x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special De ce n-au fost inundaţii după viscolul din 1954?

De ce n-au fost inundaţii după viscolul din 1954?

de Simona Lazar    |    26 Feb 2012   •   12:11
De ce n-au fost inundaţii după viscolul din 1954?

Presa din 1954 – dincolo de elementele clare, vizibile, de propaganda – contureaza profilul unei tari puternice, in fata naturii si a 'crizelor“ ei. Partidul Muncitoresc Roman a folosit abil calamitatea naturala pentru a face propaganda sistemului comunist.

Dar, cu certitudine, a fost mai mult decat propaganda. Altfel, dupa ninsorile si viscolul din februarie 1954, ar fi urmat inundatii catastrofale. Iar asta nu s-a intamplat. De ce?

Marele prieten rus

Unul dintre motive – probabil cel care a contat cel mai mult – a fost existenta unor 'comandamente de prevenire a dezastrelor“ care si-au facut treaba. Veti spune ca a fost importanta solidaritatea romanilor – ziarele scriau de aproape 500.000 de cetateni ai Bucurestiului, care iesisera la deszapezire intr-o singura zi, in perioada cea mai dura a viscolului. Cifrele pot fi simpla propaganda.

In alte zile se vorbeste numai despre zeci de mii. Cert este insa ca multi au iesit cu lopetile, sa ajute la curatarea strazilor. Au folosit si ajutoarele venite din Uniunea Sovietica. Sase vagoane in care erau incarcate MAZ-uri, puternicele masini de deszapezit care croiau drum prin nametii Siberiei, cu tot cu mecanicii lor.

Erau apoi plugurile pentru caile ferate, venite tot din URSS, care eliberau drumul din Bucuresti la Vatra Dornei in numai o jumatate de zi. Cu mijloace poate mai putin puternice, s-a dat si anul asta zapada din drum, insa numai pana la marginea lui. Aici e diferenta.

Prevenirea dezastrului

Editiile ziarului Scinteia din februarie 1954 trec in revista cateva dintre 'faptele eroice ale cetatenilor“. In Bucuresti, spre exemplu, dupa ce strazile erau curatate, una cate una, zapada se urca in camioane si era scoasa in afara orasuluil, in camp.

Nu mai putin de 600 de camioane, provenind de la zeci de institutii si uzine, au fost folosite pentru decongestionarea Capitalei. La fel se intampla, sa zicem, in Orasul Stalin (numele pe care il avea pe atunci Brasovul), la Iasi sau la Craiova.

"Acum, cand in mare parte urmarile viscolului au fost inlaturare, iar circulatia si aprovizionarea oamenilor (…) au inceput sa se restabileasca, cetatenii continua actiunea de prevenire a eventualelor inundatii ce ar proveni prin topirea zapezii. (…) mii de oameni ai muncii (…) mobilizati de organizatiile de partid si de masa au iesit zilele acestea la curatarea santurilor si rigolelor pentru scurgerea apei", transmite corespondentul Scinteii din Craiova.

In satele din raioanele tarii, acolo unde mijloacele mecanizate erau mai putine, zapada era scoasa din localitati cu carutele. 'Agitatorii“ jucau si ei un rol in asta, pentru ca mergeau din casa in casa sa-i convinga pe sateni sa-si foloseasca atelajele la caratul zapezii in camp, unde apoi era imprastiata, uniform.

Era indepartata astfel zapada din orase si sate, de pe drumurile nationale sau raionale, dar si cea de pe marginea raurilor si paraielor, pentru ca albiile lor sa nu se umfle, o data cu topirea zapezii.

De-aceea, oricat am da paginile ziarelor din 1954, o data cu venirea primaverii si topirea zapezii nu vom intalni relatari despre iesiri catastrofale din matca ale raurilor tarii. Semn ca sintagma 'prevenirea dezastrelor“ nu era de propaganda.

Libertatea de a fi solidari

S-a tot vorbit in primele saptamani ale lui februarie, in acest an, in vreme ce viscolul framanta Romania de la un capat la celalalt, despre zapezile din 1954. Despre inaltimea nametilor si cantitatea de precipitatii pe metru patrat, despre viteza vantului si... viteza de reactie a oamenilor.

S-a vorbit despre coduri – galbene, portocalii, rosii –, despre situatii de alerta sau de urgenta, despre sate izolate, despre romani ramasi fara combustibili, fara alimente, fara medicamente, despre reactii mai mult (sau mai putin) nepotrivite ale unor politicieni vizavi de starea de necesitate in care se aflau sute de mii dintre locuitorii tarii.

Urmarind ce au scris ziarele, ce au emis in eter posturile de radio si mai ales televiziunile de stiri, am aflat o tara in degringolada, care cu mari sfortari reusea sa iasa la liman.

In afara de nametii uriasi si de viscol, Romania din 2012 nu seamana cu cea din 1954. Si ai presupune ca cei 58 de ani care au trecut ar trebui sa dea mai multa credibilitate timpului de acum. Ei bine, nu! Democratia ne-a tocit... libertatea de a fi solidari. Singura noastra libertate, sub dictatura.

Curatarea Bucurestiului - Fragmente din "Scinteia" ­ 7- 18 februarie 1954

'Peste 31.000 de cetateni au participat in ziua de 12 februarie la lucrarile de deszapezire. Munca este acum organizata pe raioane si s-a stabilit un plan cu strazile care urmeaza sa fie curatate de zapada in cel mai scurt timp. Siruri de camioane transporta zapada pe terenuri virane si in camp. (…)

Un grup de 11 tineri dadeau zor s-o ia inaintea celorlalti. 'Vrem ca orasul nostru sa arate ca inainte de viscol. Ne luam la tranta cu troienele si, ca in productie, vom fi victoriosi pana la urma“ ­ ne spune unul din acesti tineri. (…)

Transportul zapezii ridicate de pe arterele principale se face cu ajutorul a cca 600 autocamioane puse la dispozitie de ministere si institutii.“

Normalizarea circulatiei

'Peste 30.000 de cetateni au lucrat joi, 11 februarie, la transportul zapezii de pe arterele principale si din piete, au largit marginile traseelor liniilor de tramvai, au lucrat la deszapezirea rampelor de cale ferata si la deblocarea canalelor de scurgere.

Numarul total al cetatenilor care au participat la aceasta actiune a fost de peste 550.000. Cu mult elan au lucrat ieri la incarcatul zapezii in camioane de pe bulevardele Ana Ipatescu, General Magheru, Nicolae Balcescu si numerosi functionari si ingineri de la Ministerul Energiei Electrice si Industriei Electrotehnice; numai in cateva ore ei au incarcat cu zapada aproape 30 de camioane. (…)

In Bucuresti, oamenii muncii continua sa lucreze la degajarea arterelor de circulatie pentru a asigura bunul mers al transporturilor si aprovizionarii. Duminica, peste 25.000 de cetateni au muncit la ridicarea zapezii de pe partea carosabila a drumurilor si soselelor. (…)

In cursul zilei de luni s-a depus un efort sustinut pentru ridicatul si transportul unei parti din zapada depusa pe Bdul Balcescu, Calea Victoriei, Calea Grivitei, Brezoianu, Mosilor, Bdul 6 Martie, Calea Victoriei.“

Prevenirea inundatiilor

"Ca o masura luata pentru prevenirea inundatiilor este si aceea a crearii de comitete de cetateni in acest sens, pe cartiere. (…)

Masurile luate pana in prezent de prevenire a inundatiilor dovedesc grija organelor politice si de stat, ca si a oamenilor muncii, de a apara bunurile obstii. Dar aceasta nu trebuie sa linisteasca organele noastre de stat, ci sa continue a lua masuri tot mai intense de prevenire a inundatiilor, deoarece timpul a inceput sa se incalzeasca. De aceea, organizatiile de masa sunt datoare sa mobilizeze pe toti cetatenii pentru a curata si desfunda caile de scurgere a apei din dreptul casei".

×
Subiecte în articol: viscol 1954 zapada 1954