Contransimex a dat un tun de 100 milioane $

Aproape 100 de milioane de dolari au fost pierdute de statul roman in urma afacerilor derulate in comertul exterior de SC Contransimex SA

Creditele nefiind achitate niciodata, le platim, ca de obicei, noi contribuabilii, pentru ca statul a garantat pentru ele. Este vorba despre firma SC Contransimex SA, care profita in continuare de un tratament special din partea autoritatilor fiscale, adica tocmai din partea celor care ar fi trebuit demult sa o execute silit pentru recuperarea prejudiciilor de la buget.

Una dintre societatile autohtone destul de bine cotate in comertul exterior este Contransimex, firma care are in obiectul de activitate constructii, transport international de marfa, comert si servicii. Din 1992, societatea a contractat nici mai mult nici mai putin de patru credite externe, garantate de stat prin hotarari de Guvern. Suma totala a acestor credite se ridica la 93,5 milioane de dolari, bani luati de la Banca Populare di Novara din Londra, Banca di Napoli International SA, din Luxemburg, Westdeutsche Landdesbanck Girozentale, din Germania. La mai bine de 12 ani de la contractarea acestor credite garantate de Guvernul Romaniei, firma nu si-a achitat datoria, care, in cele din urma, a fost suportata din buzunarele noastre, ale contribuabililor.

Labirintul

Atat in timpul derularii creditelor externe, cat si dupa aceasta, SC Contransimex Bucuresti a infiintat mai multe societati comerciale, la care a devenit actionar majoritar, cu procente intre 66% si 81%. Astfel se infiinteaza Bibco SA Biborteni, Contransimex Industri Giurgiu, printre actionari numarandu-se si controversatul afacerist Fatih Taher, SC Contransimex B SA Ploiesti, SC Contransimex Vest Deva si SC International Spedition SA Bucuresti, ultima firma infiintata fiind SC Isocas Contransimex SA Giurgiu. Cu banii imptumutati s-au achizitionat instalatii automate de imbuteliere pentru Bibco SA si autocamioane grele pentru SC Contransimex SA. Al doilea credit, garantat de stat, de 19,4 milioane de dolari avea drept destinatie achizitionarea de containere maritime pentru transport de marfuri. Cu cei 60 de milioane de dolari, contractati de la Westdeutsche Landdsbanck Girozentale, din Germania, s-au cumparat 250 de autotrenuri si utilaje de constructii, ca mai apoi, in1994 sa se cumpere cu 18,5 milioane de dolari linii de productie pentru containere frigorifice. Toate activele achizitionate cu creditele garantate de stat au fost cedate de catre Contransimex Bucuresti firmelor din grup, pe baza unor contracte de imprumut. Potrivit intelegerilor, societatile beneficiare urmau sa efectueze platile in rate, direct in conturile „firmei mama", o data cu achitarea integrala a utilajelor acestea urmand sa devina proprietare.

Citește pe Antena3.ro

„Lacul de nori”, surprins din spațiu de un astronaut. Unde este și cum se explică fenomenul spectaculos rar numit „strălucire solară”

Statul s-a inglodat in datoriile Contransimex

Potrivit ultimelor verificari financiare facute de Ministerul de Finante la Contransimex SA, intrucat sociatea nu a reusit sa achite in totalitate ratele scadente, la data de 31 septembrie 2001, statul a fost obligat sa achite din propriile rezerve ceea ce mai era de platit. Astfel, dintr-un total de 117,8 milioane de dolari de rambursat la extern, pentru trei dintre creditele contractate din banii publici se achitase pana in 2001 nu mai putin de 70 de milioane de dolari, Contransimex platind aproximativ 37 de milioane de dolari. Neachitarea creditelor externe garantate guvernamental a dus la „infiintarea" unei conventii incheiate intre Contransimex si Directia generala pentru acorduri, Cooperare si Decontari Externe din cadrul Ministerului de Finante, in urma careia societatea urma sa achite datoria in regim de rate. Miscarea a fost continuata de o modificare a intelegerii cu aceeasi directie condusa de Aura Gereanu, prin care compania reuseste sa-si reesaloneze termenele de plata a ratelor. „Argument" sustinut de altfel si prin cateva „depese" semnate de toate societatile din grupul Contransimex, prin intermediul carora companiile recunosteau ca nu mai dispun de lichiditati pentru a-si onora platile fata de societatea „mama", care la randul ei a incetat platile fata de stat. Si asta chiar in pofida faptului ca unele dintre societatile din grupul de firme Contransimex efectuau platile catre firma mama potrivit contractelor de inchiriere a utilajelor.

Astfel, desi institutiile de control financiar au stabilit ca statul a inregistrat de pe urma afacerilor Contransimex un prejudiciu de 97 de milioane de dolari, organele fiscale nu au miscat absolut nici un deget in vederea recuperarii datoriilor, obligativitatea privind executiilor silite fiind un subiect tabu in acest caz. Interesant este faptul ca, in tot acest timp, actionarul majoritar al tuturor firmelor din grupul Contransimex a incercat sa scape de „stampila" de mare datornic al statului pentru a pierde urma creditelor externe garantate de stat si nereturnate. Astfel, in perioada iulie-februarie 2001, Contransimex SA Bucuresti a chemat in instanta Ministerul Finantelor si firmele la care era actionar majoritar pentru a obtine, prin intermediul procedurii de „novatie subiectiva", impartirea datoriilor catre buget pe fiecare firma din grup, astfel incat firma mama sa nu mai fie titular de creante. Daca in prima etapa Tribunalul Bucuresti a dat castig de cauza SC Contransimex prin sentinta 6740 din 24.09.2001, ulterior Finantele au facut recurs si au obtinut anularea acestei decizii. Contransimex SA Bucuresti si-a pastrat astfel caracterul de debitor.

Gestiunea „alandala" a creantelor

Desi este vorba despre o creanta bugetara, marea gaura a statului a fost pasata in anul 2002, prin intermediul unei ordonante de urgenta, de la Ministerul Finantelor la AVAB, „tranzitul" fiind semnat de Ionel Blanculescu si ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu. Valoarea nominala a creantelor neincasate, la care au fost adaugate si penalitatile si dobanzile aferente, a fost calculata, in luna iunie 2002, la un nivel de 2.915, 2 miliarde de lei.

In luna martie a anului trecut, prin sentinta 542 a Sectiei Comerciale din Tribunalul Bucuresti data in dosarul 189/2000, s-a constatat starea de insolventa a Contransimex SA Bucuresti. Prezenta unui administrator judiciar in coasta afacerilor era nepotrivita in tabloul general, astfel incat AVAB s-a vazut nevoita sa se inscrie la masa credala. Pentru iesirea din situatia stanjenitoare, AVAB impreuna cu Contransimex SA gasesc solutia unui protocol salvator. In acest document, transmis spre insusire si semnare la toti utilizatorii finali ai utilajelor achizitionate pe creditele externe, au fost impuse preluarea obligatiilor pe fiecare firma in parte. Operatiune care a fost agreata de majoritatea societatilor din grupul Contransimex, ce si-au dat acordul pe document. Prin intermediul acestei gaselnite, Contransimex scapa de chingile datoriilor catre buget. Surse guvernamentale avizate sustin faptul ca situatia createlor Contransimex este greu de rezolvat si asta pentru ca, aspectul privind proprietatea utilajelor nu este inca clarificata intre firma mama si utilizatorii finali. Astfel, sustin aceleasi surse, este posibil ca sumele neachitate din intreaga datorie sa fie trecute la datoria publica printr-o ordonanta de urgenta a Executivului.

„Contransimex nu a platit aproape nimic"

Vicepresedintele AVAB, Mircea Ursache, ne-a explicat ca, pana in momentul de fata societatea Contransimex SA si grupul sau de firme au platit extrem de putin din totalul debitelor cu care sunt inregistrati. „Atat firma mare cat si celelalte la care este actionara majoritara nu au achitat datoriile. Doar una sau doua firme din grupul Contransimex reusesc sa plateasca regulat, respectand termenele convenite. Din pacate celelalte sunt ca si inexistente", ne-a precizat seful AVAB. Ursache sustine faptul ca statul are fixate ultimele rate scadente pentru creditele externe contractate de Contransimex la inceputul anului 2008. Ceea ce inseamna ca recuperarea creantelor se face in acest caz cu mare greutate, tinand cont de faptul ca utilajele cumparate la inceputul anilor 90 sunt sub gajul bancilor straine creditoare. „Potrivit Ordonantei 29, AVAB a demarat procedurile de obtinere din partea bancilor straine creditoare a acordurilor privind executarea utilajelor aflate gaj. Deja trei dintre banci si-au dat acordul, iar din partea celei de-a patra atat noi cat si Finantele asteptam raspuns pozitiv in aceasta perioada", sustine Ursache. Vicepresedintele AVAB ne-a mai precizat ca procedurile de executare a utilajelor vor privi in egala masura atat pe Contransimex SA cat si firmele din grup care nu si-au achitat debitele.

Contransimex VS Finante

In schimb, directorul general al Contransimex SA, Alfons Irinescu, ne-a explicat faptul ca problemele Contransimex in privinta rambursarii creditelor externe au inceput sa apara pe la inceputul anului 1998, cand leul s-a devalorizat in numai cateva luni extrem de mult in raport cu dolarul. „Mai mult, in acea perioada nici piata nu ne-a ajutat, concurentii nostri chinezi acaparand un segment mare. Desi platisem mai bine de 45 de milioane de dolari din intreaga valoare a creditelor, in acel an am intrat in incapacitate de plata si statul, care garantase imprumuturile, a preluat sarcina de a plati mai departe, iar noi am fost inregistrati drept debitori ai buegtului", sustine Irinescu. Presedintele Contransimex spune ca in prezent suma totala a debitelor la buget pe care Contransimex si firmele la care este actionar majoritar trebuie sa le recupereze este nereala. „Inainte ca AVAB sa preia creanta, noi am actionat in instanta Ministerul Finantelor pe motiv ca suma este cu mult mai mare decat ar trebui sa fie. In loc sa ni se perceapa la debitele restante aceeasi valoare a dobanzii percepute de bancile straine creditoare, statul ne-a inglodat in datorii calculandu-ne penalitatile si majorarile de intarziere ca pentru un debit fiscal. Nu este corect pentru ca aceste datorii sunt datorii comerciale si nu fiscale", ne-a precizat Alfons Irinescu, care a mai adaugat ca nici trecerea creantelor la AVAB nu a fost una legala si asta pentru ca, pe subiectul lor ne judecam cu ministerul, mai ales ca legea zice ca penalitatile nu pot sa se dubleze in raport cu suma de plata" . In acelasi timp, reprezentantul Contransimex sustine ca posibilitatea AVAB de a executa utilajele firmelor care nu si-au respectat graficul de plata a debitelor este una nepotrivita pentru ca utilizatorii finali, in baza protocoalelor semnate cu AVAB, vor incepe sa-si achite debitele o data ce institutia statului va inainta fiecarei firme graficele de plata. Gabriel Burlacu