Cu bacu’ pre licente calcand

Cititul si scrisul sunt probe de "foc" pentru viitorii sefi ai Politiei de Frontiera Iasi. E o realitate in Roma-nia anului 2006, cu o luna inainte de aderarea la UE. Oameni cu doua facultati, in subor-dinea unui racan cu bacalaureatul luat cu greu la se-ral.

Oameni cu doua facultati, ingineri, arhitecti, medici sau licentiati in informatica, in subordinea unui racan cu bacalaureatul luat dupa ce-a terminat cu greu liceul la seral sau frecventa redusa. E o realitate in Romania anului 2006, cu o luna inainte de aderarea la UE.

Spre exemplu, seful formatiunii de paza de la Directia de Frontiera Iasi are doar bacalaureatul. Omul da ordine "inferiorilor" angajati ca agenti (sergentii de pana acum), absolventi ai unor universitati de marca care sunt pusi sa mature prin ograda institutiei. Cu alte cuvinte, functia bate gradul, chiar si de instruire. Dupa vechile gradatii militare, un sublocotenent in subordinea unui subsergent, pardon!, sergent.

POLITISTI SA FIE, DAR MULTI. De obicei, la primele ore ale diminetii e zarva mare la Inspectoratul iesean al Politiei de Frontiera. Absolventii unor cursuri speciale de scurta durata isi primesc diplomele, altii se inghesuie pentru a se inscrie la o noua selectie. In curte, doi juni respectuosi imbracati la patru ace (in haine specifice inspectoratului) trebaluiesc. Un ochelarist strange grijuliu frunzele cazute din copaci. Celalalt, care il suplineste dupa fiecare pauza, rasfoieste cu palme albe, imaculate, o carte. Pe margine, abordand un aer grav, cativa dintre noii promovati discuta despre ultimele noutati in materie de muzica. "Stie cineva cum poti procura ultimul album cu Nicolae Guta?", e problema de frontiera a zilei.

Pe ultima suta de metri, politia angajeaza cu toptanul cat mai multi oameni pentru a-si completa structurile. In goana pentru a-si inmulti efectivul, Politia de Frontiera a deschis larg portile. Asa a ajuns sa puna piciorul in propria-i curte tot felul de neaveniti. Cei mai periculosi? Nescolitii, mai bine spus neindeajuns scolitii. Surse din interioriul institutiei sustin ca se prezinta foarte multi concurenti slab pregatiti. "E firesc ca cei care verifica nivelul cunostintelor sa coboare stacheta nemaiavand pe cine promova", spune unul dintre candidati, aproape sigur de "intrare". Comandantul unitatii confirma indirect cele spuse de acesta. "Am organizat 21 de concursuri in ultima perioada. Din 270 de posturi au ramas 96. La ultimul concurs am avut 11 locuri, dar nu au intrat decat patru candidati, pentru ca nivelul de pregatire a celor care s-au prezentat este foarte scazut. Nu au fost aranjamente, sa pui un semn undeva, pe lucrare, interventii...", a declarat comisarul-sef Danut Muntianu, seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Iasi. "S-a ajuns ca la structura paza, control, acces si la celelalte sectoare sa fie sefi care n-au nici liceul terminat, iar agentii incadrati din sursa externa sa mature Strada George Cosbuc si trotuarul din fata Inspectoratului. Trebuie facut ceva!", se arata indignat un observator al situatiei de la Politia de Frontiera Iasi.

CONCURS. Candidati la postul de ofiteri de frontiera

"SUNT PROBLEME!" Comisarul-sef Dumitru Scutelnicu, cel care raspunde de o buna parte din frontiera cu Republica Moldova, ridica din umeri, evitand pentru inceput subiectul. "O sa ajungem si la acest capitol! E adevarat ca sunt dificultati legate de lipsa de omogenitate a structurilor. Au patruns diferiti oameni - cam o treime din personalul directiei este din surse externe. Exista sef numai cu bacalaureat pentru ca asa ii cere standardul din fisa postului. La compartimentul paza avem responsabil pe subofiterul Constantin Crudu, care are 53 de ani, subofiter cu scoala de subofiteri, dar n-o sa mai dureze mult pentru ca ne modernizam, punem supraveghere electronica. Sunt 20 de posturi pe care nu pot sa bag ofiteri, pentru ca ofiterii trebuie sa faca treaba, nu sa pazeasca cladirile si nici nu accepta. E drept ca in compartimentele de executie sunt oameni care au doar examenul de maturitate... Semnalele negative au venit de jos in sus, dar este o realitate ca au intrat oameni cu studii superioare pe functii de agenti, oameni cu o facultate sau doua." Scutelnicu spune ca sunt medici care au concurat pe functii de agenti si ei nu se simt valorizati pentru ca fisa postului de agent nu presupune acest lucru. "Ei si-ar dori probabil functii in care sa le fie valorificate studiile", subliniaza comisarul, el resemnandu-se pentru drama acestor oameni care trebuie sa nu cracneasca (pentru ca au acceptat benevol acest post) in fata sefului fara studii. "Pentru a fi sef la paza sediilor nu trebuie sa ai facultate." Dar agentii, echivalentul subofiterilor, al sergentilor de altadata, pot sa aiba si doua facultati, lasa el inca o data sa se inteleaga.

ZBIR CU RECRUTII. Dupa spusele celor din conducerea institutiei iesene, activitatea fiecarui sef de structura este monitorizata si evaluata cu indicatori de performanta. Principala abilitate ceruta in fisa postului contestat este duritatea. "Calitatea ceruta in primul rand este aceea de a avea autoritate fata de ceilalti. Trebuie sa poata controla, sa-l traga la raspundere pe cel care greseste daca lucrurile nu merg bine. Nu stiu daca putem spune zbir, dar cu abilitati de lider." Comisarul-sef precizeaza ca este la curent cu legislatia americana, care este impotriva acceptarii in posturi de subordine a celor cu studii superioare, insa precizeaza ca la noi nu se fac discriminari in acest sens. "E adevarat ca legislatia din SUA nu permite sa fie acceptat pe o treapta inferioara o persoana cu IQ ridicat. Daca nu poti promova repede, daca nu te poti dezvolta, vei fi un frustrat." Dar, cum Romania e tara tututor posibilitatilor, sefii de la noi sunt mari scriitori de procese-verbale, inalti purtatori de sanctiuni si manuitori de urecheli smecheresti, ca la usa Politiei de Frontiera. "Asa s-a ajuns ca oameni din acelasi sistem sa fie foarte diferiti: unul sa asculte Mozart, altul, Vali Vijelie, unul sa citeasca Platon si sa scrie poezii, iar celalalt sa intocmeasca reclamatii si procese-verbale", este de parere Viorel Apostoae, tatal unuia dintre candidati.

MISIUNE GREA. Misiunea de supraveghere la frontiera e foarte grea, cel putin dupa cele graite ferm de organele de conducere ale institutiei. Se lucreaza pe caldura torida si frig nemaipomenit, pe ceata, noroi, trebuind sa se coboare si sa se intervina cu forta din Nissan-urile elegante. "Nu e un serviciu simplu. E o perceptie gresita. Multi cred ca vor evolua doar la punctele de trecere, asociaza politia cu vama, au crezut ca vor sta doar in fata monitoarelor, dar este imposibil. Este nevoie de actiune terestra. Daca trebuie sa prinzi un grup va trebui sa cobori din Nissan si sa actionezi intr-un mediu ostil, sa observi de unde vine infractorul, care nu e foarte bland, sa te deplasezi noaptea in paduri. Si sunt grupuri de infractori care pot actiona, te pot dezarma. Trebuie capturati, dezarmati, incatusati, si o femeie nu poate face acest lucru." Cu toate acestea, sunt angajate si femei. "90 la suta din activitate e munca operativa, care necesita deplasare, intrarea in mediul infractional, culegerea de informatii, verificarea lor."

NEREGULI

Sunt situatii in care cetateni din Republica Moldova sau spatiul Uniunii Sovietice trec prin fortare Prutul, nu au pasapoarte, sunt urmariti. De la 1 ianuarie se vor introduce vize. "Au fost discutii (!!!) la noi si asta-vara. I-au schimbat de la un sector la altul, au fost patru cazuri in care s-au luat masuri, s-a facut dosar penal si procurorul a zis ca este o chestiune interna. In ce priveste examinarea, e greu de fraudat pentru ca subiectele le bagam in fisier si le sigilam cu doua chei. La cursul de initiere ii invatam sa fie cinstiti, pentru ca daca ii bag in controlul vamii trebuie sa reziste tentatiilor. Este adevarat ca nu de dragul apararii frontierelor tarii vin toti sa se angajeze", dezvaluie comisarul-sef Danut Muntianu, seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera, din neregulile existente in sistem.

TERMOVIZIUNE

Comisarul-sef Dumitru Scutelnicu, directorul Directiei Politiei de Frontiera, raspunde de partea dinspre Prut, de la Mihaileni, din nordul Botosanilor si pana in sud, in gura Prutului. Partea de frontiera cu Republica Moldova din acest sector masoara 750 de kilometri si inseamna practic o treime din viitoarea frontiera europeana. Ea va fi gestionata pentru UE de Romania. Suportul legislativ dupa care se actioneaza este unul modern, elaborat dupa o conceptie europeana. In dotarea Politiei de Frontiera moldovene exista si un sistem de termoviziune, care cuprinde o portiune foarte scurta de frontiera si care consta in detectarea pe timp de noapte a emisiei de energie umana.