Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Revenirea lui Piedone la Primăria Sectorului 5 i-a supărat atât de tare pe progresiști, încât aceștia au depus la Parlament un proiect de lege prin care Guvernul să fie silit ca, în doar o lună de la vacantarea funcției de primar, ca urmare a condamnării definitive, să stabilească data alegerilor locale parțiale. În caz contrar, premierul, pe persoană fizică, să poată fi dat în judecată de oricine și să fie amendat cu câte un salariu minim pe economie pe fiecare zi de întârziere. Proiectul a picat la Senat, dar Camera Deputaților este forul decizional.
Este vorba despre PLX 663/2023, privind modificarea și completarea Legii 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii 215/2001 privind administrația publică locală și a Legii 393/2004 privind statutul aleșilor locali, proiect legislativ inițiat de către senatorul USR Ambrozie Irinel Darău și de deputații progresiști Victor Ilie și Marius Andrei Miftode.
Aceștia susțin, în expunerea de motive care ar trebui să le justifice demersul, că „ulterior alegerilor locale din anul 2020, mai multe UAT-uri s-au confruntat cu situații de vacantare a funcțiilor de primar sau de președinte al Consiliului Județean, urmare a incidenței uneia dintre cauzele de încetare a mandatului înainte de termen, prevăzute de articolele 160, 162 și 193 din Codul administrativ”. „Ca atare”, susțin USR-iștii, „incidența unui caz de vacantare a oricăreia dintre aceste funcții reclamă intervenția promptă a Guvernului, în sensul organizării alegerilor parțiale. Actul administrativ care declanșează procedura de organizare a alegerilor locale parțiale este reprezentat de hotărârea Guvernului de stabilire a datei alegerilor. Cu toate acestea, singura condiționare legală a stabilirii datei alegerilor parțiale locale este reprezentată de obligația stabilirii acestora cu cel puțin 35 de zile înaintea votării.
În opinia inițiatorilor acestui proiect, dacă Guvernul „refuză să adopte hotărârea, nu există niciun mecanism legal eficient prin intermediul căruia să fie obligat”.
Adevărata motivație scrisă, negru pe alb, în expunerea de motive
Cei de la USR nici măcar nu se feresc să recunoască faptul că au făcut acest demers legislativ din cauza repunerii în funcție a primarului sectorului 5, Cristian Popescu Piedone. Aceștia susțin că, în 2 aprilie 2023, în România existau 57 de localități fără primari, „Guvernul României refuzând în continuare să adopte hotărârea privind stabilirea datei alegerilor parțiale în fiecare dintre aceste UAT-uri”.
„La fel de relevantă este situația care a caracterizat Primăria Sectorului 5, unde, timp de aproape un an de la vacantarea funcției de primar, nu au fost organizate alegeri parțiale. În acest context, Guvernul, Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Interne au fost chemați în judecată, formându-se pe rolul Curții de Apel București dosarul 6682/2/2022, având ca obiect obligarea acestora la propunerea și adoptarea hotărârii de Guvern privind stabilirea datei alegerilor. La 1 martie 2023, Curtea de Apel București a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând autoritățile respective să stabilească și să organizeze alegeri locale parțiale în Sectorul 5”, se arată în documentul citat.
Ceea ce urmează este, însă, dincolo de orice imaginație: „În mod evident, hotărârea judecătorească nu este definitivă, fiind supusă recursului. Între timp, Decizia nr. 397 din 21 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia prin care Cristian Popescu Piedone a fost achitat, ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, fiind declarat nevinovat, pentru că fapta pentru care DNA l-a acuzat nu există - n.red.), a invalidat rațiunea pentru care funcția de primar devenise vacantă. Cu toate acestea, există indiciile pentru a aprecia că Guvernul României a abuzat de puterea sa, refuzând să își execute obligația legală de stabilire a datei alegerilor parțiale, din considerente pe care nu le analizăm aici”.
Modificările propuse ating punctul absurdului
Ei bine, pentru ca astfel de „acccidente” să nu mai subziste, USR vine cu niște modificări uluitoare la legislația citată. Astfel, se propune ca „în cazul unor alegeri parțiale (…) data desfășurării acestora se stabilește prin hotărâre a Guvernului, care se adoptă în cel mult 30 de zile de la momentul invalidării sau declarării vacante a funcției de primar sau de președinte de Consiliu Județean”. Apoi, „data alegerilor parțiale se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării”.
De asemenea, USR-iștii propun că, „în cazul în care Guvernul nu respectă această obligație, orice cetățean cu drept de vot care are domiciliul sau reședința pe raza UAT-ului unde a avut loc invalidarea sau declararea vacantă a funcției de primar sau de președinte de CJ are calitatea procesuală activă de a sesiza secția de contencios administrativ a tribunalului teritorial, în vederea obligării Guvernului României la adoptarea hotărârii privind stabilirea datei alegerilor locale parțiale”.
„În cazul admiterii acțiunii, Guvernul are obligația adoptării hotărârii în termen de maximum 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii”, se mai arată în acest proiect. Nu în ultimul rând, progresiștii vor ca „în cazul nerespectării obligației, creditorul obligației poate cere acordarea de penalități. În acest caz, instanța de executare competentă stabilește și aplică prim-ministrului o amendă egală cu 100% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul local a UAT-ului uynde trebuiau organizate alegerile parțiale”.
La Senat, doi social-democrați au votat pentru adoptarea acestei legi
Ajunsă la Senat, propunerea legislativă a fost avizată negativ atât de către Comisia pentru Egalitate de Șanse, cât și de Comisia pentru Românii de Pretutindeni. Iar Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au redactat și transmis Plenului un raport comun de respingere. În acest document, se precizează că stabilirea datei alegerilor este atributul exclusiv al Guvernului și că „raportat la fluxul continuu al cazurilor de încetare a mandatului de primar, reiese utilitatea organizării și desfășurării alegerilor locale parțiale la aceeași dată în toate localitățile care se află în această situație”. Din această perspectivă, mai arată raportul, „stabilirea datei alegerilor locale parțiale reprezintă o chestiune de oportunitate, de resortul Guvernului”.
La data de 18 octombrie, Senatul României a respins legea, cu 52 de voturi contra, la 27 pentru și 8 abțineri. Printre cei care au votat pentru adoptarea legii se află, însă, senatorii PSD Gabriela Crețu și Mihai Ghenoiu.
Proiectul a fost înaintat, în 23 octombrie, Camerei Deputaților, care este for decizional. Raportul final urmează să fie înaintat Plenului până pe data de 8 noiembrie.
