x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Contrabandişti cu ghiozdan

Contrabandişti cu ghiozdan

de Adrian Mogos    |    12 Ian 2008   •   00:00
Contrabandişti cu ghiozdan

La frontiera cu Serbia, contrabandiştii sunt protejaţi de vameşi, poliţişti, politicieni. Din datele aflate în puţinele dosare penale întocmite traficanţilor reiese că aceştia îşi plănuiau la lumina zilei afacerile, mituirile, traseele de transport, distribuţia mărfii. Un transport serios era operat doar după ce se primea aprobarea de la poliţiştii şi vameşii corupţi, eventual şi un antemergător cu girofar. În multe cazuri, cărăuşii ţigărilor de contrabandă erau copii de gimnaziu.

Ani în şir, traficanţii de ţigări şi-au vândut marfa în plină stradă din genţi, fără ca nimeni să-i deranjeze. Au început să fie mai precauţi abia după ce o reţea internaţională de contrabandişti condusă de un primar pedist, prietenul europarlamentarului Sorin Frunzăverde, din care făceau parte poliţişti de frontieră şi vameşi, a fost anihilată anul trecut.



Fiecare inspectorat judeţean de poliţie din România are un SIF – Serviciu pentru Investigarea Fraudelor. Poliţiştii mehedinţeni de la SIF nu au investigat anul trecut nici o firmă, ci numai persoane fizice, dintre care patru au fost cercetate penal. S-au dat 850 de amenzi şi s-au confiscat peste 36.000 de pachete de ţigări fără timbru, "constatându-se un uşor trend ascendent", conform lui Constantin Radoslav, şeful poliţiei mehedinţene. La Timiş, 200 de persoane au fost sancţionate de la începutul anului pentru că deţineau şi comercializau ţigări netimbrate ori fără documente legale de provenienţă, dar nu au fost investigate societăţi comerciale pentru că este de competenţa Gărzii Financiare, după cum a precizat subcomisarul Daniel Tudorescu, şeful SIF din poliţia timişeană.

OCTOMBRIE 2007. Omer Radovancovici a fost transferat de la Penitenciarul Timişoara la Penitenciarul Codlea.

POLIŢIST TRAFICANT. În general, cei amendaţi nu au nici o ocupaţie, iar ţigările vin de pe Dunăre sau din Republica Moldova şi Ucraina, mărcile cele mai des capturate fiind Marble, Ronson, Assos, Slims, L&M, Viceroy. La 21 iulie 2007, un echipaj mixt de poliţie a oprit la Buziaş trei autoturisme. Două dintre ele erau conduse de craiovenii Adrian Lupănescu şi Radu Ciobanu, iar al treilea – de Dumitru Hodoşan, un agent de poliţie din Timişoara. Toţi transportau 30.000 de pachete de Marble şi Ronson, care au fost confiscate, fiind probe la dosar. Cei trei fuseseră monitorizaţi, astfel încât s-a ajuns şi la depozitul de unde se făcea aprovizionarea: o casă din Moşniţa Nouă, o localitate aflată la ieşirea din Timişoara spre Buziaş. De aici, de unde se făcea distribuţia, s-au mai confiscat peste 46.000 de pachete de Assos Slims, L&M, Ronson şi Marble. Cu trei zile înainte să îşi prindă colegul în flagrant, poliţiştii reuşiseră să-i oprească în apropiere de Recaş, între Timişoara şi Lugoj, pe cei care controlau traficul de ţigări din piaţa timişoreană Badea Cârţan. Maricel Hărdălău conducea un microbuz în care avea dosite aproape 20.000 de pachete de ţigări netimbrate Marble şi Ronson, el fiind supravegheat îndeaproape de şefii lui, Duşan şi Miodrag Vlaici, dintr-un Audi în care se aflau. Atunci când sunt prinşi, cărăuşii spun că au cumpărat ţigările de pe marginea drumului. Aşa a fost şi cazul unui arădean care a fost prins la 17 octombrie la intrarea în Timişoara cu 10.000 de pachete. Omul a spus poliţiştilor şi comisarilor Gărzii Financiare că a cumpărat ţigările cu 9.000 euro de la un necunoscut care stătea la marginea drumului între două localităţi şi că vroia să le vândă în pieţele din Timişoara, câştigul fiind de 200 euro. Ţigările au fost confiscate şi a primit cadou o amendă de un miliard de la Gardă. De la începutul anului 2007 până în octombrie, SIF-ul timişean a înregistrat la Parchet cinci dosare penale pentru evaziune fiscală, fiind începută urmărirea penală împotriva a cinci persoane în trei dosare, cantitatea de ţigări confiscată şi depozitată la Poliţie fiind echivalentul unui tir plin. Pe de altă parte, Tudorescu se confruntă cu o lipsă de personal. Un singur ofiţer dintre cei 31 se ocupă de ţigări, în condiţiile în care pentru combaterea acestui gen de activitate ar trebui înfiinţat un întreg compartiment.


PE STRADÅ, CU GENŢILE. Inspectorul principal Ciprian Terciu, şeful SIF din IJP Caraş-Severin, a declarat că fenomenul nu a mai avut aşa amploare cât timp au fost închise magazinele duty-free şi, chiar dacă acestea s-au redeschis, situaţia este diferită faţă de ce se întâmpla în trecut, pentru că în 2006 o reţea de contrabandişti în care erau implicaţi oameni politici, ofiţeri de Poliţie de frontieră şi vameşi a fost destrămată. "Activitatea a scăzut foarte mult. Se vede şi din oraş, mai sunt câteva persoane. Acum sunt mult mai circumspecţi, nu ca înainte, când stăteau pe bulevard cu geanta", a mai adăugat Terciu. Practic, ofiţerul a confirmat faptul că vânzătorii de ţigări nu erau deranjaţi nici măcar cu o floare de autorităţi. Anul trecut, SIF-ul cărăşean a dat 117 sancţiuni şi a întocmit două dosare penale. În primul dosar, care este la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi în care a fost începută urmărirea penală, 23.000 de pachete de ţigări netimbrate, care ulterior s-au dovedit a fi contrafăcute, în valoare de 19.000 euro, au fost descoperite în zona portului Moldova Nouă. Cel de-al doilea dosar se află în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale şi este legat tot de Moldova Nouă. O societate comercială din alt judeţ care avea punct de lucru aici nu trecuse în contabilitate aproximativ 3,5 tone de tutun brut, în valoare de peste aproape 160.000 euro. Pe de altă parte, poliţiştii cărăşeni din cadrul altor servicii, inclusiv de la Circulaţie, au confiscat laolaltă aproape 32.000 de pachete de ţigări şi au dat vânzătorilor ambulanţi peste 1.400 de amenzi de peste 21.000 lei. Cu toate acestea, în Reşiţa se vând ţigări în pieţe, fiind depozitate la tarabele unde se vând produse electrice; pe bulevarde, sub paravanul unor buticuri cu chinezării sau pe lângă birturi. Poliţiştii se scuză că nu le pot face nimic vânzătorilor atât timp cât aceştia nu au marfă expusă la vânzare. Reţeaua pe care ofiţerul Terciu a amintit-o şi care a dus la un dezechilibru pe piaţa ţigărilor în zonă era condusă de Omer Radovancovici, primar pedist al comunei Pojejena de pe clisura Dunării şi prieten la cataramă cu Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PD, fost ministru al Apărării, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi actual europarlamentar.

NAIDÅŞ. Magazinul Eurotrade este singurul care mai funcţionează

OMER(TA) CÅRÅŞEANÅ. Procuroarea Carmen Vrânceanu de la Biroul Caraş-Severin al DIICOT a întocmit la sfârşitul lui octombrie 2006 un rechizitoriu în care 11 inculpaţi şi 18 învinuiţi urmau să fie trimişi în judecată pentru diferite acuzaţii: constituire, aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă. Conform rechizitoriului, în perioada decembrie 2005-mai 2006 a fost monitorizată activitatea magazinelor duty-free din portul Moldova Veche, unde a acţionat o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în contrabanda de mare amploare cu ţigări, operaţiunile fiind favorizate şi susţinute de unii funcţionari corupţi din vamă şi poliţie. Ideea era simplă: se cumpărau cantităţi imense de ţigări din magazine duty-free aparţinând GFS Duty Free România SRL, SDV. Free Tax SRL, Santo Internaţional SRL, AVA Tour SRL, Distribution General value SRL şi SC New Mexico SRL din port, după care erau introduse ilegal în ţară şi vândute apoi în Serbia sau în pieţele din Reşiţa, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Slatina şi Bucureşti. Reţeaua beneficia de maşini antemergătoare, dar apela şi la şantaj ori ameninţări de câte ori era nevoie. După cum au arătat procurorii, o cotă parte din sumele obţinute din contrabandă erau destinate coruperii şi influenţării, în vederea sprijinirii acestor acţiuni, a funcţionarilor vamali şi a poliţiştilor din structurile locale, judeţene şi zonale cu atribuţii în domeniu.


ŢIGÅRILE BAT FUNCŢIA. Omer Radovancovici, capul reţelei, activa încă din perioada embargoului împotriva fostei Iugoslavii. Mâna dreaptă a lui Omer a fost George Lupu, şeful magazinului SDV Free Tax, care îi coordona pe ceilalţi şefi de magazine. Din grup mai făceau parte Ion Cionca, comandantul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, numit în funcţie pe baza relaţiilor cu Omer, comisarul Nicuşor Cucoană de la Poliţia de Frontieră Caraş-Severin – Compartimentul de Combatere a Infracţiunilor Transfrontaliere şi subcomisarul Dorin Praja, şef de sector la Moldova Veche, care asigura securitatea transporturilor spre locurile de depozitare din ţară sau trecerea ţigărilor peste Dunăre şi pregătea "contrainformativ" gruparea pentru a evita controale venite din eşaloanele superioare. Acestor inculpaţi li s-au alăturat în calitate de învinuiţi: Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş care include şi portul Moldova Veche, şi Gheorghe Tismănaru, adjunctul său. Prin intermediul Centrului SECI – Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei –, înfiinţat pentru lupta împotriva crimei transfrontaliere în regiune şi din care fac parte 12 state, a fost anunţat şi Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate din Serbia.

 

LA GARD CU COPII. O modalitate mai puţin riscantă de scoatere a ţigărilor din magazine era vânzarea unor cantităţi impresionante către "vaporenii" sârbi cu ştirea autorităţilor vamale. La 13 mai 2006, în cala vaporului au fost găsite de sârbi, în colaborare cu autorităţile române, 150 de baxuri de ţigări. A doua metodă consta în decontarea ţigărilor către călători reali sau fictivi care tranzitau portul, pentru că vapoarele aveau o capacitate mică de transport, faţă de cât se voia a se vinde. Telefoanele grupului au fost înregistrate, constatându-se că din totalul convorbirilor făcute de George Lupu, mai mult de jumătate vizau relaţia cu autorităţile. Ţigările erau scoase din duty-free prin locul numit "la gard", amplasat în spatele magazinelor, delimitând zona liberă. În mod intenţionat, spun procurorii, Vama şi Poliţia de Frontieră din zonă au ignorat sau cel puţin minimalizat importanţa acestui gard, în perioada monitorizată neexistând un post de pază la gard, iluminarea lipsind total. Atunci când se opera se scoteau bucăţi din gard, ţigările fiind aduse de cei de la duty-free sau de copiii angajaţi să care baxurile, iar cumpărătorii angro achitau marfa pe loc. Ulterior, în contabilitate se folosea "scanarea", un procedeu de falsificare a tranzacţiilor comerciale care constă în trecerea pe numele unui singur cumpărător a unor cantităţi uriaşe de ţigări într-un timp foarte scurt şi de la mai multe magazine. Un control al Gărzii Financiare de la 1 martie 2006 i-a surprins pe cei de la duty-free în timpul operaţiunilor de introducere în calculator a tranzacţiilor. Imediat, angajaţii duty-free s-au închis în magazine pentru a finaliza falsificarea documentelor. Şi au încins telefoanele cu apeluri către funcţionarii statului pe care îi cunoşteau şi de la care aşteptau ajutor. În timpul discuţiilor, Omer l-a avertizat pe Lupu că era printre ei un turnător. Comisarii Gărzii au avut ceva de aşteptat la uşi până să facă controlul, iar când li s-a deschis, angajaţii duty-free au refuzat să predea rolele martor care arată cantitatea şi numele celor care au cumpărat ţigări, dar şi ora achiziţiei. Verificările au scos la iveală că 12 oameni care trecuseră Dunărea în Serbia cu vaporul au cumpărat ţigări de aproape 230.000 euro, bonurile de casă fiind emise la un interval de 11 secunde, în condiţiile în care trebuiau făcute mai multe operaţiuni. Anunţat de unii poliţişti că urma o percheziţie, Lupu a încercat să şteargă din computer vânzările. Conform rechizitoriului, suma cu care gruparea lui Omer a păgubit bugetul de stat a fost de aproape 2.000.000 euro.

AMPLASAMENT. Postul Poliţiei de Frontieră vizavi de duty-free

APÅRARE. După declanşarea scandalului, Ion Cionca, fostul şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, a trimis chestorului principal Nelu Pop, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, un memoriu în care spune că, "deşi au fost dispuse, organizate şi executate foarte multe acţiuni pentru prevenirea şi constatarea infracţiunilor de contrabandă cu ţigări netimbrate ce provin din magazinele duty-free", nu a avut constatări pe această linie. Gheorghe Ciulei, avocatul lui Cioncă, a trimis o cerere de probaţiune către DIICOT Timişoara în care arăta că Lupu fusese racolat ca "persoană de spijin" de Cioncă, pentru aflarea detaliilor legate de activităţile de trafic de influenţă la angajarea unor cadre în Poliţia de Frontieră, însă sistase orice legătură cu acesta. "Faptul că acesta mă contacta telefonic este justificat de legătura de serviciu. Lupu Gheorghe, când consuma alcool, şi o făcea des, avea obiceiul să sune o seamă de oficialităţi şi noaptea, dând telefoane la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, secretari de stat, generali etc. Uneori, când acesta se îmbăta, socrul său îi lua telefoanele celulare spre a nu vorbi prostii la ele", arăta Cioncă în petiţie. Într-un alt memoriu către ministrul de Interne, Cioncă afirmă că a fost lucrat informativ, fapt ce reiese din discuţiile cu foarte multe cadre din Frontieră, Poliţie, SRI şi solicita ministrului să facă demersurile de verificare ale acestor aspecte. Rudele lui Cioncă susţin că ofiţerul avea încă de la început probleme cu Goian, şeful DIICOT Caraş-Severin şi că procurorul Mircea Andreş, şeful DIICOT TM, a făcut presiuni asupra lui să angajeze anumite persoane. În mod curios, pentru a nu ţine dosarul pe loc, procurorii au decis să-i împrăştie pe cei implicaţi în contrabandă în mai multe dosare. În dosarul principal au rămas Omer, Lupu şi restul amărăştenilor, iar pentru că urmărirea penală faţă de Teodor Cristodor, administratorul SDV, nu era finalizată, s-a decis disjungerea. Lui Milutin, şeful vămii, şi adjunctului său Tismănaru li s-au disjuns dosarele, separat de Cristodor, pentru a se "a evita temporizarea instrumentării dosarului". Poliţiştii de frontieră au fost preluaţi de DIICOT Timişoara, au fost arestaţi, apoi eliberaţi, iar acum se judecă în stare de libertate. Cioncă şi Cucoană au ieşit la pensie, iar Praja mai lucrează la Naidăş, fiind pus la dispoziţia conducerii.


"LE PERMITE SÅRBII". Dacă la Stamora funcţionează opt magazine, la Naidăş, în judeţul Caraş-Severin, a supravieţuit, în urma căderii reţelei Omer, unul singur, cel al firmei Eurotrade, dar pe care scrie că este partener al SC Platinum Leaf România SRL, firmă care nu există la Registrul Comerţului. Cu Gheorghe Milutin, şeful Biroului Vamal Naidăş, v-am făcut cunoştinţă anterior, el fiind legat de filiera Omer. Când am vorbit cu el, nu a scos nici un cuvinţel despre implicarea lui, spunând că: "Noi, confiscări mari de ţigarete, infracţiuni, nu am avut. De când s-a deschis duty-free, de la 25 mai, am avut aproape 50 de confiscări, media fiind de cinci, şase cartuşe confiscate. Traficul s-a derulat pe persoane fizice, care au trecut pe jos, care ne-au creat probleme. Vorbim de ţigarete, nu de un kil de roşii. Le permite şi sârbii, nu ştiu cu ce cantităţi, cât le dă voie. Ca stat necomunitar, nu ştiu care este legislaţia". De când s-au redeschis, la sfârşitul lunii mai 2007, vameşii din Naidăş au făcut un singur control la magazinul Eurotrade, unde au dat o amendă de aproape 1.500 de lei. La Naidăş s-au confiscat aproape 4.213 pachete, spune Milutin, mai multe decât anul trecut, şi s-au dat 49 de contravenţii, toate cu avertisment. În timpul zilei, punctul de frontieră era pustiu, însă la ceas de seară, timid, timid, românii încep să treacă pe jos graniţa şi poposesc imediat la duty-free. În port la Moldova Veche, magazinele duty-free sunt închise.

Interceptări

Din discuţiile dintre George Lupu şi subalternul său Sorin Corcoman reiese că Teodor Cristodor, patron şi administrator la SDV Free Tax, firma la care lucra Lupu, nu dă doi bani pe autorităţi: "Bă, să-i f... în gură! Doar toţi avem dosare şi să sugă p...! Să vină cu probe, să-i f... în gură! Ce dracu’ vă speriaţi atâta? Lasă dracu’! Noi am avut milioane de dolari şi am avut probleme şi... lasă, nu vă mai speriaţi! Las-o încolo, că acuma cum este este. Vedem ce facem!". Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să "îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu". Ciobanu, preşedinte PD Timiş, a fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi a demisionat din funcţia de subprefect la începutul lui decembrie 2007. Sorin Vişenescu a declarat căa aflat din ziare despre această convorbire. "La vremea aceea, domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut Ciobanu atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni", a spus Vişenescu. În interceptări mai apar nume de poliţişti, foşti poliţişti, dar şi Aurel Foghiş – şeful Gărzii Financiare cărăşene, Sorin Frunzăverde, comisarul de poliţie Constantin Duvac, şeful Direcţiei Cercetări Penale din Poliţia Română IGPR, însă despre ei – nici o vorbă în rechizitoriu.

Proiect finanţat de Foundation Open Society Institute-Zug, Elveţia

 

Nu rataţi!
Producătorii de ţigări au reuşit cu greu să convingă Guvernul să nu mai vândă ţigări de proastă calitate.

 

Citiţi şi:

 

×