Coadă la locuri de muncă

După cel mai bun an al angajărilor şi al salariilor, 2009 ne-a adus un fenomen uitat de vreo şase ani: coada la locurile de muncă. Şomajul a crescut imediat după declanşarea crizei economice, iar la începutul anului a venit pentru români cu panică şi previziuni sumbre. Din septembrie 2008 până astăzi, numărul de şomeri a crescut cu peste 256.000.

Marian Sârbu, ministrul Muncii, declara la 22 martie că numărul şomerilor ar putea depăşi 800.000 până la sfârşitul anului, urmând ca bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) să se majoreze, pentru a veni în sprijinul noilor cazuri sociale. Cu o săptămână înaintea acestor estimări deloc optimiste, Guvernul aprobase o serie de măsuri precum prelungirea cu trei luni a perioadei de acordare a ajutorului de şomaj şi plata de către stat a asigurărilor sociale în cazul angajaţilor care au fost trimişi în somaj tehnic. În această perioadă a crescut numărul de şomeri în fiecare lună şi a scăzut mult numărul locurilor de muncă disponibile. La Bursa Generală a locurilor de muncă din această primăvară, numărul ofertelor de joburi a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de primăvara lui 2008. Tot atunci s-au format din nou cozi în toată ţara la sediile în care a fost organizată Bursa, după câţiva ani în care angajatorii s-au plâns de lipsa forţei de muncă şi a cererii pe piaţă. "În privinţa domeniilor cel mai afectate de criză, problemele cele mai mari au fost de la început în construcţii, în industria construcţiilor de maşini, în industria textilă şi de încălţăminte. În prezent, situaţia a rămas la fel de incertă şi este practic imposibil să se facă previziuni.

În construcţii, angajatorii au început să caute forţă de muncă, mai ales personal calificat, de care este nevoie, însă, pe de altă parte, se fac disponibilizări. Nu se poate şti cum va evolua situaţia locurilor de muncă în următoarea perioadă. Tot ce ştim noi este ceea ce ni se trimite periodic din partea angajatorilor, dar şi aceştia se răzgândesc de la o lună la alta", explică Adina Croitoru, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Tot despre imposibilitatea de a face previziuni vorbesc în continuare şi companiile specializate în resurse umane, experţii plângându-se de la începutul crizei de lipsa punctelor de reper.

AGONIA ŞI CALCULELE
Dacă în septembrie 2008 nu s-a simţit prea mult şomajul ca fenomen, în octombrie a-nceput o adevărată isterie a pierderii locurilor de muncă, deşi rata şomajului nu crescuse cu mai mult de 0,1%, adică exact ca în luna precedentă. În lunile mai, iunie şi iulie 2008 s-a înregistrat în România cea mai scăzută rată a şomajului din ultimii 18 ani, respectiv 3,7%.

În august, septembrie, octombrie şi noiembrie, rata şomajului a crescut cu 0,1% lunar, pentru ca decembrie să vină cu prima creştere de trei procente, şomajul ajungând la 4,4%. Ianuarie 2009 a mai adus o rată a şomajului de 4,9% şi prima sută de mii de şomeri în plus faţă de începutul lunii august 2008. Luna februarie a mai adus încă 33.000 de şomeri, rata crescând la 5,3%. Astfel s-a ajuns la măsurile de criză ale Guvernului şi s-au făcut cele mai sumbre estimări. La sfârşitul lunii martie se înregistrau 513.621 de persoane fără locuri de muncă, cu 65.761 în plus faţă de luna precedentă, rata crescând cu 0,3%. Din aprilie s-a înregistrat însă o creştere mai lentă a ratei şomajului, de 0,1% până în iunie, când s-au mai adăugat două procente. În iulie, rata şomajului a ajuns la 6,3%, crescând apoi la 6,6% în prezent, faţă de 3,8%, cât era anul trecut, în aceeaşi perioadă. În prezent sunt înregistrate 601.673 de persoane fără locuri de muncă. Astfel, ne-am întors la nivelul anului 2004, când în aproximativ aceeaşi perioadă se înregistra o rată a şomajului de 6,6% 6,2 în lunile iunie, iulie şi august, dar în scădere, cu aproximativ 590.000 de persoane fără locuri de muncă. Perioade mult mai proaste au fost însă în anii 1994-1995, 1999-2000 şi 2002. În 1994, rata şomajului a fost de 11%, cu un număr de 1.229.748 de persoane fără job, situaţia rămânând aproximativ aceeaşi şi în anul următor, cu o rată de 10%, iar între anii 1999 şi 2002, rata şomajului a fost de 11,4%, respectiv 11,2%. După anul 2002, când s-au înregistrat 954.546 de şomeri, numărul persoanelor fără locuri de muncă a început să scadă progresiv, până la cea mai mică rată, de 3,7%, cea mai scăzută după 1991, înregistrată anul trecut trei luni la rând, până la începutul crizei.

ZONE AFECTATE
În acest interval, Capitala şi judeţul Ilfov au rămas cu cea mai scăzută rată a şomajului, de 1,9%, respectiv 1,8% în prezent. Cele mai afectate zone din ţară au fost încă de la început judeţele Vaslui, cu o rată a şomajului de 12,5% în prezent, Mehedinţi, cu 12,1% în prezent, Dolj, cu 10,3% în prezent, Teleorman, cu 10,1% acum şi Alba, în prezent cu 10,7%. Astăzi, din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 321.294 sunt indemnizaţi, iar 280.979 sunt neindemnizaţi. În continuare, o mare problemă o reprezintă zona rurală, unde există mii de persoane fără ocupaţie, care nici nu sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), nici nu sunt în căutarea unui job, trăind din agricultura de subzistenţă sau din munca la negru. Evidenţa acestora este foarte greu de ţinut, însă ANOFM, Ministerul Muncii şi Blocul Naţional Sindical (BNS) au lansat, de la începutul lui 2009, programe pentru ocuparea forţei de muncă din aceste zone defavorizate, în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), cu finanţare de la Fondul Social European (FSE).

AJUTOR
"Ne aşteptăm ca aproximativ 15.000 de şomeri să fie incluşi în programe de orientare, consiliere şi formare profesională, alte 20.000 de persoane inactive din mediul rural sau care îşi câştigă existenţa din agricultura de subzistenţă să intre în astfel de programe, iar alte 20.000 de persoane, aparţinând grupurilor vulnerabile, să fie introduse în programe de asistare în vederea integrării sociale", a declarat ministrul Muncii, Marian Sârbu, cu ocazia lansării primelor şase linii de finanţare pentru ocuparea forţei de muncă, din luna aprilie.

Valoarea totală a contractelor de finanţare semnate pentru proiectele din cadrul POS Dezvoltarea Resurselor Umane este în prezent de 487 de milioane de euro. AMPOSDRU, din cadrul Ministerului Muncii, a lansat anul trecut 72 de linii de finanţare, cu o alocare financiară totală de 1,2 miliarde de euro.

Legea disponibilizărilor în domeniul bugetar
În afară de situaţia deloc roz a angajărilor din domeniul privat, 2010 vine cu disponibilizări masive ale angajaţilor la stat. Anul viitor vor fi eliminate 150.000 de posturi din sectorul public, astfel încât numărul total de angajaţi să scadă de la 1,394 milioane la 1,244 milioane. Potrivit datelor prezentate la sfârşitul lunii august de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, urmează ca numărul angajaţilor la stat să scadă anual, astfel încât să rămână cu 326.000 de salariaţi mai puţin până în anul 2015. Sectorul public va avea atunci numai 1,068 milioane de angajaţi, faţă de 1,394 milioane, câte sunt în prezent. Această măsură este inclusă în mult contestatul proiect al legii salarizării unitare în domeniul bugetar, împotriva căreia sindicaliştii organizează astăzi acţiuni de protest.

Federaţiile sindicale membre ale Alianţei Bugetarilor pentru renegocierea legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pichetează astăzi, de la ora 15:00, sediul Parlamentului. Aceasta este prima acţiune dintr-un lung şir anunţat de federaţiile sindicale reunite împotriva legii salarizării. Sindicaliştii cer Guvernului să renunţe la angajarea răspunderii în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra proiectului legii salarizării. Mai cer renegocierea proiectului şi supunerea sa spre dezbatere Parlamentului, stoparea disponibilizărilor în sectorul bugetar şi renunţarea la concediul fără plată forţat. Federaţiile sindicale s-au constituit săptămâna trecută într-o alianţă a bugetarilor şi au anunţat că vor picheta sediului Parlamentului astăzi şi vor face o grevă generală de o zi la 5 octombrie, refuzând apoi să se implice în organizarea alegerilor prezidenţiale. Reprezentanţii bugetarilor din învăţământ, sănătate, administraţie publică, poliţie susţin că proiectul legii unice de salarizare a fost negociat iniţial cu sindicatele într-o formă, iar în final a apărut o altă formă.

800.000 de bugetari în grevă generală Medicii, profesorii, poliţiştii şi funcţionarii publici îşi manifestă nemulţumirea în stradă şi vor intra în grevă generală pe 5 octombrie, cerând modificări la Legea salarizării unitare în domeniul bugetar