Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a anunţat luni că a aprobat schema României de sprijinire a investiţiilor în noi capacităţi de producţie de biocombustibili, în valoare de 500 milioane de euro (2,5 miliarde lei), în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. În cadrul acestei scheme, țara noastră poate, teoretic, să finanţeze prin Fondul UE de modernizare, investiţiile în noi capacităţi de producţie de biocombustibili avansați - bioetanol, combustibili durabili pentru aviaţie şi ulei vegetal hidrotratat. Ajutorul ar urma să ia forma subvenţiilor directe.
Problema României este, ca de obicei, că nu s-a pregătit pentru așa ceva. Mai mult decât atât, în ultimii trei ani au fost câteva inițiative timide, venite din partea unor asociații și a unor firme private, pentru banala colectare a uleiului folosit în bucătărie, dar Guvernul și Parlamentul au blocat toate inițiativele legislative care ar fi putut sta la baza colectării și procesării uleiului, punctul culminant fiind amenda pe care Garda de Mediu a dat-o singurului retailer care a-ndrăznit să se apuce de colectare, în vederea reciclării.
„Noi nu existăm, nu avem nicio politică, nu avem nimic făcut pe această linie. Ar fi foarte multe lucruri de făcut, ținând seama de faptul că biocombustibilii vor fi foarte intens folosiți în perioada următoare. După 2010, toate țările au început să facă proiecte pentru această componentă, dar România nu a făcut nimic”, a explicat, pentru Jurnalul, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Cum s-a ales praful de singura inițiativă
Această asociație a încercat, în ultimii ani, să miște lucrurile în sensul reciclării uleiului menajer, dar „s-a ales praful de inițiativă” – explică președintele AEI. „Vă dau un exemplu: noi am început, la asociație, acum trei ani, un proiect pentru recuperarea uleiului alimentar uzat. Aruncăm, anual, 170 de milioane de litri de ulei. Este o cantitate imensă, iar uleiul este extrem de poluant. Un litru de ulei poluează un milion de litri de apă. Noi nu avem niciun sistem de colectare. Mai mult, există o firmă din Oradea care colectează uleiul, îl duce în Ungaria, pentru procesare, apoi Ungaria îl exportă în România la un preț de trei ori mai mare decât prețul combustibilului. Noi am încercat să facem acest proiect, am convins niște magazine, de exemplu Carrefour, dar s-a ales praful de inițiativa noastră care era ceva foarte ieftin și foarte ușor de făcut”, mai spune Chisăliță.
Povestea se termină în stil românesc: rețeaua de magazine Carrefour a fost amendată, cu doi ani în urmă, pentru că a colectat uleiul alimentar uzat. Reprezentanții magazinelor au fost amendați pentru că nu există legislație în România care să reglementeze colectarea uleiului alimentar uzat, chiar dacă acesta este poluant.
Nu se vrea înlocuirea benzinei și a motorinei
Sunt mai multe ministere care ar trebui să se ocupe de programele pentru colectarea deșeurilor care se pot transforma în biocombustibili – Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor și Ministerul Fondurilor Europene – dar nu s-a ocupat nimeni de aceste programe.
Citește pe Antena3.ro
O explicație pe care o dă Chisăliță este că, de fapt, nu se vrea trecerea la biocombustibili, din cauza costurilor. „Biocombustibilul e mult mai scump decât benzina și motorina, iar mulți ar vrea să nu se ajungă la folosirea lui”, spune specialistul. Chiar dacă nu se dorește, UE megre în mod cert către înlocuirea actualilor combustibili cu biocombustibilul.
La inițiativa AEI, românii ar fi putut măcar „să fure” idei din țările care deja sunt foarte avansate în acest domeniu, dar nici „la furat” nu i-a putut urni nimeni pe angajații ministerelor. „Noi am inițiat un proiect, anul acesta, în luna martie, Energy Safari, prin care puteam merge cu o delegație în Spania, pentru a vedea ce s-a făcut acolo, dar nimeni nu a venit”, mai spune Chisăliță. Delegațiile ar fi trebuit să fie formate din specialiști români din toate ministerele care ar trebui să facă programul de producere a biocombustibililor pentru România.
Prin culturi acvatice s-ar proteja solul
Biocombustibilii reprezintă o sursă de energie importantă întrucât provin din surse regenerabile. În afară de uleiul reciclat, biocombustibili se pot produce, de exemplu, din anumite alge care se pot cultiva în mediul acvatic. Președintele asociației mai spune că sunt multe bariere care se vor pune în procesul de implementare a proiectelor, deși sunt deja soluții care elimină din procesul de producție suprafețele de teren agricol, astfel încât solurile să nu mai fie degradate de anumite Organisme Modificate Genetic (OMG).
„Discutăm despre dezvoltarea unor bioculturi specifice. Există ideea de a cultiva anumite plante în mediul acvatic, nu pe terenurile agricole. Pentru așa ceva e nevoie de spațiu, de energie, de semințe. Sunt niște alge care cresc în timp foarte scurt, se dezvoltă pe apă și din ele se poate obține un ulei care se folosește ca biocombustibil”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.
Biocombustibilul din alge (sau uleiul de alge) poate reprezenta o alternativă la combustibilii fosili lichizi. Se utilizează algele ca sursă de uleiuri bogate în energie, producându-se un biocombustibil nou, alternativă la cei care există deja, produși din porumb și trestie de zahăr.
În alte țări există deja mai multe companii și agenții guvernamentale care au alocat fonduri importante pentru a produce biocombustibili din aceste alge sau uleiul de alge poate reprezenta o alternativă la combustibilii fosili lichizi, care utilizează algele ca sursă de uleiuri bogate în energie. De asemenea, acest tip de biocombustibil poate reprezenta o completare importantă la sursele de biocombustibili cunoscute, cum ar fi porumbul și trestia de zahăr – deja cunoscute ca surse tradiționale de etanol.
Mai multe companii și agenții guvernamentale au alocat fonduri importante care finanţează proiecte care privesc această sursă de energie. Algele nu necesită utilizarea unor terenuri arabile mari şi nici nu afectează industria alimentară.
Ideea și tehnologia s-ar fi putut aduce și în România, dar nu a fost nimeni interesat, în niciun minister. Cum nu avem nici legislație, mai avem mult de așteptat până când vom putea accesa fondurile – fabuloasa sumă de 500 de milioane de euro – pentru proiecte.
Bani pentru reducerea poluării
Prin sprijinirea biocombustibililor avansaţi, măsura ar trebui să aibă ca efect reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitând în acelaşi timp impactul asupra agriculturii în comparaţie cu biocombustibilii convenţionali produşi din culturile alimentare. Banii se pot lua doar până la 31 decembrie 2025, ceea ce înseamnă că programul național și proiectele trebuie să se facă în cel mai scurt timp, pentru a se putea finanța din aceste fonduri.
Comisia Europeană a aprobat schema de finanțare pentru România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, arătând că este în linie cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat (TCTF). Ajutorul financiar va sprijini accelerarea dezvoltării energiei regenerabile şi va contribui la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi energie ale UE. CE consideră că schema României este necesară, adecvată şi proporţională pentru a accelera tranziţia verde şi a facilita dezvoltarea anumitor activităţi economice, importante pentru planul REPowerEU Plan, în linie cu articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, care permite statelor membre să promoveze dezvoltarea economică a celor mai defavorizate zone ale UE, şi condiţiile stabilite în TCTF.
