Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toți primarii care, ieri, au primit votul cetățenilor își vor prelua mandatele abia la data de 1 noiembrie. Până atunci, în funcții, rămân primarii aleși în 2020, care au și toate prerogativele intacte. Unele dintre aceste prerogative vizează organizarea tehnică a alegerilor prezidențiale. Primarul se ocupă, conform legii, atât de organizarea campaniei electorale, cum ar fi decizia cu privire la amplasarea panotajului electoral. Dar au atribuții organizatorice cu privire la radierea persoanelor decedate din listele electorale, în a permite cetățenilor să studieze Registrul Electoral, să doteze cu echipamente secțiile de votare și să desemneze personalul tehnic auxiliar.
De departe, cel mai așteptat scrutin de anul acesta, de până acum, nu au fost alegerile europarlamentare, ci cele locale. Alegeri care, din mai multe puncte de vedere, se dovedesc a fi unele atipice. Un motiv al ieșirii din comun al acestui scrutin este că el generează, după validarea rezultatelor, două rânduri de aleși locali. Este vorba despre primarii, consilierii locali, consilierii județeni și președinții de consilii județene care au câștigat alegerile de ieri, pe de o parte, și despre primarii, consilierii locali, consilierii județeni și președinții de consilii județene care și-au început mandatele în toamna anului 2020 și care își vor încheia aceste mandate la data de 31 noiembrie 2024, pe de altă parte.
Vorbim, astfel, despre un decalaj de patru luni și 21 de zile între momentul în care noii aleși locali au fost validați, prin vot, și momentul în care își vor prelua efectiv prerogativele. Această situație neobișnuită face ca o parte dintre aleșii locali în funcții să nu mai fie aleși în 2024. Alții au trecut de la un partid la altul și, acum, au candidat la alegerile de ieri pe listele partidelor cu care, eventual, s-au bătut în 2020. Există, în acest sens, o derogare în legislația electorală, adoptată recent, pentru a nu fi paralizată administrația publică locală dacă ar fi operat interdicția demisiei dintr-un partid a unui ales local, ceea ce ar fi condus, automat, la încetarea de drept a mandatului.
Derogări pentru traseism politic
Există, de asemenea, și situația paradoxală ca, la alegerile locale din septembrie 2020, anumite formațiuni să fi intrat într-o alianță politică ce, acum, după scrutinul de ieri, nu mai este validată electoral, dar care a generat, în ultimii patru ani, majorități în consiliile locale și județene.
Primarii și administrațiile publice locale alese, prin vot, în data de 9 iunie 2024, nu vor avea, însă, nicio prerogativă până în data de 1 noiembrie 2024. În schimb, primarii și aleșii locali care au pierdut alegerile de ieri sau care nu au mai candidat pentru încă un mandat rămân în continuare cu toate prerogativele, inclusiv cu cele care vor fi uzitate în luna septembrie a acestui an, când vor avea loc alegerile prezidențiale.
Reamintim că, în anul 2020, alegerile locale ar fi trebuit să fie organizate la finalul lunii iunie. Însă, până la mijlocul lunii mai, a fost decretată starea de urgență generată de pandemia de Covid-19, după care a fost instituită starea de alertă. Din această cauză, prin lege, Parlamentul României a amânat organizarea acestor alegeri până în toamnă, pentru data de 27 septembrie. Cu acel prilej, mandatele aleșilor locali validați la scrutinul precedent, cel din 2016, au fost prelungite până la sfârșitul lunii octombrie.
Alba-neagra cu tururile de alegeri
Tot prin voință politică, anul acesta, alegerile prezidențiale, care ar fi trebuit să fie organizate în luna noiembrie, au fost devansate pentru luna septembrie. Mai exact, primul tur de scrutin va avea loc în data de 15 septembrie, iar al doilea tur de scrutin va avea loc în data de 29 septembrie.
În aceste condiții, paradoxul legislativ electoral face ca primarii, președinții de consilii județene și consilierii locali care vor pleca acasă în luna noiembrie să fie, de fapt, cei care, la nivelul comunităților locale, vor organiza din punct de vedere tehnic alegerile prezidențiale din luna septembrie. Tot ei își vor asuma și poziția de mobilizatori ai electoratului, în ciuda faptului că nu vor mai avea nicio legitimitate dată de vot. În schimb, aleșii locali validați prin votul de ieri, 9 iunie, nu se vor putea implica instituțional în organizarea scrutinului prezidențial.
Interesant este că printre acești noi aleși locali se numără și actuali senatori sau deputați care au renunțat la o carieră viitoare de parlamentar în Parlamentul României, în favoarea administrației locale. Dar care, până la data de 1 noiembrie 2024, vor activa, în continuare, în Parlament, în ultima sesiune parlamentară a actualei legislaturi.
La fel de interesant este și faptul că viitorii aleși locali, care vor intra în „pâine” după data de 1 noiembrie 2024, nici măcar nu vor avea suficient timp pentru a se acomoda cu noile funcții, pentru că trebuie să organizeze, din punct de vedere tehnic, alegerile parlamentare, care vor avea loc la începutul lunii decembrie.
La alegerile locale de ieri, s-au aruncat în luptă nu mai puțin decât 207.396 de candidați. Numărul alegătorilor, potrivit datelor BEC, a fost de 18.079.046 de cetățeni.
Ce putere stă în pixul edilului
Cum pot influența primarii perdanți alegerile prezidențiale din septembrie? Potrivit legislației electorale, cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale sau în listele complementare. În acest sens, primarii aduc la cunoștință publică locul și intervalul orar când acestea pot fi verificate.
Primarii, împreună cu formațiunile teritoriale ale MAI, realizează copii de pe listele electorale complementare. Un exemplar al listei se păstrează de către primar. Copiile sunt semnate de primar și de secretarul primăriei. Primari tipăresc listele electorale permanente, complementare, copiile acestora, tipizatele și tipizatele extraselor de pe lista electorală permanentă. Primarii asigură resursele necesare (operatorii în Registrul Electoral, echipamentele IT și consumabilele).
Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a Registrului Electoral la sediul primăriei. Radierile din liste în caz de deces se fac tot de către primar. Primarii sunt cei care comunică biroului electoral de circumscripție numărul alegătorilor rezultat din Registrul Electoral și din listele electorale complementare.
Primarul asigură personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, în limita fondurilor alocate. Primăriile sunt cele care dotează tehnico-material birourile electorale ale secțiilor de votare. Primarii stabilesc locurile speciale pentru afișajul electoral și amplasarea panourilor electorale. Tot primarii sunt cei care aduc la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale în materia campaniei electorale și desemnează persoanele pentru îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare.
