x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Crime pasionale - Pachetul macabru din Crisul Repede

Crime pasionale - Pachetul macabru din Crisul Repede

de Traian Tandin    |    13 Ian 2007   •   00:00
Crime pasionale - Pachetul macabru din Crisul Repede

In ziua de 24 martie 1971, pe raza municipiului Oradea, in apele raului Crisul Repede a fost pescuit un pachet voluminos, invelit intr-un balonzaider inchis la nasturi si legat cu sfoara la ambele capete. Desfacandu-se balonzeidul s-a dat peste un sac in care se afla partea superioara a cadavrului unui barbat. Acesta fusese sectionat de la cavitatea toracica.

Militia judetului Bihor intra in alerta si la fata locului se deplaseaza o echipa complexa de cercetare insotita de procuror si de medic legist.

Cadavrul apartinea unui barbat de 40-50 de ani si era imbracat cu o haina din vinilin, pulover din lana, camasa si maiou.

Cadavrul se afla in stare avansata de putrefactie, epiderma si multe locuri de pe corp erau lipsa, iar partea inferioara a palmelor si a degetelor de la maini erau incretite. Pe aceasta parte a corpului, cat si pe cap nu se afla nici un fel de leziuni sau urme de violenta.

In afara intestinelor, restul organelor interne se aflau in cavitatea toracica. Concluzia medicului legist a fost ca sectionarea s-a facut dupa moartea victimei, dar ca nu se poate stabili cauza si modul cum s-a produs moartea.

In baza unui plan s-a trecut la identificarea cadavrului, stabilindu-se ca acesta apartine lui Ioan Vaida din Oradea, Strada Gostaforu nr. 31, pensionar din luna august 1970, fost subofiter de militie pana in 1959. In ultimul timp, stapanit de viciul betiei, a trait la adresa de mai sus impreuna cu sotia, fiica sa in varsta de 16 ani si fiul sau de 14 ani.

S-a mai stabilit ca acesta era disparut de la domiciliu din noaptea de 24-25 decembrie 1970, existand plangere depusa de fiica sa la militie din ziua de 8 ianuarie 1971.

Ipoteze

Din dosarul de urmarire aflat la sectia judiciara a militiei municipiului Oradea, la care se aflau doar doua declaratii ale sotiei disparutului si a fiului, nu rezulta altceva decat ca in ziua de 24 decembrie 1970, Ioan Vaida a plecat cu sotia la Sanatoriul Balc, de unde s-a reintors in seara aceleiasi zile, dupa care s-a dus la colindat si nu s-a mai reintors.

Mai rezulta faptul ca sotia acestuia, desi fusese internata in sanatoriu pentru o luna, a revenit la domiciliu in ziua de 26 ianuarie 1971, dupa trei zile de la internare.

Fiica disparutului anume Doina Vaida nu avea declaratie la dosar, deoarece la data de 7 ianuarie 1971, casatorindu-se neligitim cu Grigore Filipescu din Oradea, l-a parasit la 17 februarie 1971, plecand in loc necunoscut, si pana la data de 24 martie 1971 nu s-a aflat la adresa ei.

In planul de masuri ce s-a intocmit s-au stabilit urmatoarele ipoteze:

Omorul a fost savarsit de sotia si fiica acestuia, din cauza intelegerilor probabile care au avut loc.

Omorul a fost comis de catre unele persoane din randul celor cu care sotia sau fiica victimei intretineau relatii intime.

Fapta a fost savarsita de persoane cu care Ioan Vaida a venit in conflict spontan, ca urmare a consumului de bauturi alcoolice la domiciliul unora din acestea.

Pentru verificarea concomitenta a tuturor ipotezelor si a materialelor de sesizare primite de la reteaua informativa si alte surse s-a format un colectiv din zece lucratori de militie, carora li s-au repartizat zilnic sarcini, iar in fiecare seara se analiza executarea lor si rezultatul obtinut. Stabilirea masurilor si trasarea sarcinilor s-au facut de catre locotenent-coloneii Iosif Herki, adjunct al sefului militiei judetene Bihor, si Gheorghe Popa, seful Serviciului judiciar.

Date despre familia Vaida

In procesul verificarii primei ipoteze au rezultat urmatoarele aspecte:

Inca din perioada cand Ioan Vaida lucra in militie, sotia acestuia, careia ii placeau bauturile alcoolice, frecventa localurile, avea relatii intime in afara casatoriei si manifesta nemultumiri la adresa sotului ei.

Din cauza ca sotia si fiica sa au pornit pe cai gresite, despre care avea si el cunostinta, Ioan Vaida a inceput sa consume bauturi alcoolice si din aceasta cauza nu intotdeauna a dat intreg salariul familiei, apoi s-a imbolnavit si, ca urmare a pierderii capacitatii de munca, in luna august 1970 a fost pensionat, cu 448 lei lunar.

Pensionarea sotului a infuriat-o si mai mult pe Rozalia Vaida, care in nenumarate randuri s-a manifestat fata de unele persoane ca ea nu-i multumita cu atatia bani, "ca, daca traieste poate manca si bea, atunci sa poata si lucra".

In toamna anului 1970, relatiile dintre sotii Vaida s-au inasprit si mai mult. Ioan Vaida a fost izolat in prima camera, iar sotia si cei doi copii s-au retras in ultima camera. Nu i-au mai facut de mancare, nu i-au spalat si acordat alte ingrijiri, iar pe de alta parte in cateva randuri sotia in asociere cu fiica l-au batut.

Din cauza faptului ca fiica sa a intretinut relatii intime cu Florin Iliescu din Bucuresti, ca absenta de la scoala, Ioan Vaida a batut-o facandu-i de mai multe ori observatii. Ca urmare, Doina Vaida s-a manifestat direct in fata colegei sale de clasa Dania Bere ca ea o sa-l omoare o data pe tatal ei, daca acesta nu-i permite sa mearga in oras si sa discute cu ce barbat vrea.

Decembrie 1970

In luna decembrie 1970, Rozalia Vaida, sotia victimei, s-a reinternat in spitalul de boli nervoase, de unde si-a facut iesirea la data de 18 decembrie 1970. La iesire, medicii i-au acordat concediu medical de 7 zile, recomandandu-i ca dupa expirare sa se interneze in sanatoriul din Balc. Apoi, in noaptea de 23-24 decembrie 1970, cu trenul de la ora 01:00, au plecat din Oradea la Balc, si dupa ce Rozalia a fost internata, el s-a reintors acasa.

Doina Vaida si fratele acestuia au declarat ca dupa ce tatal lor s-a reintors de la Balc, a mancat si apoi le-a spus ca merge sa colinde la un prieten caruia ii datora si suma de 200 lei. Aceste afirmatii erau sustinute de Traian Cismas, vecin de apartament, care in plus a precizat ca Ioan Vaida, inainte de a pleca la colindat, i-a spus ca la intoarcere va veni si pe la el, dar sa nu se supere daca va ajunge mai tarziu. Nu a revenit, desi l-a asteptat, si de atunci nu l-a mai vazut.

Restul chiriasilor au declarat ca ei nu au vazut-o pe victima dinaintea plecarii la Balc, cu toate ca acesta avea obiceiul sa vina mai devreme la ei si sa colinde in fiecare seara de Craciun. Sotia lui Ioan Vaida a declarat ca, dupa ce ea s-a internat la sanatoriu, de unde a venit in ziua de 26 decembrie 1970, pe la orele 12-13, a aflat de la copii ca sotul ei a plecat la colindat, data de la care nu s-a mai intors.

Investigatii din casa in casa

In vederea elucidarii acestor afirmatii s-au efectuat investigatii si au fost identificati toti cunoscutii, rudele si prietenii din Oradea, care au declarat ca Ioan Vaida nu a fost la ei niciodata sa colinde si ca nu avea acest obicei, iar in seara respectiva nu l-au vazut si nici cu sume de bani nu le-a fost dator. Cu aceasta ocazie, fiecare din persoanele identificate a relatat ca intre soti au existat relatii proaste, ca urmare a comportarii nedemne din partea sotiei si a fiicei, lucruri pe care victima le povestea de fiecare data cand se intalneau.

S-a mai stabilit ca la acea data, Ioan Vaida nu poseda nici o suma de bani, iar pensia urma sa o primeasca in ziua de 25 decembrie 1970.

Pentru ca cei doi copii ai victimei afirmau ca tatal lor a mers cu colinda inspre spitalul nr. 6 si ca uneori obisnuia sa cumpere vin de la cetateni, s-a organizat verificarea din casa in casa in tot cartierul "Dealul Viilor", unde era situat si spitalul, dar cu toate acestea nu s-a reusit sa se identifice nici o persoana care sa-l fi vazut in noaptea Craciunului.

Cu ocazia verificarilor si a cercetarilor s-a urmarit sa se stabileasca date din care sa rezulte activitatea victimei din seara si noaptea zilei de 24-25 decembrie 1970. In acest scop s-au declansat investigatii in toate localurile publice din Oradea, in randul tuturor cersetorilor, maturatorilor de strada, persoanelor care au desfacut bauturi alcoolice la domiciliu, taietori de lemne, a fostilor colegi cu care a lucrat in militie, dar cu toate acestea nu s-au gasit date din care sa rezulte ca Ioan Vaida, in seara respectiva, ar fi aparut intr-una din locurile respective.

S-au facut investigatii din casa in casa in cartierul unde era situata locuinta lui Ioan Vaida, dar nici prin acest mijloc nu s-au gasit persoane care sa-l fi vazut dupa reintoarcerea de la Balc.

A fost organizata o discutie cu lucratorii din paza generala si paza contractuala carora li s-a aratat fotografia lui Ioan Vaida, dar nici de la acesti oameni nu s-au putut obtine date precise din care sa fi rezultat ca in seara respectiva a fost vazut undeva.

S-au extins verificarile si asupra bolnavilor mintal si alcoolici, dar nici din randul acestora nu au rezultat persoane care sa faca obiectul includerii in cercul de banuiti.

Ipoteza a doua

Din verificarea ipotezei a doua au rezultat urmatoarele:

Sotia victimei, Rozalia Vaida, era o femeie usuratica, de o nervozitate rara si in viata sa a intretinut relatii intime cu mai multi barbati, printre care Gheorghe Pop, angajat la Spitalul nr. 5, Constantin Popescu din Bucuresti, fost angajat la Uzina de Alumina din Orade, si alti barbati, din care insa o parte a plecat din Oradea, iar alta parte a intrerupt relatiile cu ea. Toti au fost verificati si s-a stabilit ca nu pot fi banuiti de savarsirea crimei.

In procesul verificarilor a mai rezultat ca Rozalia Vaida a fost vazuta in repetate randuri prin localurile publice cu Traian Cismas, zis "Cocosatul", colocatar in imobilul unde ei locuiau. Persoanele din curtea respectiva au relatat ca intre cei doi existau relatii de buna vecinatate si se vizitau reciproc, de mai multe ori Rozalia Vaida pregatind mancare pe lampa de gatit pentru Traian Vismas. La inceput nu s-a putut stabili ca intre cei doi sa fi existat relatii intime si nici manifestari privind intentia de a scapa de victima.

In ceea ce o priveste pe fiica victimei, Doina Vaida, s-a stabilit ca a abandonat scoala inca din primul trimestru al anului de invatamant 1970-1971, ca a intretinut relatii intime cu Mihai Bicis, din Oradea, Strada Costaforu, Florentin Iliescu din Bucuresti, liftier la hotelul "Dacia", si cu Grigore Filipescu din Oradea, Strada Dimitrie Cantemir, cu care in lunile ianuarie-februarie 1971 a trait in concubinaj.

Si acestia au fost investigati si verificati, stabilindu-se ca nu puteau fi autorii omorului.

Ipoteza a treia

In cadrul ipotezei a III-a s-au efectuat ample investigatii, instruirea surselor de informare si a oamenilor cinstiti din jur, pentru a afla daca Ioan Vaida ar fi fost in seara de 24 decembrie 1970 undeva sa bea si in urma unui scandal sa fi fost omorat, taiat si apoi aruncat in Cris.

In cadrul acestor verificari s-au primit multe materiale, dar verificandu-se, nu s-a reusit sa se stabileasca ca Ioan Vaida sa fi fost vazut in noaptea aceea. Majoritatea persoanelor cu care s-a discutat au relatat ca intre cei doi soti existau relatii proaste si ca, in seara de Craciun, victima n-a colindat pe nimeni.

Au fost identificate toate persoanele care in ultimii ani au vizitat familia lui Vaida, de la care s-a aflat ca sotia l-a batut si voia cu orice pret sa scape de el.

Paralel cu munca de stabilire a imprejurarilor in care a decedat s-a organizat cautarea pe raul Crisul Repede a partii inferioare a cadavrului. La aceasta munca au fost folositi lucratori de militie, paznici, pescari si alte persoane care au sprijinit militia. Rezultatul a fost negativ.

In procesul lucrarii informative a Rozaliei Vaida si a fiului ei s-a stabilit ca femeia era nelinistita, pentru ca era mereu chemata la militie.

Intrucat fiica victimei a fost plecata in loc necunoscut, a fost data in urmarire, si la data de 7 aprilie 1971 a fost prinsa in orasul Simeria. Adusa fiind la Oradea, aceasta a fost cercetata in legatura cu disparitia tatalui ei. Din cercetarea ei nu a rezultat nimic deosebit fata de declaratia mamei sale, a fratelui sau si a lui Traian Cismas, care au relatat ca victima, plecand la colindat, nu s-a mai reintors.

Arestarea pentru prostitutie

Reanalizandu-se rezultatul cercetarilor si al verificarilor s-a ajuns la concluzia ca ipotezele elaborate au fost epuizate, ramanand neelucidate suspiciunile ce planau asupra sotiei si fiicei victimei rezultate din relatiile incordate ce au existat intre acestia.

S-a mai retinut si faptul ca plecarea la sanatoriu cu doua zile inaintea terminarii concediului medical al Rozaliei Vaida s-a facut numai cu scopul ca aceasta sa nu fie banuita de omor si ca fapta a fost savarsita de fiica ei. Dar aceasta nu putea s-o comita singura. De aceea, a fost introdus in cercul de banuiti Traian Cismas, care a fost lucrat informativ. Din lucrarea lui a rezultat ca numai in locuinta sa au existat saci asemanatori cu cel in care s-a pus cadavrul, saci pe care putea sa-i procure de la locul sau de munca, respectiv fabrica de confectii Oradea.

S-au mai obtinut informatii din care rezulta ca Dorina Vaida ar vrea sa poata comunica cu Mircea Crucean, fost membru al orchestrelor de la restaurantul "Dacia" din Oradea - in acel moment aflandu-se la Turnu-Severin - si pe care voia sa-l determine sa declare la militie ca in noaptea de Craciun si-a petrecut timpul cu el.

In declaratii, Mircea Crucean si colegii sai aratau ca Doina Vaida in noaptea respectiva nu a fost cu el si ca in perioada respectiva intrerup-sese relatiile cu ea. Aceasta a intarit si mai mult banuielile ca nu este straina de savarsirea omorului.

Analizandu-se probele privitoare la practicarea prostitutiei si vagabondajului s-a ajuns la concluzia ca poate fi arestata pentru aceste fapte. In continuare, Doina Vaida a fost cercetata in legatura cu moartea tatalui sau. La inceput a repetat declaratiile initiale, conform intelegerii avute cu mama sa si cu Traian Cismas. In celula a fost introdusa o informatoare de camera cu mare putere de convingere.

Biletul din arest

Dupa doua luni de la arestare, Doina Vaida a manifestat fata de informatoare ingrijorarea ca mama ei si Traian Cismas sunt arestati si nu stie cum au recunoscut modul in care s-a comis crima si daca ar putea sa-i scrie un bilet lui Cismas sa-l intrebe daca a recunoscut si cum.

S-a analizat imprejurarea favorabila, si printr-o combinatie bine legendata, informatoarea i-a "procurat" o mina de creion, si pe hartia din pachetul de tigari,Doina Vaida a conceput scrisoarea adresata lui Traian Cismas. In scrisoare il intreba daca a recunoscut cum au procedat fiecare.

Informatoarea a relatat locul unde a pus scrisoarea si, dupa aceea, i s-a redactat cu multa grija din partea lui Traian Cismas, raspunsul. Acesta a fost scurt: "Eu am recunoscut totul, asa cum am facut fiecare, altceva nu mai pot sa-ti scriu, fa si tu la fel".

Primind raspunsul, Doina Vaida s-a hotarat sa declare adevarul, relatandu-i informatoarei cu lux de amanunte cum a comis crima.

Marturisirea Doinei

Fiind scoasa la ancheta, Doina Vaida a recunoscut ca ea impreuna cu Traian Cismas l-au omorat pe tatal sau. In seara de 24 decembrie 1970, dupa ce a venit de la Balc, beat fiind, conform intelegerii anterioare avute cu mama ei si cu Traian Cismas, victima a fost invitata la Cismas in apartamentul lui, unde a fost servita cu rachiu natural de prune.

Ajunsa intr-o stare avansata de ebrietate, victima a cazut de pe scaun, si in pozitia aceea a fost obligata sa mai bea doua pahare, pana cand n-a mai putut vorbi. Apreciind momentul potrivit, cu un servet si fular, l-au legat la gura si nas, intinzandu-i in acelasi timp mainile si picioarele. Astfel, Ioan Vaida s-a sufocat prin asfixiere.

Dupa savarsiea omorului, cadavrul a fost tarat din bucatarie in camera, iar geamul lasat in continuare deschis pentru a nu se produce miros.

In noptile urmatoare pana la transportarea si aruncarea cadavrului in Cris, Traian Cismas a adormit in locuinta victimei, fara insa a sti despre acest lucru fratele Doinei Vaida, care dormea in alta camera.

Asa cum se hotarase inainte de plecarea la sanatoriu a Rozaliei Vaida, copilului si vecinilor li s-a spus ca victima a plecat in seara de Craciun la colindat si nu s-a mai intors. In ziua de 25 decembrie 1970 a venit factorul postal. Doina Vaida a ridicat pensia tatalui sau cu buletinul de identitate al acestuia, pe care a avut grija sa-l ia din buzunarul hainei dupa ce comisese fapta.

La data de 26 decembrie 1970, Rozalia Vaida s-a reintors de la sanatoriu si au analizat ce sa faca cu cadavrul. Au hotarat sa-l sectioneze pentru ca asa pot sa faca pachete mai mici pe care le vor transporta si arunca in Crisul Repede. Operatiunea a inceput in seara aceleiasi zile, dupa ce copilul Viorel Vaida s-a culcat.

Sectionarea cadavrului a fost facuta in bucatarie la Traian Cismas de catre acesta, folosind un cutit proprietatea familiei Vaida, ascutit in acest scop de Doina Vaida. La sectionare au asistat atat Doina Vaida, cat si Rozalia Vaida, prima acordand ajutor la impachetarea cadavrului si ridicarea imbracamintei, sa nu se pateze de sange.

Partea superioara a cadavrului a fost introdusa intr-un sac de nailon, cu capul spre fund, iar apoi cu o sfoara s-a legat la gura.

Pentru a nu se observa ce se afla in sac, pachetul a fost pus in balonul victimei si incheiat la nasturi, iar la ambele capete legat cu ata.

Partea inferioara a fost pusa intr-un alt sac din nailon, dupa ce mai inainte au fost sectionate membrele inferioare de la genunchi, ca pachetul sa fie mai mic. Apoi l-au pus intr-un sac de hartie, cu scopul de a nu se vedea continutul acestuia.

Dupa sectionare, Doina Vaida a plecat in oras, iar mama ei cu Traian Cismas in aceeasi noapte au transportat cele doua pachete si le-au aruncat in Cris, dupa care au facut curatenie in bucatarie.

De mentionat ca, dupa identificarea cadavrului, la locuintele lui Vaida si Traian Cismas s-au efectuat perchezitii domiciliare, insa nu s-a gasit nici o urma care sa indice vreo banuiala in in legatura cu locul unde a fost omorat Ioan Vaida.

Dupa ce Doina Vaida si-a scris declaratia prin care recunostea sincer cum au comis crima, procurorul a pus in miscare actiunea penala si a procedat la interogarea ei, declaratia find inregistrata pe banda.

Ucigas pentru promisiuni de casatorie

Intrucat recunoasterea Doinei Vaida s-a coroborat cu datele rezultate din cercetarea cadavrului, a hainelor si cele din ascultarea unor martori s-a hotarat arestarea concomitenta a lui Traian Cismas si Rozalia Vaida.

Cercetarea fiecaruia s-a facut de catre un ofiter care cunostea bine cauza, iar cu Doina Vaida s-a lucrat in continuare cu multa grija pentru mentinerea moralului.

Dupa mai multe zile, Traian Cismas a recunosut cum a procedat la asasinarea victimei impreuna cu Doina Vaida si ca au procedat asa cum hotarasera inainte de plecarea in sanatoriu a Rozaliei Vaida. Scopul pentru care a recurs la comiterea faptei a fost acela ca intre el si Rozalia Vaida au existat relatii intime si femeia i-a promis ca se vor casatori.

Rozalia Vaida a recunoscut ca a participat la intrunirea din seara de 26 decembrie 1970, cand au hotarat sectionarea cadavrului, ca a transportat unul din pachete, dar nu voia sa recunoasca instigarea la savarsirea omorului.

La confruntarea facuta intre Rozalia Vaida, fiica ei si Traian Cismas, a recunoscut ca au pus la cale omorul internandu-se in sanatoriu, deoarece a stiut ca va fi prima banuita, fiindca intre ei au existat relatii proaste cunoscute de vecini si, nefiind acasa, s-ar fi crezut ca victima a plecat la colindat si nu s-a mai reintors.

Dupa o prealabila pregatire, s-a procedat la reconstituirea si filmarea intregului tablou al faptei, incepand din momentul intrunirii cand s-a hotarat comiterea omorului si pana la aruncarea cadavrului in Crisul Repede. Cu aceasta ocazie, fiecare inculpat a aratat contributia ce a avut-o in savarsirea faptei.

Partea inferioara a cadavrului nu a mai fost gasita si pescuita niciodata din raul Crisul Repede. In urma procesului care a avut loc, Tribunalul Judetean Bihor i-a condamnat la 20 de ani inchisoare pe Traian Cismas si pe Rozalia Vaida, iar pe Doina Vaida, la 13 ani inchisoare, intrucat era minora.
×