
Conform ofertelor lansate deja de către companiile de furnizare, unii consumatori casnici vor ajunge să plătească chiar și dublu comparativ cu ce plătesc astăzi. Pentru a atenua șocul noilor facturi, Executivul promite compensații pentru consumatorii vulnerabili. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un consumator pentru a fi declarat vulnerabil există în legislația noastră, ele fiind incluse în Legea consumatorului vulnerabil (Legea 226/2021), dar multe din prevederile ei sunt depășite. În primul rând este vorba despre criteriile avute în vedere la declarea unui consumator ca fiind vulnerabil. Autoritățile promit însă că până la expirarea plafonării prețurilor la energia electrică vom avea și o lege nouă a consumatorului vulnerabil. O astfel de inițiativă se pregătește acum la Senat și ea urmează să fie depusă în curând în Parlament pentru dezbatere, ne-a declarat unul dintre inițiatorii săi, senatorul Antal Lorant, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
Potrivit datelor INS și Ministerului Muncii, astăzi circa 20% din cei 8,3-8,4 milioane de consumatori de energie electrică sunt în situația de a cheltui 20% din veniturile lor pentru plata facturilor la utilități, ceea ce îi plasează în sărăcie energetică. Pornind de la aceste date, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat pregătește acum o serie de amendamente la legea consumatorului vulnerabil, a declarat pentru cotidianul Jurnalul senatorul Antal Lorant. „Discuția pe care o avem acum este următoarea: ce luăm în calcul la stabilirea faptului dacă un consumator este vulnerabil sau nu. Luăm în considerare venitul său lunar sau consumul său de energie? De exemplu, în zona rurală sunt multe persoane declarate sărace pentru că nu au un venit. De fapt, multe nu au un venit legal, dar altfel ele prestează diverse munci, lucrează terenul etc. În aceste condiții ar trebui să avem în vedere și consumul de energie când stabilim cine este și cine nu consumator vulnerabil. Trebuie să ne raportăm cumva și la consum, nu doar la venit. Ar trebui să corelăm această problemă și cu eficiența energetică. Dau bani pentru achiziția de lemne de foc de cinci ani, dar mai bine dau acești bani pentru creșterea eficienței energetice a caselor”, ne-a declarat președintele Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat.
Anchetele sociale, o problemă
Problema este că astăzi nu există inspectori sociali și primăriile nu au cu cine face anchetele sociale. „Situația se va schimba în viitor. Ministerul Muncii ne-a spus în contextul discuțiilor pe care le-am avut pe marginea modificării legislației privind consumatorul vulnerabil că va veni cu un program de cursuri pentru instruirea asistenților sociali astfel încât ei să poată face anchete sociale”, a spus senatorul Antal Lorant. Conform legislației, „inspectorul social are dreptul să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă la locul destinat furnizării de servicii sociale, precum şi la sediul unităţilor care stabilesc modul de încadrare în grad şi tip de handicap, în grad de invaliditate sau în grad de dependenţă, după caz”. Inspecţia socială are atribuţii de control, evaluare, monitorizare şi investigare socială privind respectarea drepturilor beneficiarilor de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.
Conform Directivei (UE) 2019/944 a Parlamentului European, fenomenul sărăciei energetice reprezintă rezultatul conjugat a trei factori: venituri mici, cheltuieli mari cu energia și eficiența energetică scăzută a locuințelor.
Cum este definit în prezent consumatorul vulnerabil
Conform Legii nr. 226/2021, consumatorul vulnerabil este considerat persoană singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale.
-
Consumatorii vulnerabili din motive de venit – includ familiile sau persoanele singure ale căror venituri medii nete lunare pe membru de familie sau persoană singură se încadrează în limitele prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Legea nr. 226/2021.
-
Consumatorii vulnerabili din motive de vârstă – în această categorie sunt incluse persoanele care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit și care au atins vârsta standard de pensionare conform legislației privind sistemul public de pensii.
Citește pe Antena3.roCum arăta această femeie înainte de a face 100 de operații estetice
-
Consumatorii vulnerabili izolaţi – în această categorie se încadrează familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe se află în zone izolate sau în aşezări informale potrivit anexei nr. 2 la Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru asigurarea protecției sociale, statul acordă acum acestor persoane ajutoare financiare destinate asigurării nevoilor energetice minimale precum:
a) ajutor pentru încălzirea locuinţei;
b) ajutor pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;
c) ajutor pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum şi pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;
d) ajutor pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor ori pentru conectarea la sursele de energie.
De asemenea, aceste persoane beneficiază și de ajutoare nonfinanciare, precum conectarea gratuită la rețeaua electrică, interzicerea debranșării lor în situații de criză energetică etc.
Ministerul Energiei vrea actualizarea plafoanelor
Un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili va fi stabilit, pentru perioada de după 1 iulie, de către Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Muncii, fiind necesară şi o actualizare a plafoanelor care stabilesc pragul de vulnerabilitate pentru o lărgire a plajei de beneficiari, a declarat luni ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment pe teme energetice. „Pentru perioada de după 1 iulie – şi mă refer aici la energie electrică, pregătim împreună cu Ministerul Muncii – au avut loc deja trei întâlniri tehnice foarte aplicate – acest mecanism pentru consumatorii aflaţi în sărăcie energetică, deci consumatorii vulnerabili, cei care au probleme, pentru care plata facturilor la utilităţi reprezintă o povară. Noi considerăm că se impune o actualizare a plafoanelor care stabilesc acest prag de vulnerabilitate. Este un punct de vedere al Ministerului Energiei. Deci o lărgire a plajei de beneficiari, astfel încât să acopere toate cazurile posibile. De asemenea, în acest interval de timp ne dorim să creştem această lichiditate în piaţă, deci producătorii să vândă mai mult, furnizorii să cumpere mai mult, poate chiar şi traderii să comercializeze mai multă energie electrică, astfel încât, în final, preţurile să aibă o evoluţie corectă”, a menţionat Sebastian Burduja, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence. El a subliniat că preţurile pe piaţa energiei electrice şi a gazelor au cunoscut creşteri importante de la începutul acestui an.
Plafonarea prețurilor la gaz va rămâne în vigoare până în aprilie 2026, însă și aceasta va fi eliminată ulterior.
Ce înseamnă plafonarea tarifelor
Companiile furnizoare de energie electrică vor avea începând cu 1 iulie tarife cuprinse între 1,45 și 1,6 lei/KWh. Cea mai ieftină ofertă de preț vine de compania de stat Hidroelectrica: care va fi de 1-1,1 lei/KWh. Până pe data de 30 iunie inclusiv, tarifele sunt plafonate la 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus pentru un consum lunar cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv; 0,80 lei/kWh, cu TVA pentru un consum lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh inclusiv; 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus pentru un consum lunar de peste 255 kWh, dar sub 300 kWh (primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh) și maximum 1,30 lei/kWh, cu TVA inclus pentru un consum lunar de peste 300 kWh.