Multe țări din UE întâmpină dificultăți în a îndeplini obiectivele fixate în materie de reutilizare și de reciclare a deșeurilor municipale și continuă să le depoziteze la gropile de gunoi din cauza problemelor financiare cu care se confruntă și a deficiențelor din planurile lor de gestionare a deșeurilor, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene. În cadrul acestui audit, au fost analizate situațiile din patru țări UE, printre care și România.
Auditorii au constatat că piața actuală a reciclării are nevoie de ajutor, colectarea separată a deșeurilor este la un nivel scăzut aproape în toate cazurile, iar tarifele de salubritate pe care le plătesc cetățenii din țările UE sunt mai mereu prea mici pentru a putea acoperi toate costurile legate de gestionarea deșeurilor. Taxele de depozitare sunt atât de diferite de la o țară la alta încât, din motive financiare, pot avea loc transporturi de deșeuri către țări cu taxe mai convenabile. Auditorii vin cu o soluție la această problemă: de ce nu s-ar armoniza taxele de depozitare și taxele de incinerare per ansamblul UE?
Gestionarea eficientă a deșeurilor se lasă așteptată
În țările selectate, auditorii au analizat mai multe proiecte de gestionare a deșeurilor care au primit cofinanțare din partea UE. Rezultatele nu au fost tocmai pozitive, fiind observate întârzieri în implementarea acestor proiecte și bugete de costuri depășite. Grecia, Polonia, Portugalia și România au fost țările auditate. Aici, progresele către o gestionare eficientă a deșeurilor sunt lente, din cauza insuficienței fondurilor publice și a incapacității de a exploata instrumente economice precum introducerea unor sisteme de garanție-returnare, majorarea taxei de depozitare sau aplicarea unui tarif în funcție de volumul sau cantitatea de deșeuri produsă (așa-numitul sistem „plătește pentru cât arunci”). Cu excepția Portugaliei, celelalte trei țări auditate de Curtea de Conturi se numără printre cele expuse riscului de a nu atinge obiectivul privind reciclarea deșeurilor municipale stabilit pentru 2025 și nici obiectivul privind reciclarea deșeurilor de ambalaje stabilit tot pentru 2025.
Avem întârzieri mari
Planul României era ca până în 2019, toate centrele de gestionare integrată a deșeurilor să devină operaționale, dar acest lucru nu este realizat nici astăzi. Pe de altă parte, raportul Curții reține și progresele lente făcute în ceea ce privește colectarea deșeurilor pe fracții (hârtie, metal, plastic, sticlă). Colectarea separată era obligatorie din 2012, dar a început abia în iulie 2019. Aceasta a atins 15% din totalul deșeurilor municipale în 2022. În planul de punere în aplicare de la sfârșitul anului 2023 prezentat în sprijinul cererii de amânare a termenului-limită pentru atingerea obiectivului privind deșeurile municipale, se recunoștea că autoritățile publice locale nu au prevăzut condițiile adecvate pentru colectarea separată.
Taxa de depozitare mică încurajează importurile ilegale
În România, între 2023 și 2024, taxa pe tonă a crescut cu 100 %, ajungând la 160 de lei (aproximativ 32 de euro pe tonă). Potrivit autorităților naționale, deși importul de deșeuri în scopul depozitării este interzis prin lege, nivelul scăzut al taxei de depozitare din România încurajează transferurile ilegale de deșeuri din alte țări.
Cauzele care au generat întârzierile
Printre motivele care explică această situație se numără:
- planurile naționale de gestionare a deșeurilor au subestimat investițiile necesare în infrastructură pentru atingerea acestor obiective;
- nu s-a precizat în mod clar cum și când va fi pusă la dispoziție finanțarea necesară;
- două dintre cele patru state membre nu au utilizat pe deplin resursele de care dispuneau din fondurile politicii de coeziune a UE;
- în pofida unor progrese în organizarea colectării separate a deșeurilor, aceasta a rămas la un nivel foarte scăzut în trei dintre cele patru state membre;
Obiectivele pentru 2055 stabilite către Comisia Europeană sunt:
-minimum 55 % pentru reciclarea deșeurilor municipale;
-minimum 65 % pentru reciclarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje;
De asemenea, s-a decis ca până în 2035 să se depoziteze maximum 10% din cantitatea de deșeuri.
„Economia circulară este unul dintre cei mai importanți factori care favorizează atingerea obiectivelor stabilite la nivelul UE pentru dezvoltarea durabilă. Ca obiectivele să fie atinse, UE trebuie, așadar, să creeze condițiile de care are nevoie industria reciclării pentru a fi viabilă. Cetățenii și mediul de afaceri joacă un rol decisiv în acest sens. Ce anume îi poate încuraja să separe și să reducă deșeurile? Stimulentele fiscale și facturarea lor în funcție de volumul sau greutatea deșeurilor pe care le produc”.
Stef Blok, membrul Curții responsabil de acest audit
Comisia Europeană a reacționat cu întârziere
Gradul în care sunt atinse obiectivele legate de deșeurile municipale diferă semnificativ între statele membre ale UE, unele dintre acestea progresând foarte puțin sau chiar deloc. Totuși, Comisia Europeană nu s-a grăbit să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva țărilor care se află în astfel de situații, arată raportul. De exemplu, ea a acționat abia în 2024 pentru obiective care trebuiau să fi fost îndeplinite în 2008, arată raportul citat. O altă provocare majoră la care trebuie să se răspundă este aceea de a ajuta industria reciclării să devină viabilă, arată auditorii. Fără instalații de reciclare suficiente, obiectivele nu pot fi îndeplinite. Or, ele fie sunt rare în unele state membre, fie riscă să se închidă, în special în cazul celor care reciclează plastic. De ce? Costuri în creștere, cerere scăzută pentru materialele rezultate și importuri de plastic mai ieftin din țări din afara UE. Auditorii insistă că industria reciclării are nevoie de o schimbare de imagine pentru a fi o oportunitate de afaceri atractivă. Acest lucru trebuie să se înceapă prin identificarea provocărilor legate de cerere și ofertă care afectează piața unică a produselor circulare și a materiilor prime secundare, sugerează inspectorii Curții de Conturi Europene.



