Coşul lunar de supravieţuire: 2.000 de lei

Costul real al supravieţuirii familiei statistice de 2,804 persoane, calculat de Jurnalul Naţional, atinge şi depăşeşte suma de 2.000 de RON. De cinci ani de zile, autorităţile române au renunţat însă să mai ţină seama de preţul coşului minim lunar de consum, atunci când ne calculează salariul minim pe economie, venitul şi pensia – minime garantate. Or, traiul lunar ne costă de câteva ori mai mult decât aceste venituri. Numai cheltuiala cu "mâncarea după gramaj de subnutriţi" face familia "doi şi un pic" să scoată din buzunar sume care variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni.

Ştim că salariul minim brut pe economie este de 600 de lei pe lună, că venitul minim garantat a fost şi el mărit la 108 lei/lună, iar pensia minimă garantată despre care se discută acum în proiectul de buget este de 350 de lei pe lună. Ştim că avem probleme cu economia, mai ales în contextul crizei mondiale, dar şi cu bugetul de stat. Mai ştim că, nu doar de când cu criza, trăiesc la limita subzistenţei foarte mulţi oameni, mai ales dintre cei care fie nu au venituri ori le au foarte mici. Jurnalul Naţional şi-a propus să afle cât costă coşul minim de consum lunar, acest CMCL care exprimă limita inferioară a necesarului traiului lunar al unei familii de 2,804 persoane, respectând cantităţile şi produsele înscrise în CMCL-ul aprobat în 2000. În acel an "costul supravieţuirii" era de 313,65 RON. Calculul nostru – am folosit din mai multe zone, preţurile la alimente găsite ca cele mai mici şi am respectat cantităţile prevăzute în CMCL-ul din anul 2000, cantităţi pe care le puteţi afla mai jos – arată că valoarea în jurul căreia "se învârte" costul coşului minim de consum lunar este de 2.000 de lei. Din care numai valoarea cantităţilor infime de alimente la care ar trebui să avem "dreptul puterii de cumpărare" variază între 480 şi 750 de lei, la nivelul acestei luni (incluzând aici 80 lei/lună cu titlu de "cheltuieli alte produse alimentare"). Şi asta, reţineţi, numai pentru ca familia "doi-aproape-trei" să-şi asigure limita inferioară a necesarului alimentar lunar.

A FOST ODATĂ...UN CMCL
Acum câţiva ani autorităţile calculau salariul minim pe economie ţinând cont de un coş minim de consum lunar. După o metodologie aprobată de Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României, s-a reuşit să se adopte structura, componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL), raportat la preţurile lunii octombrie 2000 prin OUG 217/2000, aprobată apoi prin Legea 554/2001. Coşul minim de consum lunar pentru "familia 2,804 persoane" cuprindea cheltuielile cu circa 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 31,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,1 kg cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg ceapă uscată, 3,8 kg varză murată şi murături, 0,8 kg bulion, 0,6 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,5 kg citrice, 0,7 kg conserve din fructe, aceeaşi cantitate de carne de bovină, 2,5 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne, 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 14,8 litri lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg telemea de oaie, 0,9 kg brânză proaspătă şi smântână, 42 de ouă, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,561 kg margarină, 2,8 kg zahăr, 0,1 kg ciocolată şi bomboane şi 2,3 litri de băuturi nealcoolice. Coşul minim mai conţinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar şi cu produse nealimentare – confecţii, tricotaje, încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă şi altele – şi servicii – apă, canal, salubritate, energie electrică (84,10 kwh), energie termică (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abonament radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 călătorii), servicii medicale, impozite şi taxe şi altele. Valoarea CMCL era actualizată trimestrial de Institutul Naţional de Statistică, valorile fiind aprobate prin hotărâre de Guvern. Ultima hotărâre s-a dat în 2003, pentru coşul din trimestrul II al anului respectiv. Mai apoi coşul nu s-a mai publicat. De altfel, în 2004 aprobarea CMCL a fost eliminată prin lege, nemaiconstituind fundament pentru calcularea salariului minim pe economie. Din păcate.

PIAŢA OBOR RĂMĂNE O PIAŢĂ PENTRU OAMENI SĂRACI
La tarabele de fructe şi legume din Piaţa Obor vânzătorii zâmbesc a pagubă când îi întrebi dacă scumpesc... "Mai degrabă tăiem din preţ, că nu mai cumpără lumea", spun ei. Iuliana Radu, producător de mere din zona Voineştiului spune că vânzările merg foarte prost. "Am şi ieftinit cu 50 de bani, însă nu prea vindem", spune ea. "Eu vând mălaiul cu doi lei de mult timp. Nu cresc preţul, că nu se caută", îmi spune trist Ion Voicu un agricultor în vârstă din Bolintin. Peste drum, la o altă tarabă, Elena Toader din Băleni, Dâmboviţa, vinde morcovi, păstârnac, ceapă şi zarzavaturi. "Acum un an vindeam mai scump", se plânge ea. "Ce să scumpesc, că nu mai are lumea bani. Pensionarii ce mai vin pe la piaţa asta. Obor a rămas piaţa oamenilor săraci", îi ţine isonul şi Geta Tiuca, venită tocmai de lângă Adjud să-şi vândă fasolea boabe în Capitală. Coşul în această piaţă variază între 400 şi 450 lei, iar în Piaţa Sudului, costul minim lunar pentru alimente se ridică la 484,98 lei.

CARREFOUR, PROMOŢII DE DOUĂ ZILE
Dacă vă faceţi cumpărăturile în magazinul Carrefour din Piaţa Unirii, luna aceasta va trebui să plătiţi aproximativ 463,59 de lei pentru coşul dumneavostră de cumpărături. Potrivit calculelor efectuate de Jurnalul Naţional, o persoană care achiziţionează din Carrefour cantităţi-minime pentru produsele specificate în "coşul minim de consum lunar" va trebui să scoată din buzunar puţin peste 4,6 milioane de lei vechi. Unul dintre motivele pentru care un coş de alimente costă atât de mult în magazinul din zona Unirii este şi politica de preţuri folosită de reprezentanţii magazinului. "Preţurile la alimentele de bază (orez, zahăr, ulei, făină de grâu sau mălai) au crescut din luna octombrie 2008 cu până la 30%. În plus, aşa-zisele promoţii de o săptămână din Carrefour nu durează mai mult de două zile", ne-a declarat un angajat de la acest Carrefour, sub protecţia anonimatului.. Scumpirile nu au fost observate numai de angajaţi, ci şi de clienţi, mai cu seamă de cei fideli. "Am cumpărat într-o zi un pachet de unt cu 4,26 lei, iar a doua zi când m-am întors să mai cumpăr unul pentru sora mea, am plătit cu 1 leu mai mult. Preţurile au crescut enorm", ne-a declarat o clientă Carrefour.

Întrebare: Credeţi că autorităţile ar trebui să reintroducă valoarea CMCL în calculul salariului minim pe economie şi a venitului şi pensiei minim garantate?

Energia: 300,37 lei

Ţinând cont de preţurile cele mai mici la alimente pe care le-am găsit în Pieţe şi în hipermarketuri şi de cantităţile minime estimate de autorităţi în 2000 pentru consumul lunar al unei familii medii de 2,804 persoane, Jurnalul Naţional a calculat cât dă românul pe lună din buzunar pe mâncarea de supravieţuire (vezi tabelul alăturat). Numai energia electrică, cea termică şi gazele naturale costă 300,37 lei, la cantităţile minime stabilite în coşul din 2000. Astfel, dacă energia termică are un preţ de 119 lei/Gcal, valoare facturată populaţiei în Bucureşti, familia de 2,804 persoane dă 102,34 lei lunar pentru 0,86 Gcal. În cazul energiei electrice, preţul actual este 0,3125 lei/kWh la abonament cu contract social. Deci cei 84,10 kWh consumaţi lunar de gospodăria "doi şi un pic" costă 26,28 lei. Iar pentru gazele naturale – 5,89 de lei/metrul cub – familia plăteşte 171,75 lei pentru 29,16 metri. (F.Z., D.I.)

Preţuri coş alimentar

Limita de subzistenţă la Iaşi costă peste 2.100 lei

Care sunt cheltuielile minime lunare ale unei gospodării formate din 2,804 persoane respectând lista din coşul minim de consum lunar aşa cum este prevăzută în vechea lege? În Iaşi, o asemenea familie cheltuieşte pentru minima subzistenţă peste 2.100 RON.
Coşul calculat pentru un consum minim lunar conţine: făină – 2,8 lei/kg – 8,6 lei /lună; mălai – 2,5 lei/kg – 14,72 lei/lună; pâine – 1,4 lei ptr 400 g, deci 3,5 lei/kg – 111,881 lei/lună; produse din pâine – 5 lei/kg – 2,5 lei/lună; paste – 5 lei/kg – 3,5 lei/lună; orez – 7 lei/kg – 9,814 lei/lună; fasole – 7 lei/kg – 14,721 lei/ lună; cartofi – 1,5 lei/kg – 19,768/lună; morcovi – 3,5 lei /kg – 5,887 lei/lună; ceapă – 1,5 lei/kg – 3,786 lei/lună; murături – 5 lei/kg – 15,42 lei/lună; bulion – 4 lei/400g, deci 10 lei/kg – 8,41 lei/lună; mere – 3 lei/kg – 9,252 lei/lună; citrice, fructe meridionale – 4 lei/kg – 2,244 lei/lună; conserve din fructe – 12,5 lei/kg – 8,7625 lei/lună; carne de vită – 25 lei/kg – 17,525 lei/lună; carne de porc – 25 lei/kg – 63,1 lei/lună; carne de pasăre – 13 lei/kg – 36,452 lei/lună; carne de oaie – 15 lei/kg – 6,315 lei/lună; preparate din carne – 30 de lei/kg – 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat – 12 lei/kg – 10,1 lei/lună; lapte – 4 lei/l – 59,44 lei/lună; iaurt – 10 lei/l – 7 lei/lună; telemea vaci – 16 lei/kg – 17,95 lei/lună; telemea oi – 18 lei/kg – 12,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână – 10 lei/kg – 9,81 lei/lună; ouă – 50 de bani/bucata – 21 lei/lună; untură – 8 lei/kg – 5,6 lei/lună; ulei – 65, lei/jumătate litru – 13 lei/litru – 36,92 lei/lună; margarină – 6 lei/kg – 3,366 lei/lună; zahăr – 3,5 lei/kg – 9,814 lei/lună; ciocolată – 39 lei/kg – 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice – 2,5 lei/litru – 5,957 lei/lună. Pentru alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 80 de lei/lună, astfel că ajungem la un cost total al alimentelor de 752,152 lei lunar.

ALTE CHELTUIELI
Estimând un cost al produselor nealimentare de 420 de lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă) şi 200 de lei cheltuiţi pe "alte produse", ajungem la suma de 1.372,152 lei. Adăugăm cheltuielile lunare reale cu facturile: apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; impozite şi taxe – 140 lei/lună, altele – 100 lei/lună. Total cheltuieli lunare: 2.140,812 lei.

Cristine C. Popa

De ce nu ne ajung banii?

Valoarea coşului zilnic depăşeşte cu mult salariul minim brut pe economie, de 600 de lei pe lună, venitul minim garantat, de 108 lei pe lună, şi pensia minimă garantată, de 350 de lei pe lună, care se discută acum în proiectul de buget.
Toate aceste venituri ale românilor au crescut de la 1 ianuarie sau vor creşte după stabilirea bugetului pe 2009, dar valoarea lor nu le asigură românilor nici măcar strictul necesar pentru un trai decent. A crescut de la 1 ianuarie salariul minim brut pe ţară, de la 540 de lei la 600 lei pe lună.
După stabilirea bugetului, e posibil să crească şi punctul de pensie, care a rămas la valoarea de 697,5 lei în prima lună a acestui an, deşi se anunţase o creştere a sa până la 45% din salariul mediu brut pe economie stabilit pentru anul 2009. Ca urmare a creşterii salariului minim, se majorează – cel puţin teoretic – şi salariul minim brut lunar al angajaţilor cu studii liceale, la 720 de lei, iar salariul minim al angajaţilor cu studii superioare creşte la 1.200 de lei, angajatorii fiind obligaţi să respecte grilele pentru studii (liceale sau superioare) doar dacă postul pe care îl ocupă posesorul de diplomă impune condiţia studiilor.

AJUTOARE MAI MARI
Tot de la începutul anului au fost majorate şi sumele care reprezintă ajutoare sociale. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1664 de la 10 decembrie 2008, privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat şi al alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, s-a majorat nivelul lunar al venitului minim garantat (ajutor social) prevăzut de Legea nr. 416/2001, începând cu ianuarie 2009. O persoană singură primeşte 108 lei pe lună, faţă de 96 de lei, cât primea până acum. Familiile formate din două persoane beneficiază de un ajutor de 196 de lei, faţă de cel anterior, de 173 de lei, familiile cu trei persoane primesc 272 de lei, faţă de 241 de lei, familiile cu patru persoane primesc 339 de lei, faţă de 300 de lei, cele cu cinci persoane primesc 402 lei, faţă de 356 de lei, iar pentru fiecare membru al familiilor cu mai mult de cinci persoane se mai adaugă câte 27 de lei, faţă de 24, cât primeau până la actuala majorare.
De ajutor social beneficiază, în conformitate cu prevederile Legii 416/2001, familiile şi persoanele singure ale căror venituri se situează sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deşi efortul bugetar pentru acordarea acestor ajutoare este mare, mai ales în această perioadă de criză, sumele sunt mult mai mici decât cheltuielile lunare ale românilor.

PENSIA MINIMĂ
După stabilirea bugetului este posibil să avem o nouă formă de ajutor bănesc din partea statului, acordat pensionarilor: pensia minimă de 350 de lei pe lună. "Această măsură este inclusă în programul de guvernare. Eu văd posibilă introducerea acestei măsuri chiar din 2009. Este în favoarea pensionarilor cu venituri foarte mici şi nu presupune un efort foarte mare, fiind vorba despre o diferenţă până la suma de 350 de lei. Sunt 1.900.000 de pensionari în această situaţie în toată ţara", spune ministrul Muncii, Marian Sârbu. Nici unul dintre aceste venituri "minime" pe care statul le asigură prin lege, fie că este vorba despre salarii, pensii sau ajutoare băneşti din partea statului, nu poate asigura ceea ce numim "coşul zilnic" al românului.

Diana Caloianu

Preţul la raft, informaţie "clasificată"
La Economatul din Cartierul Rahova n-ai voie să-ţi notezi preţurile afişate la raft, zice şefa de acolo, dar aceasta n-a putut să ne arate o lege care să interzică acest lucru. Cu alte cuvinte informaţia asta e "clasificată", având acces la ea întru ţinere de minte doar cumpărătorul, şi acela numai pe bază de bon. Cu alte cuvinte ai nevoie de "certificat de cumpărător", poate după modelul celui ORNISS. Deranjul notării acestor preţuri în agendă a fost atât de mare la Economatul lui Vanghelie încât bodyguarzii s-au trezit imediat că trebuie să "atingă" jurnalistul şi să-l scoată pe uşă afară, bineînţeles după ce "doamna directoare" şi-a spus cuvântul: nu avem voie. Cum totuşi reuşisem să notez câteva "scoruri", domnii de la Economat vroiau să-mi ia şi notiţele, chit că n-au nici o lege care să le dea acest drept.

MAI SCUMP LA ECONOMAT
Nu putem deci să vă spunem valoarea coşului alimentar de la Economatul creat iniţial tocmai pentru cei cu venituri reduse, dar vă putem oferi preţurile câtorva produse alimentare din acest coş, astfel încât să vă puteţi face o idee. Aşadar, comparând preţurile la margarina Delma, cutia de 500 de grame, practicate de hipermarketul REAL şi de Economatul din Rahova, constatăm că la unitatea "pentru săraci" aceasta costă mai mult cu 0,35 lei. Cartofii costă 1,49 la hipermarket şi 1,89 la economat. Portocalele costă la Real de la 2,39 la 4,59 lei per kilogram, în timp ce la Economat preţul este de 5, 25 lei/kg. Zahărul, un alt aliment de bază, costă de la 2,99 la 3,09 lei/kg la hipermarketul respectiv în timp ce la Economat costă de la 3,15 la 3,87 lei/kg, în funcţie de marcă. Ceapa este mai ieftină tot la hipermarket, 1,29 lei/kg, faţă de 1,57 lei/kg la unitatea din Rahova. Economatul stă însă mai bine la telemeaua de vacă, având preţuri mai mici (12,49 şi 13,88 faţă de 16,49 la Real), dar şi la orez unde preţurile variază între 5,15 şi 6,8 în timp ce la hipermarket pornesc abia de la 6,99 lei/kg. Preţurile expuse la raft erau "strict confidenţiale" şi la Mega Image-ul situat în apropiere de Piaţa Victoriei, dacă e să dăm crezare spuselor şefei respectivului magazin. Şi aici şefa de magazin a dispus înlăturarea noastră din incinta magazinului. Motivele reale ale acestei măsuri ne sunt necunoscute, având în vedere faptul că, potrivit legii, aceste date sunt publice şi pot fi publicate.