Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii îi „ia fața” lui Ilie Bolojan și a transmis ministrului Justiției, Radu Marinescu, un set de propuneri legislative privind modificarea legilor justiției. La nivelul CSM a fost constituit, în acest sens, propriul grup de lucru, care vine ca și contrapondere la controversatul comitet inventat de premierul Ilie Bolojan, condus de Cancelaria sa și din care fac parte ING-urile #rezist. Majoritatea acestor propuneri au la bază decizii ale CCR sau decizii ale ÎCCJ privind soluționarea unor recursuri în interesul legii. Pe listă se află excluderea din competența instanțelor judecătorești a atribuțiilor de soluționare, pe fond, a cauzelor privind societățile comerciale, asociațiile și fundațiile, înregistrarea partidelor politice sau divorțul prin acordul părților. Se mai propune, de asemenea, degrevarea activității Secției de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel București, prin partajarea competenței teritoriale exclusive cu alte curți de apel din țară. În pachet intră și o serie de propuneri înaintate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, cum ar fi reglementarea titlului executoriu notarial.
Propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii vin ca rezultat al unei consultări largi cu judecătorii și cu organizațiile profesionale ale altor profesii juridice și vizează exclusiv domeniul de reglementare non-penal, în vederea degrevării instanțelor de judecată.
Un prim set de propuneri se referă la eliminarea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești. Astfel, se propune excluderea din competența instanțelor judecătorești a unor atribuții cum ar fi cauzele având ca obiect dizolvarea și radierea de drept din materia societăților comerciale și preluarea acestor atribuții în competența Oficiului Național al Registrului Comerțului, cu posibilitatea de a se formula cale de atac în fața instanței.
De asemenea, se propune excluderea din competența instanțelor judecătorești a cererilor necontencioase în materia de înscriere, modificare și desființare a asociațiilor, fundațiilor, sindicatelor, federațiilor sau a asociațiilor de proprietari și, implicit, înlăturarea obligației instanțelor de a ține registrele de evidență administrativă, cu cale de atac în fața instanțelor judecătorești.
Excluderea competenței instanțelor în cauzele privind amenzile contravenționale
Interesant, la acest punct, este că propunerea vizează și ca aceste atribuții să fie preluate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin oficiile județene, sau de către orice altă structură specializată la nivel județean. În prezent, competența soluționării referitoare la acordarea personalității juridice și la modificarea statutelor aparține judecătoriilor.
Se propune, de altfel, și excluderea din competența Tribunalului București a soluționării cererilor privind înregistrarea partidelor politice și preluarea acestei atribuții de către Autoritatea Electorală Permanentă, cu asigurarea accesului la instanța de judecată în condițiile legii.
Un alt punct constă în excluderea din competența instanțelor judecătorești a cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității, dar și eliminarea efectului suspensiv de executare a introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul circulației rutiere.
În prezent, în cadrul procedurii de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității, se examinează dacă persoana fizică nu a achitat amenda și nu există posibilitatea executării silite. „Această procedură nu implică în vreun fel cenzurarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție sau a eventualelor hotărâri judecătorești prin care au fost soluționate plângerile împotriva acestuia. Verificarea poate fi, așadar, realizată fără niciun impediment de un organ administrativ, iar implicarea instanțelor de judecată în soluționarea căilor de atac împotriva deciziei organului administrativ este suficientă pentru a asigura respectarea principiului constituțional al accesului liber la justiție”, precizează reprezentanții CSM.
Mai mult, Consiliul apreciază că prin eliminarea efectului suspensiv al plângerii în materia contravențiilor în domeniul circulației rutiere s-ar crea premisele reducerii numărului de cauze aflate pe rolul instanțelor având acest obiect.
Alte norme în dosarele de executare silită
În pachet se află și propunerea renunțări la procedura încuviințării executări silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare silită. Consiliul Superior al Magistraturii susține că, în cauze de executare silită, să nu se mai urmeze procedura încuviințării de către instanța de judecată, aceasta continuând să se aplice pentru toate celelalte titluri executorii, dar reglementate printr-o procedură simplificată și standardizată, cum ar fi folosirea unor formulare prestabilite, care să asigure celeritate procedurală.
Se mai propune și partajarea atribuțiilor de control privind executarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară și instanța judecătorească. Dar și excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la tutelă. Se motivează că, prin Decizia CCR nr. 77/2020, a fost criticată menținerea normelor legale prin care atribuțiile date instanței de tutelă erau lăsate în sarcina unui organ administrativ, iar persoana interesată nu putea contesta decizia administrativă în instanță, tot așa cum nici minorul sub 14 ani nu putea formula o cerere de chemare în judecată împotriva actelor vătămătoare ale tutorelui.
Ulterior, prin Legea nr. 140/2022, au fost reglementate anumite măsuri pentru ocrotirea minorului și a fost instituită consilierea juridică și tutela specială. Cu toate acestea, legea nu a avut în vedere și aspectele privitoare la competența autorității tutelare în materia măsurilor de ocrotire a persoanelor fizice, prevăzute de Codul civil.
Divorțul prin acord, la starea civilă sau la notar
Una dintre cele mai întâlnite litigii care aglomerează instanțele de judecată este divorțul prin acord. Iar CSM propune excluderea cauzelor având ca obiect divorțului prin acord din competența instanțelor judecătorești.
Codul civil prevede că, pentru a se pronunța divorțul prin acordul părților, acestea au posibilitatea de a se adresa fie judecătoriei, fie ofițerului de stare civilă sau notarului public. Excluderea divorțului prin acord din competența instanței de judecată nu ar ridica, susțin cei de la CSM, nicio problemă din perspectiva conformității unei astfel de măsuri cu Legea fundamentală, în condițiile în care împotriva eventualului refuz al ofițerului de stare civilă sau al notarului public de a constata desfacerea căsătoriei ar fi reglementată o cale de atac la instanța de judecată.
Conform propunerii înaintate ministrului Justiției, în condițiile în care posibilitatea introducerii cererii de divorț prin acord la instanța de judecată ar fi eliminată, este evidentă necesitatea reglementării unei căi de atac judiciare.
O altă temă adusă în discuție este degrevarea judecătorilor de unele activități corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului. Propunerea este motivată de faptul că ea va contribui la o reală degrevare a judecătorilor în procedura verificării prealabile a cererilor de chemare în judecată, însă actul decizional va trebui să rămână, în continuare, atributul judecătorului.
Competența teritorială exclusivă a Curții de Apel București, partajată cu alte instanțe de rang similar
Există și un al doilea set de propuneri care vizează modificarea competenței instanțelor judecătorești. Spre exemplu, se propune modificarea competentei teritoriale a cauzelor care vizează Fondul de Garantare a Asiguraților sau lărgirea competenței judecătorilor stagiari care își desfășoară activitatea de stagiatură în instanțe.
Tot aici se regăsește și propunerea de modificare a Legii nr. 254.2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele de supraveghere în cursul procesului penal, în sensul reglementării competentei judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor de schimbare a locului de detenție sau de respingerii cererilor de transfer.
Se mai propune modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia contenciosului administrativ și fiscal, respectiv în cauzele privind concurența, privind organizarea și funcționarea ANRE, vizând contestarea ordinelor și deciziilor emise de ANRE, dar și competența privind soluționarea acțiunilor în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia ori a contestațiilor împotriva adeverințelor emise de CNSAS.
Concret, propunerea CSM are în vedere faptul că, în aceste materii, în care Curtea de Apel București are competență teritorială exclusivă se înregistrează o încărcătură excesivă a secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Consiliul Superior al Magistraturii apreciază ca fiind necesară inițierea unor demersuri de modificare legislativă care să vizeze stabilirea competenței teritoriale de soluționare a unora dintre aceste cauze în primă instanță către alte curți de apel, fiind, evident, necesară o partajare a competențelor, justificată de volumul mare de cauze cu care este încărcate Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, dar luând în considerare și gradul încărcat de complexitate a cauzelor soluționate de această instanță.
Titlul executoriu notarial
Pe lista transmisă ministerului Justiției se mai află și o propunere vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați.
Se propune, de asemenea, modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată.
Consiliul Superior al Magistraturii și-a însușit, în acest pachet, și unele propuneri formulate de Uniunea Națională a Barourilor din România, cum ar fi în legătură cu procedura emiterii titlurilor executorii notariale. Se dorește, astfel, reglementarea unei proceduri derulate în fața notarului public și potențial finalizată cu emiterea titlului executoriu notarial, posibilitatea emiterii de către notar a unui astfel de titlu fiind recunoscută doar în măsura în care implică o opoziție justificată a debitorului.
De precizat este faptul că pentru majoritatea acestor propuneri înaintate ministrului Justiției, CSM se bazează pe o serie de decizii ale CCR, dar mai ales ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care au fost soluționate recursuri în interesul legii.
Citește pe Antena3.ro
