Astăzi, politicile europene nu oferă o strategie durabilă și pe termen lung pentru fermierii europeni. Importanța economică și socială a fermierilor, crescătorilor de animale, pescarilor și a altor reprezentanți ai sectorului primar nu este suficient recunoscută, se precizează în textul inițiativei.
Pe de altă parte, producția agricolă și terenul rural suferă de mișcări speculative care obligă fermierii să renunțe la culturi, iar terenurile să fie preluate de alte industrii care nu servesc obiectivului securității alimentare, spun cei care au declanșat acest demers cetățenesc la nivelul UE.
Concurență neloială din partea țărilor terțe
UE trebuie să apere agricultura europeană împotriva concurenței neloiale din partea țărilor terțe, este o altă solicitare pe care Comisia ar trebui să o ia în seamă. Restricționarea agriculturii în Europa prin reguli și mai stricte importând în același timp produse agricole din regiuni din afara UE cu mai puține reguli stricte, nu are sens, iar politica comercială europeană trebuie să protejeze agricultura blocului comunitar, se arată în textul inițiativei.
Se cere înființarea unei agenții speciale
Una dintre solicitării inițiatorilor vizează înființarea unei Agenții Europene pentru Agricultură și Economie Rurală. UE are nevoie de o autoritate europeană permanentă sub forma unei agenții UE sau a unui comitet consultativ la nivel înalt care să monitorizeze și să observe protecția agriculturii și a economiei rurale în procesul decizional al UE, spun ei. Această agenție sau comitet va avea caracter permanent și va funcționa pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor agriculturii și economiei rurale.
Creșterea animalelor, un sector într-o situație critică
Sectorul european de creștere a animalelor reprezintă unul dintre pilonii Europei, patrimoniul cultural și gastronomic. Cu toate acestea, dintr-o multitudine de motive, aceste sectoare se confruntă cu o scădere a producției și se află sub presiune extremă. Pe de o parte, UE implementează inițiative de reglementare care necesită multe investiții la nivel de fermă și descurajează consumul de carne roșie, în ciuda recomandărilor nutriționale. Pe de altă parte, UE permite o creșterea accesului pe piață pentru produse similare din țări terțe, indiferent de metodele de producție. „Acest lucru lasă sectorul european de creștere a animalelor într-o situație critică, care înseamnă pierderea competitivităţii şi scăderea producţiei”, mai atrag atenția inițiatorii.
Apărarea pescuitului și vânătorii tradiționale, uitate
În Strategia sa de biodiversitate pentru 2030, UE omite rolul fundamental al pescuitului și vânătorii tradiționale. Ținând cont de faptul că peste 80% din legile care afectează vânătoarea sunt decise în Parlamentul European și de Comisia Europeană, aceste instituții trebuie să stabilească reglementări care protejează pescuitul și vânătoarea în cadrul strategiilor de biodiversitate. „Politicile de reglementare a vânătorii și pescuitului trebuie să țină cont de faptul că cea mai mare parte a acestor activități sunt desfășurată de persoane fizice și întreprinderi mici și mijlocii care, la rândul lor, au un impact asupra comunităților locale”, mai transmit inițiatorii demersului.
Politica tarifară și comercială trebuie să sprijine consumatorul european
UE trebuie să-și folosească politica comercială pentru a stabili tarife și să apere produsul agricol comunitar împotriva concurenței neloiale din partea terților. De asemenea, securitatea alimentară și promovarea lanțurilor locale de aprovizionare sunt alte aspecte asupra cărora oficialii UE trebuie să-și îndrepte atenția. Blocul comunitar este confruntat cu lanțurile de aprovizionare relocate în întreaga lume, situație de care profită marii proprietari agricoli din afara granițelor UE, se arată în documentul citat, iar în acest context se cere ca Bruxelles-ul să apere relocarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente pentru a le aduce mai aproape de cetățeanul european.
Criza apei devine tot mai acută și se cere un Plan Hidrologic European
„Lipsa unei infrastructuri publice de apă funcționale pentru prevenirea poluării este un rău care afectează întreaga UE și de aceea avem nevoie de un Plan Hidrologic European care să garanteze furnizarea și distribuția apei între toate teritoriile Uniunii”, se precizează în inițiativa cetățenească pentru protejarea agriculturii europene și a economiei rurale. Fermierii, în calitate de administratori ai pământului, știu mai bine decât oricine că apa și solul sănătos și bogat sunt esențiale pentru economia rurală. Terenurile irigate joacă un rol crucial în producția de alimente, permițând fermierilor să cultive culturi în zone care altfel ar fi nepotrivite agriculturii din cauza aridității sau a precipitațiilor neregulate. Directiva-cadru privind apa publicată în anul 2000 nu a dat rezultate în încercarea sa de a solicita statelor membre să investească în râuri, lacuri, estuare, ape de coastă și subterane, arată inițiatorii. Cu toate acestea, 20 de ani mai târziu, apele sunt încă poluate, iar situația este chiar mai rea.
„Lipsa unei infrastructuri publice de apă funcționale pentru prevenirea poluării este un rău care afectează întreaga UE și de aceea avem nevoie de un Plan Hidrologic European care să garanteze aprovizionarea și repartizarea apei între toate teritoriile Uniunii. Solicităm o politică hidrologică care favorizează dezvoltarea socio-economică și agroalimentară europeană, care respectă irigațiile. Avem nevoie de o infrastructură hidraulică care să garanteze suveranitatea alimentară europeană. Trebuie un plan care are în vedere disponibilitatea apei de calitate la prețuri care să faciliteze agricultura competitivă, în ansamblu, fără diferențe naționale sau regionale, pentru a garanta aprovizionarea cu apă pentru toţi europenii. Un Plan Hidrologic European cu criterii tehnice, nu politice, și bazat pe principiul european al solidarităţii”, spun inițiatorii. Prin implementarea tehnologiilor moderne de tratare a apei ar putea fi realizată o reducere substanțială a presiunii asupra resurselor de apă dulce, contribuind astfel la conservarea lor și atenuând riscul penuriei viitoare. În plus, reutilizarea apei ar duce la economii semnificative de apă potabilă, permițând alocarea acesteia către alte sectoare vitale, este un alt mesaj transmis de inițiativa cetățenească.
Un an pentru un milion de semnături
Inițiativa cetățenească „Protejarea agriculturii europene și a economiei rurale prin intermediul unui cadru de reglementare integral”, a fost înregistrată de Comisia Europeană în ianuarie 2024, exact în timpul protestelor stradale ale fermierilor, iar pe 23 iulie a început campania de strângere a semnăturilor pentru susținerea ei. Este nevoie de un milion de semnături, iar pentru aceasta inițiatorii, care provin din Spania, au la dispoziție un an pentru strângerea lor. Dacă acest obiectiv va fi atins, Parlamentul European și Comisia Europeană vor transpune în legislație solicitările inițiatorilor, după parcurgerea procesului legislativ. Executivul de la Bruxelles, în vechea sa componență, a transmis că „ar putea adopta o propunere care să vizeze „protejarea agriculturii europene și a economiei rurale prin intermediul unui cadru de reglementare integral” și „înființarea unei Agenții Europene pentru Agricultură și Economie Rurală” în temeiul articolului 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la politica agricolă comună”. În ceea ce privește al doilea obiectiv al inițiativei, care solicită îmbunătățirea „gestionării apei pentru a sprijini securitatea alimentară” și instituirea unui „Plan Hidrologic European care să garanteze aprovizionarea cu apă și distribuția apei între toate teritoriile Uniunii”, Comisia a precizat că are competența de a prezenta propuneri în acest sens în măsura în care ele contribuie la realizarea obiectivelor politicii Uniunii în domeniul mediului. Acum, sarcina de a da curs acestor solicitări revine noilor membri ai forurilor europene desemnați în urma alegerilor europarlamentare de la începutul lunii iunie.
Sub asaltul tractoarelor, guvernele s-au întrecut în promisiuni
La începutul acestui an, fermierii europeni și-au strigat nemulțumirile în stradă, într-un val de proteste și furie cum UE nu a mai văzut de foarte mulți ani. De exemplu, la Bruxelles, în timp ce liderii UE erau reuniți într-un summit, fermierii din Belgia, Italia și Spania au venit cu tractoare și au blocat drumurile, au aprins focuri și au împiedicat livrările de alimente. Sub asaltul tractoarelor, președinta Comisiei Europene, von der Leyen, a recunoscut că rămân multe provocări, cum ar fi tensiunile asupra prețurilor agroalimentare sau o piață globală foarte competitivă și standarde de mediu mai ridicate. Proteste similare au avut loc în multe țări, inclusiv în România. Înainte de alegerile locale din acest an, fermierii români au decis să suspende protestele și să nu recurgă la grevă pentru a nu fi acuzați de partizanate politice, dar au spus că promisiunile făcute de Guvern la începutul anului au rămas mai mult pe hârtie, potrivit unui e-mail transmis la acea vreme de Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR). „Subliniem că problemele noastre rămân şi chiar se agravează pe zi ce trece, odată cu tergiversarea de către autorităţi a unor soluţii structurale, eficiente şi bine fundamentate, aşa cum am solicitat încă din luna ianuarie”, arată comunicatul amintit.