Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procesul lor de evaluare este așteptat să se încheie la sfârșitul lunii decembrie, când vor fi anunțate și rezultatele. Apelul de proiecte a fost lansat în luna mai a acestui an și el face parte din programul Comisiei Europene care își propune creștere facilităților de conectivitate (Connecting Europe Facility - CEF). Cum mobilitatea nu este nici pe departe unul din punctele forte ale infrastructurii de transport a României, nici mobilitatea militară nu arată mai bine.
Apelul de propuneri din cadrul pachetului MobMil finanțează studiile de fezabilitate și proiectele de lucrări pentru toate modurile de transport, cu condiția ca ele să fie amplasate pe Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) și pe rețeaua de transport militar a UE. De asemenea, ele trebuie să țină cont de cerințele de infrastructură aplicabile proiectelor cu dublă utilizare, militară și civilă. Proiectele trebuie să includă modernizarea infrastructurii și a structurilor existente, cum ar fi, în special, podurile, care trebui să ofere înălțimea, dimensiunea și capacitatea corespunzătoare pentru a permite transporturile militare, care, în general, sunt convoaie mai lungi și mai grele. În ceea ce privește valoarea finanțării, aceasta nu poate depăși jumătate din suma eligibilă a proiectului. Mai mulți europarlamentari români au solicitat, în primăvară, Comisiei Europene să aprobe creșterea „ponderii ratei de cofinanțare a UE pentru proiectele de mobilitate militară, în special în partea de est a UE, ca urmare a războiului declanșat de Rusia, în condițiile în care acum aceasta nu poate depăși 50% din valoarea eligibilă a proiectului
În perioada 2021 și 2027, CEF are un buget de 25,8 miliarde de euro pentru proiecte destinate infrastructurii de transport, din care 1,69 de miliarde de euro sunt direcționate către finanțarea proiectelor de mobilitate militară, care vor avea o infrastructură adaptată și îmbunătățită pentru a permite dubla utilizare, civilă și militară.
CNAIR vrea fonduri pentru construirea unui pod între România și Republica Moldova
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus, la sfârșitul lunii septembrie, aplicația de finanțare pentru proiectul „Proiectare și execuție pod Ungheni” în vederea obținerii unui grant alocat prin CEF-T-2022 - MobMil - CEF 2 Transport - Adaptarea rețelei rutiere TEN-T la utilizarea duală civilă-apărare; Pachetul Mobilitate Militară. Obiectivul este proiectarea și realizarea unui pod cu două benzi de circulație pe sens, precum și a infrastructurii de acces necesare, asigurând astfel o conectivitate transfrontalieră între România și Republica Moldova. Lungimea totală a podului va fi de 261,2 m. Proiectul mai include și realizarea unui tronson de autostradă cu lungimea de 0,5 km, care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași - Ungheni (A8). Valoarea totală a proiectului este de 33 de milioane de euro, din care contribuția Uniunii Europene ar urma să fie de 16,486 de milioane de euro (valori fără TVA). Data estimată de începere a proiectului este iunie 2023, urmând ca lucrările să dureze 43 de luni. Construcția autostrăzii A8 este încă în faza de proiect, CNAIR lansând în dezbatere publică abia la sfârșitul săptămânii trecute traseul sectorului de autostradă Târgu Neamț - Iași - Ungheni.
La sfârșitul lunii septembrie, CNAIR a lansat licitația pentru construirea unui nod rutier care să asigure legătura între Autostrada A7 și Baza Aeriană de la Boboc. CNAIR spunea în anunțul de licitație că proiectul ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene nerambursabile aferente perioadei 2021-2027 prin apelurile de proiecte ce vor fi deschise în 2022 și 2023, aferente Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF 2021-2027) - Anvelopa Mobilitate Militară.
Citește pe Antena3.ro
Repararea a 5 poduri, finanțată de MobMil
Tot în cadrul MobMil, Comisia Europeană finanțează deja reparațiile la cinci poduri strategice construite pe drumurile naționale care duc la baze militare, banii fiind alocați prin pachetul de mobilitate militară CEF T 2021 MIL MOB WORKS. Este vorba despre podul de la Azuga, pe DN 1 - Valea Prahovei, podul de la Ovidiu, pe DN 2 A, lângă baza Mihail Kogălniceanu, podul peste Jiu de la Argintești, pe DN 6, lângă Craiova (DN 6 duce la baza NATO Deveselu) și alte două poduri cu restricții în județul Neamț, lângă Barajul Bicaz, pe DN 15, șoseaua care asigură legătura între baza Câmpia Turzii - Târgu Mureș și Piatra Neamț. Valoarea totală a proiectului este de 170 de milioane de lei, din care 142 - costuri eligibile și 70 de milioane de lei - fonduri europene, potrivit CNAIR care a semnat recent documentul de finanțare a proiectului. În cadrul acestui apel lansat anul trecut de Comisia Europeană, valoarea eligibilă a proiectelor selectate este de 339 de milioane de euro, iar țara care are cele mai multe proiecte finanțate este Polonia, 5 proiecte, cu o valoare eligibilă de peste 59 milioane de euro.
În fața unui atac rusesc România poate rezista singură o zi, maximum trei. România trebuie să-și relanseze industria de apărare, să producă echipamente și tehnică modernă nouă. Sunt multe companii interesate să producă la noi, dar nu au cu cine discuta, nu găsesc parteneri. Vin și discută la Ministerul Apărării, iar când se duc la Ministerul Economiei nu vine nimeni de la Apărare. Când revin la discuții găsesc alți miniștri. Este un haos. La vârf nu sunt specialiști, sunt persoane care nu-și fac treaba. Să vă spun că în CA-urile de la societățile afiliate ROMARM nu este nici un militar, doar politicieni care se uită pe țeava pistolului să vadă pe unde vine glonțul. Abia săptămâna aceasta (săptămâna trecută - n.red.) a fost băgat unul. Armata nu este dotată corespunzător, nu avem cu ce face față unei agresiuni și în acest context vorbim și despre slaba mobilitate. Flota de avioane nu poate zbura toată mâine, avem tancuri care se strică, de patru ani vorbim despre cumpărarea corvetelor și nu am făcut nimic. Nu este admisibil ca un port precum Constanța să nu aibă nave de stingere a incendiilor, am cumpărat abia acum de la olandezi. În România încă așteptăm să ne apere cetățeanul american, cetățeanul francez, dar niciunul nu vrea să moară pentru România.
Aurel Cazacu, analist militar
Provocarea NATO ne-a lăsat indiferenți
Mobilitatea militară este una din marile provocări ale NATO. Forțele sale armate trebuie mutate rapid într-o zonă de conflict, dar pentru aceasta ele au nevoie de căi de acces. Fie că vorbim despre căi ferate sau șosele, statele membre UE trebuie să aibă o rețea de transport care să faciliteze acest lucru, pentru că un stat nu poate face față singur unui atac al Rusiei. În zona de est a României nu este funcțională însă nicio autostradă, cum nu este funcțională nicio autostradă care să traverseze munții, în Ardeal. De asemenea, proiectele de refacere a infrastructurii feroviare în Moldova sunt, în majoritate, aflate încă în faza de proiect. Din acest punct de vedere, Comisia Europeană a criticat în repetate rânduri țara noastră pentru că face prea puțin pentru creșterea mobilității, pentru capacitatea sa limitată de a se conecta cu vecinii săi.
Cum arată realitatea din teren
La infrastructura feroviară conceptul de mobilitate și, în particular, cel de mobilitate militară, se lovește în România de cele 1.230 de restricții de viteză existente la sfârșitul anului trecut, de cei 10.247 km de linii scadente la reînnoire (75% din totalul lor), de cele 2.985 de poduri (65% din total), 9.130 de podețe (69,6% din total) și 110 tuneluri (58,5% din total) care trebuie refăcute. La capitolul autostrăzi găsim, de exemplu, Autostrada Comarnic-Brașov, un proiect despre care se vorbește înainte de 2010, și care nu este început nici astăzi. Recent, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, a respins din nou proiectul evaluat la 8 miliarde de euro, nefiind de acord cu soluția aleasă, construirea unui tunel de 14 kilometri. Nici la autostrada A8, un proiect de 15 ani, care va face legătura între regiunile istorice Ardeal și Moldova (Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași - Ungheni) lucrurile nu arată bine, având în vedere că ea ar trebui finalizată până în 2026, fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență. Deocamdată nu s-a excavat nici un metru cub de pământ. O altă provocare pentru România este și construirea unei căi ferate de mare viteză pe ruta Constanța-București-Budapesta, inclusă în rețeaua TEN-T, care ar trebui finalizată în 2040, după cum a cerut, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană. Vorbim despre o investiție de 17 miliarde de euro în ceea ce privește partea românească a proiectului, în condițiile în care termenul de mare viteză se referă la viteze de peste 160 km/h și nu de peste 250 km/h pentru că în acest caz ar fi nevoie de construcția unei legături noi, care să suporte astfel de viteze.
Trenurile de marfă se târăsc cu o viteză medie de 17 km/h
Doar 17 km/h este viteza medie a trenurilor de marfă pe calea ferată românească, după ce în ultimii 30 de ani am modernizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km, potrivit datelor Programului Operaţional de Transport, transmise în luna iunie a acestui an către Comisia Europeană. „În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa și Curtici durează între 7 și 12 zile, în funcție de greutatea cantității transportate”, arăta anul trecut, într-un document, Consiliul Concurenței, deși Comisia Europeană a recomandat încă din 2010 ca transportul feroviar să devină prioritar.
Rețeaua TEN-T, în România
TEN-T este o rețea de transport feroviar, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri la nivelul UE și conectează 424 de orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Conform formei revizuite a acestei rețele, prezentate la sfârșitul anului trecut de Comisia Europeană, România face parte din două coridoare, Rin - Dunăre (va lega România, inclusiv două porturi de la Marea Neagră - Constanța și Sulina -, de centrul economic al Europei) și Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee (va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia). De asemenea, noua rețea TEN-T prevede o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapesta și Viena. Pe coridorul TEN-T sunt incluse mai multe rețele feroviare românește (Frontieră - Curtici - Arad - Braşov/Craiova - Bucureşti - Constanţa etc.).
