Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 18 ianurie, Jurnalul Naţional a publicat un material despre situaţia grea a contraamiralul în retragere Gheorghe Becheş. Bolnav de cancer, contraamiralul şi-a văzut pensia tăiată cu 59,32% şi a fost pus în situaţia să recunoască că nu mai are din ce trăi. Luni, la ora 16.30, amiralul Gheorghe Becheş a decedat la vârsta de 73 de ani. A apucat să-şi primească restul de pensie neplătit abuziv în luna ianuarie, dar n-a mai apucat să-şi primească pensia mărită aşa cum prevedea legea şi cum îşi făcuse calculele. A murit în casa în care a locuit în ultimii 40 de ani cu teama că va fi evacuat după un proces dubios ce a durat aproximativ 14 ani. În ultimele sale luni de viaţă amiralul a trăit frustrat de neputinţa de a-şi pleda cauza în faţa unui sistem social care şi-a pierdut valorile eseţiale. Povestea procesului de retrocedare al apartamentului în care locuieşte familia Becheş are toate ingredientele unei escrocherii certificate de instanţele judecătoreşti. Povestea amiralului Becheş este un exemplu de cum îşi tratează statul şi societatea pesionarii. Va fi înmormântat cu onoruri militare.
De-a lungul celor aproape 40 de ani de serviciu, contraamiralul Gheorghe Becheş a ocupat mai multe funcţii de comanda în mari unităţi, a fost şef al Direcţiei Tehnice şi de Înzestrare din cadrul fostului Comandament al Marinei Militare şi locţiitor al comandantului Marinei Militare. Contraamiralul Gheorghe Becheş a coordonat importurile speciale de tehnica navală din cadrul Programului Naval de dezvoltare a Marinei Române şi a făcut parte din delegaţia care în anii ”80 a negociat achiziţionarea submarinului "Delfinul”. Zece ani mai tarziu, în 1990, a participat la negocierea şi achiziţia navelor purtatoare de rachete, "Zborul”, "Pescăruşul” şi "Lăstunul” şi a tehnicii de lupta şi navală de la bordul fregatei "Mărăşeşti”. La pensie a ieşit de pe funcţia de inspector pentru Marina Militară la Inspectoratul Ministerului Apărării. A avut o carieră impresionantă şi este omul care a participat la creearea Marinei Militare după anii de declin după cel de-al doilea război mondial. În ultimii ani de viaţă însă necazurile au căzut unul după altul în familia contraamiralului Becheş. La sfârşitul anului trecut, contraamiralul a suferit o intervenţie chirurgicală prin care i-a fost îndepărtată o tumoară de pe colon dar cancerul a fost de neoprit. La începutul anului a venit şocul micşorării pensiei cu aproape 60 %. Toate acestea pe fondul unui alt necaz. În urma unor procese ce s-au derulat pe parcusul a 14 ani, familia amiralului a pierdut dubios în instanta apartamentul în care locuieşte. Apartamentul se află într-o casă naţionalizată. În anul 1966, familia Becheş a primit repartiţie pentru unul dintre cele trei apartamente din cladirea situată în strada Cuza Vodă, numărul 60, din oraşul Constanţa. În acelaşi an alte două familii au mai primit locuinţe în cladire. După 30 de ani, în 1996, contraamiralul Gheorghe Becheş a cerut conform legii să cumpere imobilul în care locuia. Primaria a acceptat cererea şi familia Becheş, ca şi celelalte două familii, a obţinut apartamentul şi a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Primaria Constanţa.
Proprietari de conjunctură
În aceeaşi perioadă, opt persoane, moştenitori ai soţilor Afrodita şi Theodor Economu, au făcut o cerere la Primăria Constanţa prin care cereau despagubiri pentru imobilul din strada Cuza Vodă, numărul 60. Încă din textul procurii dată unuia dintre apărători se face referire la un imobil aflat pe aceeaşi stradă, dar la numărul 43. Comisia de la primărie a solicitat acte doveditoare cu privire la acest imobil şi la calitatea de moştenitori ai petiţionarilor dar nu a primit nimic. Moştenitorii au renunţat la cererile de la Primăria Constanţa dar au deschis în acelaşi an acţiuni în instaţă pe legea 112. A urmat procesul. În fapt, din toate documentele prezentate la proces de către avocaţii foştilor moştenitori se poate observa cu uşurinţă ca s-a încercat revendicatrea imobilului de la numărul 60 deşi din foia de date pentru cartea funciară şi din procesul verbal din 1940 reiese că Theodor Economu şi soţia Afrodita erau proprietari pe un imobil situat pe strada Cuza Vodă, numărul 68, sau Mitropolit Şaguna numărul 7, aşa cum s-a numit starda la un moment dat. De altfel, chiar pe documentul aflat la Arhivele Naţionale Constanţa este făcută o corectură chiar deasupra adresei, "Mitropolit Şaguna” numărul şapte este adăugat şi "Cuza Vodă 68”. Nicăieri nu apare însă numărul 60, iar acum la numărul 68 sunt constrite blocuri.
Inadvertenţe sau falsuri
În plus, în acelaşi proces verbal sunt înscrise suprafeţe care nu corespund ca şi succesiune temporală a vânzărilor. Pe 24 octombrie 1940, se poate observa că la rubrica cu suprafaţa terenului se face o corectură peste ce era înscris şi se trece suprafaţa totală de 178 de metri pătraţi. Din tabelul aferent reiese că Ecomnomu Afrodita a cumpărat 137 de metri de la Economu Stavri în 1935, trei metri pătraţi de la Andronic Bezorian pe 17 octombrie 1935 şi 38 de metri pătraţi de la Nicolae Pascu pe data de 12 noiembrie 1940. Curios este cum de s-a înregistrat documentul cu suprafaţa totală de 178 de metri în luna octombrie 1940, când pâna la data întocmirii sale, Economu Afrodita cumpărase doar două terenuri în suprafaţă de 140 de metri pătraţi. Pare evident că cineva a mai adăgat fără să bage de seamă încă o tranzacţie pentru 38 de mp care este datată noiembrie 1940. Este evident că nu se putea înscrie o tranzacţie viitoare decât cu scopul de a ajunge la totalul de 178 de metri pătraţi cât este făcută corectura pe prima pagină. Oricum în registrul de cadastru de la acea dată sunt transcrise aceste tranzacţii ale lui Afrodita Economu. Numai că, însumate cele trei suprafeţe, dau un total de 184,5 metri pătraţi, faţă de 178 cât apare în Procesul Verbal şi în Foaia de date pentru Cartea Funciară din octombrie 1940. Chai şi aşa toate aceste înscrisuri fac referire la un imobil aflat la numărul 68, nu 60 unde se afla apartamentul familiei Becheş. Nu s-a stabilit nici un fel de legătură între imobilul de la numărul 68 cu cel de la 60, dar cu toate acestea familia Becheşi a pierdut apartamentul în instanţă.
Moştenitori de conjunctură
La dosar nu există acte de proprietate deşi moştenitorii au afirmat în nenumărate rânduri în instanţă că le vor depune. Timp de aproximativ şapte ani cauza s-a judecat pe legea 112. Când avocaţii moştenitorilor lui Afrodita Economu au relizat că pierd, au mai depus o altă acţiune pe legea 10. De altfel toate instanţele constănţene au respins acţiunile moştenitorilor, numai că la Curtea Supremă s-a admis recursul lor şi s-a restituit spre rejudecare cauza la Tribunalul Constanţa pentru motivul că dosarul s-a judecat în timp ce unul dintre reclamanţi decedase. S-a reluat judecarea, dar în decembrie 2003, moştenitorii au cerut suspendarea. Pe 13.08.2002, moştenitorii familiei Economu mai aveau o acţiune pe legea 10 şi timp de aproape nouă luni se judecau în două dosare pentru aceeaşi cauză deşi este imposobil acest lucru. Cu toate acestea, dosarele s-au judecat simultan câteva luni. Ulterior primul proces a fost suspendat de avocaţii moştenitorilor. În noul dosar avocaţii nu au mai făcut vorbire niciodată despre actele de proprietate asupra imobilului. Pentru a putea arăta că reclamanţii sunt moştenitorii familei Economu au depus o schiţă de mână a arborelui genealogic al familiei şi un Certificat de calitate de moştenitor întocmit de notara Cristina Budei în ianuarie 1998. Familia Becheş a făcut o plângere penală cu privire la acest document, dar procurorii au dat scoatere de sub urmărierea penală pentru notara Budei pe motiv că fapta era prescrisă. A fost o tactică de fapt. Avocaţii au păstrat cinci ani acel certificat şi l-au depus în momentul în care nu mai putea fi atacat. Cu toate acestea documentul şi-a produs efecte. În acest Certificat de Calitate de Moştenitor nu se specifică domiciliul lui Theodor Economu şi al soţiei sale Afrodita, dar se arată că aceştia au decedat, primul la 14.10.1980, respectiv soţia sa în anul 1980, fără să se treacă luna şi anul. Notarul Cristina Budei mai specifică în document că cei doi au domiciliu în Albania. Atât. Sunt tot felul de inadvertenţe pentru că în cererile iniţiale, Afrodita este trecută ca decedată în 1982 sau chiar în viaţă, iar ulterior apare decedată în 1980, asta funcţie de scopul avocaţilor sau al celor mandataţi.
Faxuri din Albania
În susţinerea lor moştenitorii au depus două adrese, copii fax, una datată în 1996 şi cealaltă în 2004, emise de Primăria din Tirana-Albania. În acestea se arată că Afrodita Economu a decedat în 13 ianuarie 1980, iar soţul său Boris Economu pe data de 14.10.1980. Cu toate că au fost emise la aproape nouă ani diferenţă, cele două documente sunt întocmite de acelaşi funcţionar albanez. Curios este că acesta a semnat diferit. Deznodământul este că după 14 ani în care nenumărate instanţe nu au dat câştig de cauză moştenitorilor soţilor Economu, cu atâtea inadvertenţe în dosar, Curtea de Apel Constanţa a anulat Contractele de Proprietate ale familiei Becheş. Revizuirea şi recursul în anulare s-au judecat în zi de grevă a judecătorilor, într-o şedinţă în care dosarul familiei Becheş a fost singura cauză civilă, în rest au fost luate doar dosarele cu arestaţi. Contractele au rămas anulate de instanţă. Înainte să-şi de-a sufletul contraamiralului Becheş a depus o plângere penală şi spera ca într-un final să i se facă dreptate. Nu a mai apucat acest lucru.
Citește pe Antena3.ro
