Mi-am zis încă de atunci că este un eşec, iar banii sunt aruncaţi pe Apa Sâmbetei. Am să vă spun şi de ce. Eu mă ocup de câţiva ani de aceşti arbuşti pe care îi aduc din Franţa. Sunt destul de pretenţioşi, nu rezistă la 45 de grade, cât trebuie să fie temperatura pe marginea DN 1.

Acolo, dacă tot ar fi dorit să facă ceva, ar fi trebuit să planteze arbori rezistenţi la poluare şi la secetă. În afacerea mea, eu garantez plantările de tuia. Trec lunar şi le verific. Pe DN 1 nu mi-aş fi asumat nici un moment răspunderea. În Franţa, aceşti arbuşti se scot din pământ între lunile noiembrie şi martie. În orice altă perioadă, ei se usucă după replantare.

În România sunt mutaţi tot timpul anului în ghivece de plastic. Este normal să se usuce foarte repede. Mai mult, în Franţa ei sunt plantaţi cu furtunaş de plastic la rădăcină. O dată pe săptămână trece cisterna şi pune apă exact în acel furtunaş. Astfel, ei nu se usucă şi investiţia chiar face toţi banii! Un arbust tuia smarald costă 25 de euro cu tot cu TVA", a precizat, pentru Jurnalul Naţional, un importator de tuia care a dorit însă să îşi păstreze anonimatul.

×
Subiecte în articol: special CNADNR lena arbusti tuia arbu