x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 08 Sep 2008 - 00:00
Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului


"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.



"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.

Surprinzător, după ce am dat cărţile pe faţă, Cristian Cioacă a continuat interviul. Ba, mai mult, mi-a cerut să-i descriu un posibil "modus operandi". Rolurile în dialogul dintre noi s-au inversat adesea. El era cel care punea întrebările, interesat de răspunsuri.

  •  Jurnalul Naţional: Unde e Elodia?
Cristian Cioacă: Nu ştiu (rîde). De unde să ştiu eu unde e Elodia?
(...)

  •  Îţi spun că eşti pe un drum greşit acum. Eşti pe o variantă proastă. (...) Pentru că timpul trece în defavoarea ta (el dă din umeri). Pentru că timpul va trece şi nevastă-ta nu o să vină niciodată, şi tu ştii asta foarte bine.
Rămîne de văzut.

  • Ce să rămînă de văzut?
 Rămîne de văzut...

  • Dacă ce?
Rămîne de văzut... Înţelegi tu?

  • Rămîne de văzut dacă vine?
Dacă vine sau nu. Da.

  •  Eşti pe o variantă foarte proastă şi îţi spun că joci o mînă pierzătoare.
(Se joacă cu telefonul, dă din umeri) Adriana! Eu ştiu că nu i-am făcut nimic femeii ăşteia. Da?

  • Da, se poate!
Deci eu nu i-am făcut nimic femeii ăşteia.

  • Se poate. Să fi murit din greşeală.
Nu. Nici atît. Nici atît. Nici atîta... Parcă eşti Iacob. Parcă eşti Iacob la audiere (rîde). Da, aşa...

  • Vina ta este după...
Hai mă!

"Care martor?"

(...)

  • Tu ai stat un pic, să ieşi din încrîncenarea asta a ta, că mergi înainte aşa....
Care încrîncenare?

  • Nu ştiu, ţi-ai fixat o ţintă şi mergi.
Nu. Nu mi-am fixat nici o ţintă.

  • Te-ai oprit un pic din drum...
Cînd?

  •  ... să faci o reevaluare, aşa, a faptelor?
Nu.

  • E momentul!
Nu.

  • Ba da!
Ba nu!
(...)

  • Cînd ai de gînd să spui adevărul?
Păi, am spus adevărul, începînd de acum un an.

  • Nu adevărul tău. Adevărul adevărat.
N-am. Deci, alt adevăr în afară de ăla...

  • Adevărul pe care îl ştii tu... şi martorul.
Care martor?

  • Nu ştii că ai avut un martor?
La ce?

  • La ce s-a întîmplat.
Pe cine dracu’, mă! Băi, Adriana! Băi, Adriana...

  • Nu ştii că ai avut un martor?
... femeia aia a ieşit pe uşă şi gata, măi, Adriana!

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
Adriana! Deja discuţia asta a luat... (îşi aprinde o ţigară)

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
... a luat o altă tentă. (aprinde ţigara) Adriana...

"Pune-te în locul meu, în momentul ăla"

(...)
  • Cum crezi că arată ea acum?
(pauză lungă) Habar n-am.

  • O fi slăbit, s-o mai fi îngrăşat?
(dă din mîini) Posibil. Habar n-am.

  • Nu te gîndeşti aşa, cîteodată?
La ce?

  • Cum arată ea?
Nu, pentru că nu mă mai interesează, Adriana, pentru că pentru mine e un capitol încheiat. (pauză) Înţelegi? Pentru că copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă...

  • Aşa...
... ce s-a întîmplat după aia, nu ştiu ce s-a întîmplat, pentru că n-a ţinut de mine, da? Şi...

  • Ştii ce o să te întrebe? Chiar dacă, mă rog, te crede, nu te crede, mă rog...
Aşa...

  •  ... Da’ el o să te întrebe: "Tati, şi tu ce-ai făcut ca să o găseşti pe mami?".
(îi tremură buza, dă să plîngă) Adriana... eu aş fi făcut...

  • Nu trebuie să-mi răspunzi mie, ce-i răspunzi tu lui...
Ce să-i răspund lui? Că o perioadă am făcut. O perioadă am făcut, după care m-am prins în, am fost prins în nişte evenimente din care a trebuit să mă, să-mi găsesc eu... să-mi găsesc eu o posibilitate de ieşire. Pentru mine.

  • Aha...
Şi pentru el. Pentru că, dacă acum mă ocup de el, mă ocup pentru că atunci am reuşit să ies din situaţia aia în care eram. (pauză)
(...)

  • A fost o greşeală.
Ce-a fost o greşeală? Nu, a fost o greşeală, îţi spun eu ce a fost o greşeală... A fost o greşeală faptul că, faptul că m-am însurat cu ea. Aia a fost o greşeală. Singura greşeală. Şi după aia probabil a fost şi o altă greşeală, că trebuia să stau cu ochii după ea, să văd ce face, da’ dacă n-am stat, acu’ asta e! Şi-ţi repet: nu o să stau nici în continuare! Nu! Pentru că nu sînt genul ăla de om care să stau şi să văd ce face, pleacă dimineaţa la 8:00 şi vine seara la 20:00. Pe unde umblă şi aşa şi pe dincolo.

  • I-ai dat o palmă?
Nu. Nu i-am dat nici o palmă niciodată.

  • Ai împins-o?
N-am împins-o niciodată.

  • Ba ai împins-o.
Niciodată (se uita în jos).

  • Ai împins-o. Şi vrei să-ţi spun de ce?
De ce?

  • Pentru că ea ţi-a zis că divorţează.
Nu! Nu, Adriana.

  • Tu ai fi stat o mie de ani...
Nu, Adriana.

  •  ... căsătorit cu ea. Chiar nu te interesa.
(priveşte în altă direcţie) Nu cunoaşteţi alte lucruri. Am vreo zece, doişpe persoane care o să vină în instanţă şi o să zică că eu intenţionam să divorţez cu o zi înainte ca ea să se întoarcă din Dubai. Le-am spus la toţi lucrul ăsta.

  • A! Una e să spui, şi alta e să faci.
Da’, dar i l-am spus şi ei. Că n-am avut curajul să i-l spun atunci, pe 26, sau cînd s-a întors...

  • Da, da’ nu ai zece martori care să te audă că i l-ai spus ei... Atenţie!
Păi, aşa, n-am nici un martor.

  • Deci te-ai enervat, ai împins-o...
Nu...

  • Iar ea s-a lovit la cap.
Nu mai merge pe aşa ceva, că n-am împins-o, Adriana.

  • Vrei să-ţi spun şi unde?
Unde s-a lovit, Adriana? Ia zi. Ziii!

  • Pentru că am localizat toate picăturile alea de sînge din casă.
Unde? Unde? Ia, că mă faci curios.

  • În partea ei de pat s-a lovit.
Nu s-a lovit, Adriana, de nici o parte de pat.

  •  ... de noptiera ei, din fier forjat şi sticlă.
Nici atît, Adriana! Nici atît, Adriana! Nici atît!

  • Asta se întîmplă, e o greşeală.
Nu. Nu...

  • Se întîmplă.
Nu. N-am făcut aşa ceva! N-am împins-o, nu i-am dat o palmă, da? Niciodată nu i-am făcut aşa ceva.

  • Da’ ce i-ai făcut?
Nimic! Nimic!

  • Numai Dumnezeu ştie... Ce e în sufletul tău.
Da. Exact. Exact...

  • Şi vrei să-ţi mai spun ceva? El e martorul din seara aia!
Cine?

  • Dumnezeu.
Ai, mă... (ridică din umeri).

  • Te-ai uitat în stînga, în dreapta – nu e nimeni. Dar deasupra...
Unde, măi, Adriana? Băi, Adriana, stai aşa să... Tu zici de LCM-u, da? Ce s-a întîmplat? Deci, pune-te în locul meu, în momentul ăla. Aşa, LCM-u...

"Apar picături la dracu’"

  • Ai zis "măi, a murit, eu singur cu ea în casă, clar – pe mine (n.r. – cade)!".
Eu singur şi cu copilul, Adriana. Pardon. Hopa!

  • Da, da’ copilul era mic, săracul, nu ştie să spună ce s-a întîmplat.
Adriana, copilul ăla spune multe lucruri, să ştii!

  • Da?
Da.

  • Eşti de acord să fie audiat?
Copilul?

  • Da. În prezenţa unui psiholog de la Direcţia pentru Protecţia Copilului...
Au fost înainte, Adriana. Au fost înainte... Au fost atunci, cînd era treaba caldă. Au fost atunci. Deci... (ridică din umeri)

  • Da’ dormea. Copilul noaptea doarme, nu era treaz.
Adriana... Da? Aşa, şi? În continuare.

  • Te-ai trezit cu...
Da’ de unde, de unde-s picăturile? Ia spune.

  • Te-ai speriat.
De unde-s picăturile? Demonstrează-mi tu de unde apar picături la... nu la 1,80, stai că 1,80 (n.r. –  metri) am eu. La 2 metri şi ceva înălţime.

  • Nu ştiu ce-ai făcut cu ea, frate, în baie. (el rîde) Că ai făcut ceva în baie.
(îşi pune mîna stîngă în cap) Aşa... Ce-am făcut cu ea în baie?

  • Ceva ai făcut tu în baie...
Ce-am făcut, Adriana, cînd apar picături la dracu’ (arată cu mîna în sus)?

  • Nu ştiu, erai murdar de sînge pe mîini, ai luat perdeaua de la duş, pentru că aia e schimbată, şi de la tine de pe mînă e picătura de la 1,80...
Mergem la Braşov să vezi că perdeaua de la duş acum este exact cum era acum un an?

  • Păi, ţi-am mai explicat, dacă nu te speli şi nu foloseşti (n.r. – acea baie), o să fie aşa şi peste cinci ani.
Adriana, am locuit în casa aia.

  • Da, da’ e posibil să fi folosit baia cealaltă.
Nu.

  • Pentru că baia aia îţi trezea nişte amintiri...
Nu, Adriana. Nici atît. Nu-mi trezeşte, mă, nimic. Casa aia, mă, nu-mi trezeşte nimic. Băi, fraţii mei... înţelegi, măi, că n-am ce să...

  • Ş-atunci de ce ai plecat din ea şi de ce voiai să o vinzi?
Am plecat din ea pentru că cineva m-a ajutat să mă mut şi să fiu aproape de copilul meu. Da?

  • Şi din aceeaşi cauză voiai să o şi vinzi?
Pentru că plătesc rate, Adriana. Pentru că iau 15 milioane pe lună. Şi am rate de 18 şi... aproape 19.

  • Aşa, bun. Deci, ea a murit... (îl pufneşte rîsul)... tu, murdar de sînge, ai luat perdeaua – picătura la 1,80.
Aşa... Nu e la 1,80, ţi-am spus, e la 2 şi... (arată cu mîna în sus)

  • La 2 şi... Exact lîngă ţeava de la perdea.
Deci, trebuie să întinzi mîna.

  • Exact lîngă ţeavă e.
Exact. Exact.

  • Şi te-ai gîndit "măi, ce fac?".
Aşa.

  • Cu ea.
Aşa, ia zi.

  • Vrei să ştii varianta mea?
Zi. Hai zi, că d’aia sîntem aici, să aud variante (rîde nervos).

"Unde am transportat-o?"

  • Unii susţin că tu ai fi transportat-o exact în noaptea aia (dă din cap).
Unde?

  • Eu cred că...
Unde, Adriana?

  •  ... nu te riscai să-ţi laşi copilul singur în casă (n.r. – se uită fix la reporter). Aşa cred eu.
Aşa.

  • Şi că-n noaptea aia doar ai dus-o în portbagaj.
Aşa.

  • Şi-ai transportat-o după.
Aşa. Unde am transportat-o? Cînd am transportat-o, Adriana, după?

  • Vrei să-ţi mai spun varianta mea?
Aşa... Zi-mi varianta ta.

  • Ei au căutat aiurea în Braşov.
Aşa.

  • Pentru că ea nu e în Braşov.
Da’ unde e, măi, Adriana? Păi, o fi în Dubai.

  • N-ai zburat cu avionul pînă-n Dubai, n-are cum să fie în Dubai.
Nu? (rîde). Deci, Adriana, tu reţine că ăştia au mişcările mele pe telefoane peste tot pe unde am fost.

  • Reţine că au mişcările tale pe telefon numai cînd vorbeşti tu la telefon.
Nu, Adriana, pentru că semnalul poate fi urmărit. Din releu în releu cînd trece.

  • Da... mai mult sau mai puţin.
Au fost interesaţi să vadă pe unde am fost eu, Adriana. Au fost interesaţi.

  • Păi, pe undeva, pe traseul ăla e...
(rîde) Mă rog...

  • Dar nu în Braşov.
Mă rog... Asta e, vezi, asta e bine, fiecare are, poa’ să-şi emită varianta lui, să creadă ce vrea, da? Alţii dezbat problema asta de două sute... de peste şapte luni de zile, în fiecare seară.

  • Şi varianta ta?
Varianta mea? E aia pe care am susţinut-o de atunci. Ce s-a întîmplat.

  • Că a ieşit pe uşă.
Ce s-a întîmplat.

  • Da’ e scurtă, măi. E o propoziţie, atît. Tu nu dezvolţi varianta asta, asta e problema.
Aşa... Adică? Adică ce?

  • Păi, nu dezvolţi.
Ce să dezvolt?

  • "A plecat pe uşă şi s-a dus".
Da!

  • Unde?
De unde să ştiu, Adriana! De unde să ştiu, pentru că dacă, dacă eram bărbatul ăla care să stea să... lăsam copilul singur în casă şi ieşeam după ea să mă uit. Da’ nu numai în ziua aia!

  • Nu-ţi lăsai copilul singur, deci eu am dreptate!
Nu numai în ziua aia... Şi cînd era bona acasă, şi pleca la 11:00, da? Şi, dacă eu eram acasă, ieşeam după ea să văd unde se duce. N-am făcut niciodată lucrul ăsta! Nu l-am făcut.

  • Ce aveai în portbagaj cînd ai plecat cu copilul?
(dă din umeri) E fotografiat portbagaju’ cu ce aveam în el. Aceleaşi lucruri pe care le aveam şi cînd l-au...

  • Bagajul copilului unde l-ai pus?
Nu mai ştiu unde l-am pus. Probabil în portbagaj, în portbagaj sigur. Pentru că, dacă pleca pentru cîteva zile, pleca cu mai multe haine. Şi nu stătea copilu’, pentru că el trebuia să aibă loc pe bancheta din spate.  

  • Corect.
Să facă nani. Bagajul l-am pus în portbagaj.

  • Deci în portbagaj aveai...
Şi în portbagaj aveam multe lucruri... Şi acu’ am cîteva din ele.

  • Aha...
Mergem uite acu’, să te uiţi să vezi şi tu ce e în portbagaj. Da! Şi o să vezi că sînt cîteva din alea care erau şi atunci. Pentru că... e portbagaj.

  • Nu o să spui niciodată adevărul?
De ce?

  • Tu filmezi? (îl întreabă reporterul pe cameraman) Soţia ta este moartă, zic eu, tu susţii că este în viaţă, transmite-i, te rog, un mesaj.
Să facă bine să vină la divorţ. Ca să terminăm odată cu problemele astea.
(...)

  • N-am văzut aşa ceva... O mie de ani de-aş trăi de acum înainte, n-o să mai văd aşa ceva.
De ce, măi! Hai să mergem mai departe, Adriana. Aşa... am pus-o în portbagaj.

  • Da.
Aşa, şi? Ce-am făcut cu ea?

  • Ai aruncat-o!
Unde dracu’ am aruncat-o, băi, frate?

  • În apă ai aruncat-o.
Unde, băi, apă, mă mînca-v-aş! Băi!

  • Tu nu eşti om care să sape. Ştii foarte bine.
Băi. (rîde)

  • Nu te văd dînd cu sapa. Deci, de săpat, n-ai săpat.
Băi, oameni buni...!

  • Într-o apă...
Unde, mă, apă?

  • Nu ştiu, "s-o ia apa!" (n.r. – e o expresie des folosită de el).
Apa cui? Apa... sîmbetei, care?

  • Dacă ai fi fost deştept, ai fi aruncat-o într-o apă curgătoare. Da’ n-ai ştiut asta.
Şi? În ce apă am aruncat-o?

  • Nu ştiu, da’ o să aflu.
Băi, Adriana...

"Eu drumul ăsta l-am ales"

(...)

  • N-o mai ţine cu Legendele Olimpului că a ieşit pe uşă pe picioarele ei şi nu ştii unde s-a dus. În condiţiile în care te sună, da?, presupunînd că Zapp-ul era al ei, te sună în iulie, şi tu nu răspunzi la telefon.
Da’, pentru că eram cu un monitor de calculator în braţe.

  • Incredibil!
Da. Îţi-aduc martori?

  • Că erai cu un monitor în braţe? Şi după aia, după ce ai sunat, de ce n-ai scos nici un sunet?
Pentru că nu mă aşteptam să răspundă.

  • Extraordinar!
Aha.

  • Păi, da, e adevărat. Cei care nu mai au puls şi tensiune nu prea răspund la telefon.
Ţi-am spus că semeni foarte mult cu Iacob?

  • Mi s-a spus că şi cu Elodia semăn un pic. (pauză mare) Da. Nu te aşteptai la asta, nu?
Nu mă aşteptam, să ştii.
(...)

  • Eu zic să te gîndeşti. Gîndeşte-te foarte bine şi alege drumul cel mai bun pentru tine, dar şi pentru copilul tău.
Da, Adriana.

  • Nu o ţine ca Ion cu fluieru’ înainte.
Nu.

  • Nu fi căpos.
Nu, da’ eu drumul ăsta l-am ales. (...)
Citeşte mai multe despre:   special,   păi,   ştiu,   să-ţi,   stii,   martor,   copilul,   niciodată,   n-am,   vrei,   băi,   varianta,   greseala,   ride,   măi,   portbagaj,   împins-o,   întîmplat

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român
Galerie Foto Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar  condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg...

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
Galerie Foto Chiar în timp ce instituțiile din subordinea sa se pregăteau să evacueze Spitalul „Foișor”, din București, trimițând acasă, cu mașinile personale, bolnavii internați, pentru a transforma, noaptea, pe...

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă
Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum...

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide,...

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde
Galerie Foto Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la...

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului
Florin Cîțu poate candida cu succes pentru Cartea Recordurilor, fiind primul premier care conduce nu unul, nu două, nu trei, ci chiar trei guverne și un sfert. Cabinetul pe care îl conduce oficial este format din tr...

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor
Galerie Foto Scandalul iscat de intenția ministrului Justiției, Stelian Ion, de a muta, din pix, Poliția Judiciară de la Ministerul Afacerilor Interne în subordinea procuraturii este speculat politic de una dintre asociațiile...

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban
Galerie Foto După ce, timp de șapte luni, ca prim-ministru și ca președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ludovic Orban a ignorat solicitările venite dinspre industria “ospitalității” cu...

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor
Galerie Foto Într-o țară în care la marginea orașelor se ard în neștire deșeuri fără ca autoritățile să-i găsească vreodată pe vinovați, trei deputați s-au hotărât să ia taurul de coarne și să termine cu...

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor
Suntem deja într-o criză economică evidentă, dar bine mascată de cifre trucate și de declarații politice. Spre deosebire de situația din 2009, când Guvernul Boc și-a asumat tăierile salariale, în Guvernul...

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant
Un grup numeros de deputați PNL a inițiat un proiect de lege care lovește direct în aliații de la USR-PLUS. Actul normativ vrea să condiționeze eliberarea vizelor de flotant de proba că persoana care solicită lo...
Serviciul de email marketing furnizat de