Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Senat, un proiect semnat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și de fostul premier, Nicolae Ciucă, propune ca pedepsele pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc să nu mai poată fi executate cu suspendare. Iar substanțele susceptibile a avea efect psihoactiv, nereglementate la acest moment, vor putea fi comercializate numai cu autorizație specială. În caz contrar, pedeapsa este pușcăria de la 3 la 10 ani. La Camera Deputaților, aleșii au inițiat un alt proiect de lege, prin care CAN va demara campanii publicitare pentru combaterea consumului de stupefiante. Plata pentru difuzarea acestora va fi făcută din Fondul de Rezervă al Guvernului.
Prima lege se referă la un proiect care propune modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru modificarea Legii 149/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, proiect inițiat de actualul ministru al Justiției, dar în calitate de senator, Alina Gorghiu, împreună cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, dar și cu participarea parlamentarilor liberali Daniel Fenechiu, Cristian Țâgârlaș, Ioan Cupșa și Lucian Bode.
Legea a fost depusă, la Senat, în data de 4 octombrie, iar, potrivit expunerii de motive, „fenomenul consumului de droguri capătă o amploare îngrijorătoare pe zi ce trece”. „Efectele consumului nu afectează numai sănătatea consumatorilor, ci, indirect, viețile unor persoane nevinovate. Tragediile care au avut loc în ultima perioadă vorbesc de la sine: tineri care și-au pierdut viața din cauza inconștienței celor aflați sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive”, arată inițiatorii. Conform documentului citat, „pentru descurajarea traficanților, se impune eliminarea posibilității suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc. Gradul de pericol social ridicat pe care îl reprezintă aceste infracțiuni trebuie sancționat în mod corespunzător, pentru a preveni, a ocroti viața și sănătatea consumatorilor”.
Pedepse doar cu executare
Parlamentarii care au inițiat acest proiect de lege arată că un alt semnal de alarmă este tras de noile substanțe psihoactive (NSP), „care se află pe primul loc în topul celor mai consumate droguri ilicite din România, preferate în special de tineri”. „Consumul acestor substanțe debutează de la vârste fragede, provocând consecințe nocive asupra creșterii și dezvoltării umane. Cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani”, precizează aceștia, care adaugă că noile substanțe psihoactive sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale. „Ele au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Prețul acestor substanțe este mult mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină o idee atractivă de experimentat pentru copii și tineri”, mai subliniază expunerea de motive.
Legea propune imposibilitatea dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute de articolul 2 alineat 2 și de articolul 3 din Legea 143/2000. De asemenea, actul normativ propune modificarea Legii 194/2011, în sensul că articolul 16 alineat 1 va preciza că „fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii, efectuează fără drept operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani”. Cu aceeași pedeapsă ar urma să fie sancționată și fapta persoanei care, cu intenție, efectuează fără drept operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege.
Deputații nu se lasă mai prejos
A doua lege depusă la Parlament este PLX 459/2023, o inițiativă legislativă privind completarea Legii audiovizualului 504/2002, avându-l ca inițiator pe deputatul aparținând Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților Nicolae Miroslav Petrețchi. Proiectul este susținut de cinci deputați PSD, de trei deputați PNL, de doi deputați UDMR și de cinci deputați ai Minorităților Naționale și se află în consultare publică până pe data de 2 noiembrie 2023.
În motivarea demersului, autorul arată, la rândul său, că „consumul excesiv de droguri reprezintă o problemă strategică care afectează societatea românească”, iar „atragerea atenției asupra consumului de droguri trebuie intensificată, deoarece fenomenul a luat o amploare care a dezlănțuit o situație catastrofală”. „Conform declarațiilor ministrului Justiției, țara noastră are milioane de consumatori de droguri, iar vârsta de debut a celor care consumă substanțe interzise este din ce în ce mai mică. Pentru consumul de substanțe psihoactive, vârsta de debut este de 12 ani, iar pentru alte tipuri de droguri, vârsta medie este de 13 ani”, scrie parlamentarul inițiator.
Acesta este de părere că autoritățile statului trebuie să intervină de urgență în vederea combaterii acestui fenomen.
CNA te va avertiza în legătură cu substanțele ingerate, la restaurant, în paharul cu băutură, atunci când nu ești atent
În acest al doilea proiect inițiat, se propune modificarea articolului 17 din Legea audiovizualului 504/2002, prin introducerea unui cadru legal în baza căruia Consiliul Național al Audiovizualului să poată demara unele campanii de informare, menite să prezinte efectele nocive ale consumului de droguri și care să promoveze existența unor centre de reabilitare. Astfel, în legea aflată în vigoare ar urma să apară, ca atribuție a CNA, transmiterea informațiilor și a comunicatelor oficiale ale autorităților publice cu privire la consecințele consumului de droguri în rândul cetățenilor.
Este vorba despre comunicări audiovizuale cu caracter educativ privind consecințele dăunătoare ale consumului de droguri, comunicări care trebuie să informeze cetățenii cu privire la aceste consecințe, cu privire la existența centrelor de dezintoxicare pentru consumatorii de droguri, care să prevină cetățenii cu privire la „posibilitatea inserării diverselor substanțe cu efecte psihedelice în paharele de băutură lăsate nesupravegheate în localuri, cluburi sau alte spații aglomerate”, care să fie adaptate la strategiile statului român în privința combaterii consumului și traficului de droguri.
Conținutul acestor mesaje educative va fi realizat de către CNA, care va selecta și va demara discuții cu radiodifuzorii. Publicul țintă vizat de aceste campanii este format din persoane cu vârsta cuprinsă între 10 și 50 de ani. Legea mai prevede și că toate cheltuielile ocazionate de difuzarea mesajelor vor fi negociate de CNA cu radiodifuzorii și că vor fi acoperite din Fondul de Rezervă al Guvernului, în baza unui deviz și a facturilor emise.
