Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lumea de azi este cea in care focului i se raspunde cu foc. Stiu asta romanii aflati in bataia pustii, misionari ai pacii, in razboaiele altora. Stiu asta mamele si tatii care inca-si plang feciorii nimiciti in teatrele de operatii. N-au acceptat ideea si din cand in cand ii mai striga pe nume. Ori le mai lasa un loc liber la masa. Acesti "Cupidoni ai pacii' si moartea lor pentru drepturi sau idealuri sunt pildele fiecarui 21 Septembrie. Fiindca exista 24 de ore in care se militeaza pentru incetarea conflictelor armate. 24 de ore in care ne aplecam asupra celor 300.000 de copii cu arme in brate ce cresc inregimentati pe campul de batalie. Si sunt obligati sa comita crime, invatati ca asa a trimis Dumnezeu mesaj. Jurnalul National va prezinta o poveste despre ce inseamna nevoia eliminarii razboaielor, despre patriotism, risc si curaj. Dar si despre cei care dispar din prima linie. Pentru libertate. Si pentru hotararea lor de a pune capat violentei.
800.000 de oameni au murit in doar trei luni in timpul razboiului din Rwanda din 1994. 8.538.315 de oameni au pierit in timpul primului razboi mondial, iar razboaiele civile au ucis in anii 90, 5 milioane de persoane pe tot globul. Peste 500 de milioane de arme mici se afla in circulatie in lume. Sunt cifre care bulverseaza prin realitatea cruda pe care o intretin. Sunt cifre care au marcat istoria si care au subliniat necesitatea sustinerii unui demers numit Pace. De aceea, din 1981, Adunarea Generala a ONU a decis ca ziua de 21 septembrie sa fie dedicata comemorarii si intaririi idealului de pace, pacea din lume si din casele noastre. In fiecare an, timp de 24 de ore, milioane de oameni isi dau mana, crezand cu tarie ca o zi din 365 e totusi un inceput bun. Potrivit Peaceoneday.org, din anul 2005, Ziua Internationala a Pacii a devenit ziua in care inceteaza focul si violenta. Conteaza. Pentru ca, in 24 de ore, milioane de copii din zonele de conflict pot fi vaccinati. In 2009, peste 1,4 milioane de micuti din Afganistan au primit vaccin. In 24 de ore pot fi mutate victime sau refugiati de razboi ori se pot trimite provizii si medicamente in zone in care avioanele nu pot ajunge. Potrivit informatiilor ONU, anul acesta, Ziua Internationala a Pacii se axeaza pe consolidarea democratiei, o valoare esentiala pentru drepturile omului si un mijloc de aplanare a conflictelor. Mesajul ONU vorbeste despre cum democratia nu apare singura, despre lumea care are nevoie ca fiecare sa vorbeasca in favoarea justitiei sociale, libertatii presei, despre dreptul fiecaruia de a decide propriul viitor.
Peste 7000 de militari romani, cooptati in misiuni pacifiste
Tara noastra se numara printre cele care si-au trimis militari in mai toate teatrele de operatii ale lumii. Sunt oameni care au acceptat asta cu pretul vietii lor. Romania a inceput sa participe la operatiunile ONU de mentinere a pacii in aprilie 1991, cu 10 ofiteri observatori militari la Misiunea de Observare din Irak-Kuweit (UNIKOM). In iunie 1998, Romania a debutat si in participarea cu ofiteri de politie civila la operatiuni de mentinere a pacii, prin desfasurarea unui grup de 10 politisti la Forta Internationala de Politie (IPTF) din cadrul Misiunii ONU din Bosnia-Hertegovina (UNMIBH), completat ulterior cu inca 10 ofiteri. Potrivit materialelor furnizate ONU de catre Directiile de Comunicare ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, din aprilie 1991 si pana in prezent, Romania a participat la mai multe misiuni ONU de mentinere a pacii, cu peste 7000 militari si politisti civili, situandu-se timp de doi ani pe locurile 8-12 in lista celor 76 state membre contribuitoare la operatiuni ONU de mentinere a pacii, cu efective desfasurate simultan de peste 900 casti albastre. Jandarmeria Romana a desfasurat incepand cu data de 22 februarie 2002, misiuni de mentinere a pacii in provincia Kosovo, in baza solicitarii ONU, a Memorandumului de Intelegere intre Guvernul Romaniei si ONU privind contributia cu resurse la unitatea speciala de Politie a Natiunilor Unite din Kosovo. Incepand cu 10 decembrie 2008, Detasamentul de Misiuni Internationale al Jandarmeriei Romane dislocat in Kosovo executa misiuni si se subordoneaza operational Uniunii Europene, in cadrul misiunii EULEX Kosovo. Din 2002 si pana in prezent jandarmii romani au executat peste 4 000 de misiuni. Din septembrie 2008, Ministerul Administratiei si Internelor participa, cu un numar de 8 ofiteri la misiunea EUMM GEORGIA - misiune civila a Uniunii Europene de monitorizare a acordului de incetare a focului din aceasta tara. Participarea Politiei Romane la misiunea ONU din Haiti - MINUSTAH a debutat la data de 27 septembrie 2004 cu un contingent de 4 ofiteri romani in Haiti. In cei aproape cinci ani de prezenta romaneasca in misiunea MINUSTAH, numarul politistilor romani a crescut, astfel incat in prezent sunt 18 de politisti dislocati in aceasta misiune, contingentul romanesc fiind unul dintre cele mai mari din acest teatru de operatii.
Pacea povestii celor intorsi
In Kosovo, si-au pus viata si onoarea in slujba patriotismului. In bagajul de acasa n-au inghesuit decat fotografii, talismane. Si mult curaj. Ei sunt cativa dintre luptatorii care pot da acele lectii despre prietenie, sacrificiu si pretuire. Dincolo de terenurile "minate' si focurile de arma, stau povestile unor oameni. Nascuti pentru cinstea uniformei, decorati pentru merite. Care te fac sa te mandresti pentru ca ai avut intalnire cu "barbatia'. I-am regasit cu aceeasi modestie si bun simt, calitati pe care le aveau si inainte sa plece in Kosovo. Acum aveau ceva in plus. Cate o medalie oferita de statul roman, drept recunostinta, pentru activitatile din cadrul misiunilor de mentinere a pacii, misiuni sub egida EULEX. Chiar si asa, jandarmii decorati vorbesc greu despre experientele de dincolo. Nu-s laudarosi, nu vor sa iasa in evidenta. Si totusi, intr-o ora, mi-au predat o lectie a demnitatii umane si a unei fidelitati exemplare. Cam despre asta e vorba pe 21 septembrie. Plutonierul major Marian Uta este unul dintre jandarmii cu merite. A fost trimis de doua ori in Kosovo, in 2004 si apoi in 2008. Medalia primita reprezinta inainte de toate, mandria. "Este o recompensa adusa de forurile internationale, nationale. Are o valoare sentimentala, practic, este mandria fiecaruia. Am fost o experienta profesionala noua, o curiozitate la inceput. Multi spun ca suntem motivati de latura materiala, dar nu e adevarat. Dupa o misiune de un an in Kosovo, nu te intorci sa cumperi palate', povesteste plutonierul Uta.
Populatie imprevizibila, conflicte spontane
Uta isi aminteste ca, initial, familia sa nu a fost de acord cu plecarea in misiune. Dar, cum ar spune el, riscuri exista la tot pasul. "Am fost cazati la Peja, in NE provinciei, la o baza preluata si administrata de EULEX. Eram 115 jandarmi romani. Desigur, riscul aici era mult mai mare. Zona era apropiata de granita cu Albania, unde populatia este imprevizibila, oricand putand aparea un conflict', a mentionat Uta. Atunci cand a parasit tara, plutonierul a luat din casa cele mai dragi lucruri. "Am tinut in camera o poza cu cele doua fetite ale mele si un talisman crestin-ortodox. A fost foarte greu departe de familie, desi acolo aveam toate conditiile pentru a tine legatura cu cei de acasa', mai spune Uta. In Kosovo, soldatii n-au impartit doar acoperisul. Ci si riscurile. De aceea, in bataia pustilor, s-au legat prietenii de-o viata. Prietenii asumate. "Relatii se leaga, mai ales cand mergi in misiuni diferite cu aceeasi colegi. Acolo suntem egali. E important sa ai un camarad alaturi. Daca il pretuiesti si ii tii spatele si el in va pazi pe al tau apoi. E o chestiune de incredere', marturiseste jandarmul valcean. La cei 33 de ani ai sai, Uta crede ca intr-o astfel de meserie nu poti reusi fara tact, diplomatie, fidelitate.
Socul sulurilor de sarma ghimpata
Plutonierul Viorel Neacsa are 35 de ani si trei misiuni la activ. Intr-una a fost sofer, in celelalte luptator. A luat parte la prima misiune a Romaniei in afara granitelor tarii, in 2002-2003. Pe atunci, jandarmii aveau mult mai multe competente in teatrele de operatiuni. "Intalnirea'cu provincia a avut un real impact asupra sa. "Am mers vreo patru zile cu trenul. Mi s-a parut un drum interminabil,intrucat am traversat mai multe tari. Cand am coborat era noapte si am vazut numai suluri de sarma ghimpata, unul peste altul. M-am intrebat in gand unde oi fi ajuns…', isi aminteste Neacsa. Mai toate misiunile aveau un grad ridicat de risc. "Acolo totul se intampla dintr-o data si trebuie sa fii pregatit. Trebuie sa fii antrenat sa lucrezi intr-o echipa, e important sa fii ajutat. Intr-o noapte la doua am primit alarma. Ne indreptam spre o localitate, unde se trageau focuri de arma asupra unor politisti. Mai mult nu stiam. Cand colegii ne-au transmis apoi mai multe date prin statie, ne-am mai linistit. A fost putin stresant la inceput,dar ne-am adaptat', a precizat plutonierul. Neacsa e un om sensibil, chiar daca nu o arata. Si puternic. Pentru ca a plecat in Kosovo nu numai pentru a-si servi patria. Ci pentru ca apoi sa-i ofere mamei sale bolnave un sprijin. Cel mai jovial dintre jandarmii valceni decorati este Cristian Ionita. E singurul la fel de grabit sa plece in alta misiune. Si mereu pregatit. In Kosovo, Ionita a fost comandantul plutonului Bravo. Chiar daca vreodata ar uita ce s-a intamplat acolo, semnele de pe corp i-ar aduce aminte. Inspectoratul Judetean de Jandarmi "General de brigada Stefan Buterez' Valcea este printre putinele unitati din tara care au trimis constant jandarmi, in Kosovo.
Memoria celor demni de cinste
In aceste razboaie intunecate, securea viitorului ori ciopleste drum in fata ori se infige din greseala. Desi capete neplecate, multi soldati romani au ramas soldati la nesfarsit. Si doar atat. Si-au dat zilele pentru o misiune de pace si nu s-au mai intors niciodata. Ei toti sunt eroii nostri, fii pierduti, tati necunoscuti, soti regretati. Sublocotenentii Iosif Fogorasi si Anton Samuila au murit impuscati pe 11 noiembrie 2003, in Afganistan, in urma unui atac asupra transportorului amfibiu blindat in care se aflau. Pe 13 iunie 2008, sublocotenentul Marius Covrig si-a pierdut viata in timpul unei misiuni de patrulare, transportorul in care se afla, fiind atacat de fortele insurgente. Pe 3 aprilie 2009, maiorul Tiberius Petre a cazut la datorie in timpul unei interventii rapide pentru sprijinirea unei subunitati aliate, care fusese atacata tot de insurgenti. Pe 12 mai 2010, sublocotenentul Valerica Leu si-a dat viata intr-o misiune in care incerca sa securizeze o cale de acces pe autostrada A1 Qualat-Kabul. Pe 10 mai 2011, sublocotenentul Catalin Marinescu a murit in provincia Zabul, in urma unui atac cu un dispozitiv explozibil improvizat. Ei sunt doar cativa dintre cei pe care Romania i-a pierdut. Si pe care i-a decorat post mortem cu Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler, cu insemn de razboi. Potrivit MApN, alti 74 de militari au fost raniti intre anii 2010-2011 in teatrele de operatii din Irak, Afganistan si Bosnia-Hertegovina.
Crime in masa, comise de copii
Faptul ca peste 20.000 de copii –soldat au fost demobilizati din razboi, in ultimii doi ani nu mai este un secret. ONU estimeaza ca in lume inca exista 300.000 de minori nevinovati, recrutati de gruparile rebele armate sau de catre forte guvernamentale si antrenati sa ucida. Oficialii cred ca fenomenul abia peste 20 de ani va putea fi eliminat. Dr. Cesar Chelala si articolul sau castigator al premiului oferit de Clubul de Presa al Americii din Strainatate sunt dovada chinului la care sunt supusi acesti copii si de ce, macar pentru ei, e nevoie de pace. " Un baiat de 12 ani s-a sinucis in provincia Paktika, in Afganistan, intr-o piata aglomerata, ucigand patru persoane si provocand ranirea a altor zeci. Actul in sine este o acuzare severa a adultilor, care folosesc copii in astfel de actiuni si arata controlul in razboi si cum participarea lor ii priveaza de o copilarie normala. In vremuri recente, Kmerii Rosii au exploatat mii de copii pentru a comite crime in masa si alte acte inumane in timpul genocidului cambodgian. In Uganda, declarand ca el a primit un mesaj de la Dumnezeu, Joseph Kony a recrutat cu forta mii de copii si i-a obligat sa comita acte criminale', marturiseste dr. Cesar Chelala in materialul sau premiat si disponibil pe site-ul Epoch Times. Am auzit principii potrivit carora pacea e mai importanta ca dreptatea. Dar nimeni nu vorbeste despre legatura dintre pace si drepturile omului. Nimeni nu stie ca "o cultura a drepturilor omului este o preconditie pentru a atinge pacea in orice tara din lume'. Desi in 1997, la Conferinta Generala UNESCO a fost facuta o propunere pentru o declaratie referitoare la pace ca drept al omului, ea a fost respinsa. Avem insa si vesti bune. 21 septembrie este ragazul in care cei ce lupta se pot gandi la victimele pe care le lasa in urma lor. Si ziua in care peste 100 de milioane de oameni din peste 100 de tari militeaza pentru acelasi lucru. Pentru Pace.
Citește pe Antena3.ro
