x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Comorile romanilor

Comorile romanilor

15 Mar 2004   •   00:00

In pesteri, ziduri de manastiri, sub lespezi de morminte sau in fantani secate, pazite de duhuri fioroase, au fost tainuite tezaurele domnesti, averile fabuloase ale familiilor boieresti, sipetele haiducilor. Cele mai bine pastrate secrete ale romanilor sunt povestile comorilor gasite si negasite. Totul despre ingroparea si dezgroparea comorilor, despre blesteme, despre norocosii si afurisitii gasitori de comori.

La inceput s-au nascut legendele. Apoi, ele au umblat, purtate de batranii satelor, din vorba-n vorba. Putini au luat in seama povestile despre comorile haiducilor, ale voievozilor fugari sau ale veneticilor pripasiti. Cei ce le-au luat in serios au sapat dupa ele, calauziti uneori si de semnele legendare. Unii vor fi gasit ceva. Despre aceia, umbla vorba ca s-ar fi pricopsit ori i-au lovit afurisenii naprasnice, din vechime. Cu timpul, si batranii s-au imputinat. O data cu dansii, s-au pierdut si povestile. Azi, din basmele de demult mai poti gasi doar cenusa. Iar niscaiva comori - doar din intamplare. VALENTIN ZASCHIEVICI

In pamantul judetului Bacau e ingropata istorie romaneasca multa si adevarata. Uneori dumneaei, istoria, scoate capul din vreo brazda rascolita, de sub temelia unei biserici. Celor alesi, precum profesorului Dumitru Tataru din Magura, i se arata sub chip de tezaur, incununandu-i munca din tinerete si dand rost batranetilor sale.

Altora, precum lui mos Dumitru, ciobanul din Horgesti, putinile cu galbeni i se-nfatiseaza inselator, fantasmatic - flacari si aburi in varf de deal - semn ca-n maruntaiele pamantului "trebuie sa fie ceva". Pesemne, ceea ce-ngropase starostele Ureche, inainte de-a purcede la razboiu.

La Iasi, unui gospodar i-a sarit norocul din pridvorul casei. A scos ulcele cu 14.000 de monede medievale de argint si le-a dat statului, fara regret. Rasplata avea sa-i vina, fara veste, acum un an: preacinstitul moldovean a castigat la 6 din 49 jumatate de miliard.

Pe langa Olanesti, maicutele de la Iezer inca vegheaza Tezaurul Brancovenilor, asemeni inaintaselor martirizate de turci, in vreme ce barbosii cucernici de la Pahomie stau de straja stancii care-a inghitit comoara stramosilor haiduci.

Asadar, vremurile si nemerniciile n-au speriat cu totul povestile de suflet ale romanilor, n-au alungat din constiinte nici amintirile marilor oameni din trecut, nici faptele de basm, nici personajele ce populeaza istoriile bunicilor, rostite la gura sobei. Fascinatia comorilor - speranta salbatica si teama mistica - le tine, pe toate acestea, in viata.

Legendele te-nvata tot ce trebuie sa stii despre comori. Cum sa le deslusesti semnele, sa stii daca ai ori nu dreptul sa te atingi de ele, iar daca te hotarasti s-o faci, atunci numaidecat ai de implinit anume ritual.

De comoara trebuie sa stii sa te apropii. Daca ai suflet curat si ganduri bune, Dracu’ insusi, Cel din Bolovani, Stima, Bata-l Ciuma sau Cinenutrebuie se da deoparte si-ti deschide calea. Daca te apropii cu gand rau, comoara se da la fund ori iti aduce grea osanda, caci "pe banul daruit Ucigasului nu se poate face nimeni stapan".

Intr-un fel vii catre comoara in noaptea de Inviere si altfel, de Sant’ Ilie. Iar orele din zi si din noapte cand ti-e ingaduit sa sapi, cand Nichiduta n-are putere, sunt repere importante. Si dac-ai scos dinlauntrul gropii ceea ce voiai, sa cauti neaparat a savarsi fapte bune, sa zidesti biserici, sa inzestrezi orfani, ca altminteri praful se alege si de banet, si de tine. Asa suna povetele batranilor - un fel de cod etic cu adanci radacini, ce contureaza, alaturi de o intreaga demonologie taraneasca, un spectacol de o frumusete neinchipuita.

Sa luam aminte, asadar, la cartea de aur a legendelor tinand cont ca, dupa ce le vom parcurge, nu-i musai sa punem mana pe harlet si sa ne cocotam pe dealuri. In fond, demersul nostru gazetaresc e mai curand un bun pretext de-a reda file din istoria gigantica a neamului, asa cum ne-au lasat-o mostenire anonimii nemuritori.


Afurisenie

Cand li s-au aratat s-au inceput sa sape, si auziau ca suna a comoara, cum vreau sa o scoata mai iute, au pomenit pe Uciga-l Crucea si atunci numaidecat comoara a inceput sa odorogeasca ca cum tuna Sant-Ilie, si sa fuga pe sub pamant. Caci nici o comoara nu se poate scoate daca pomenesti de Necuratul; si cand incepi sa sapi, gandul numai la Dumnezeu sa-ti fie si sa-ti faci sfanta cruce si altceva sa nu vorbesti decat tot de Dumnezeu.


CONTINUARE: Podul lui Dumnezeu

×
Subiecte în articol: special comoara