x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special De la butuc la pahar

De la butuc la pahar

de Loreta Popa    |    23 Sep 2005   •   00:00
De la butuc la pahar

La vremea cand frunza rugineste prin vii, iar prin ceata diminetii se scurg lacrimi de nor, fiecare isi doreste sa guste un pahar cu vin licoros, privindu-i usor printre gene culoarea si mirosindu-i delicat aroma.

A VENIT TOAMNA !
La vremea cand frunza rugineste prin vii, iar prin ceata diminetii se scurg lacrimi de nor, fiecare isi doreste sa guste un pahar cu vin licoros, privindu-i usor printre gene culoarea si mirosindu-i delicat aroma.

Daca as avea o vie colea pe deal, unde am plecat in cautarea vinului perfect... Da. Ce-ar fi sa culeg eu strugurii, sa ii zdrobesc usurel cu picioarele, pentru ca mustul asa se face, stiu asta de la strabunicul meu, gospodar asezat de prin partile Bucovinei. Apoi sa astept ca vinul sa se faca puternic, mai bun, sa se odihneasca pana la prima ninsoare. De Sarbatori sa merg in pivnita si, din raftul doldora cu sticle de vin, alegerea sa mi se dovedeasca dificila. De obicei, alegerea vinului pleaca de la ideea potrivirii lui cu mancarea, dar as fi bucuroasa daca as alege un vin bun si as urma calea indragostitilor, care traiesc doar cu vinul si flacara iubirii lor. Licoarea magica a dragostei se poate compara doar cu vinul.

MISTER. Vinul, adevarata bijuterie, un privilegiu mostenit de milenii, dar si un mister care ne face sa ne intrebam de ce zei, regi, muritori de rand au fost supusi pe rand de zeul vinului, Bachus. Dulce, licoros, plin, catifelat, discret, atractiv, sugerand gustul mierii culese din flori de vita-de-vie. Cand este tanar, vinul pastreaza gustul strugurelui cules proaspat si bine copt, cu aroma de flori de camp. Prin invechire, aromele se maturizeaza si capata un buchet placut, savuros si fin.

VIZITA. Lumina zilelor lui septembrie aduce cu ea linistea toamnei tarzii, care, iata, a intrat in sezonul lacrimilor, luand cu ea strugurii brumarii de prin podgorii. Ma simteam de parca toata viata as fi asteptat acest moment. Am intrat in Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Calugareasca dornica sa aflu misterul, secretul licorii magice. Dupa o scurta trecere in revista a teraselor cu vita-de-vie si a degustarii unui strugure din soiul Feteasca Alba, dar si Feteasca Neagra, dr. Romulus Campeanu imi impartaseste din experienta sa in crearea vinurilor. "O carte, un prieten, o sticla cu vin iti aduc fericirea", scria Moli...re, insa drumul parcurs de vin, de la butuc la pahar, cunoaste o evolutie interesanta si complexa, finalizata cu pastrarea si comercializarea produselor viticole.

"La noi, la institut, s-a grabit putin recoltatul, din cauza conditiilor meteo precare, mai ales a ploilor, care, din pacate, duc la degradarea soiurilor. In luna iulie nu am putut intra pe plantatie sa verificam strugurii, iar acestia au contractat anumite boli, astfel productia fiind mult diminuata.

SEZON. Strugurii din soiul Feteasca Alba sunt culesi primii

MAGIA VINULUI. Daca vremea se pastreaza frumoasa, strugurii se pot imbogati in zaharuri. In traditia populara, strugurii incep sa se recolteze de la data de 14 septembrie, Ziua Crucii. Sunt momente in care recoltatul se poate declansa mai devreme, cand a fost o vara secetoasa, calduroasa. In 1968 culesul strugurilor a inceput la 6-7 septembrie. Dar au fost si perioade cand a inceput la 1 octombrie. Inca nu putem sa facem comparatii cu alti ani, dar pot sa va spun ca 2005 este un an slab din punct de vedere al calitatii si al acumularii de zahar. Inghet, ploi torentiale si inundatii, canicula, mana, omizi, iata doar cateva dintre intemperiile cu care ne-am confruntat." Discutia cu doctorul Campeanu trece prin toata gama, de la trecut la prezent, si raman cu gustul unui Merlot vechi de 25 de ani pe cerul gurii, cautand sa-i pastrez aroma cat mai mult timp. Vinul este considerat pe aceste meleaguri romanesti licoare a vietii, bautura purificatoare a impartasaniei, amintind de sacrificiul lui Iisus. Unii cauta magia in orice. Altii nu cred in ea. Eu, in schimb, am descoperit magia vinului.

OPINIE
"Munca de creare a anumitor soiuri este foarte grea si de lunga durata. Toate programele de finantare nu reusesc sa acopere pe termen lung aceste cercetari" - dr. Romulus Campeanu

COMBINATII HIBRIDE
La noi in tara, strugurii se recolteaza mai mult manual, exista si masini, dar se folosesc prea putin. "Banca de gene existenta la institutul de la Valea Calugareasca, spune dr. Romulus Campeanu, ajuta la crearea de amelioratori in vederea realizarii unor combinatii hibride de mare valoare, care ofera productii ridicate, cu rezistenta la anumite boli si daunatori, dar si la ger. Munca de creare a anumitor soiuri este foarte grea si de lunga durata. Toate programele de finantare nu reusesc sa acopere pe termen lung aceste cercetari, ci doar pe termen scurt, impiedicand astfel definitivarea lucrarii."

Intuneric racoros pentru vinuri vechi

Trec prin incaperi intunecoase, cu mobile vechi, miros de vin, drojdie si tescovina, unde sunt tinute vinurile. Pasesc pe scarile de piatra macinate de timp, iar mirosul de pivnita si intunericul racoros imi par cunoscute. Ajung intr-o camera unde vinuri vechi de peste 40 de ani erau sortate, pentru ca vinul fiind un organism viu suporta transformari vizibile. Cativa studenti de la Viticultura ajutau la aceasta sortare. Vizitez apoi un laborator echipat la standarde europene, cu ajutorul caruia cercetatorii pot depista eventuale fraude ale vinului. "Colectia noastra este una internationala si numara peste 800 de soiuri, puncteaza dr. Romulus Campeanu. Este valoroasa si putine tari se pot lauda cu una de asemenea calitate. Institutul are in jur de peste 500 de hectare de vie, din care pentru productie sunt folosite cam 400. In general, in zona Valea Calugareasca se cultiva soiuri negre. Ravagiile filoxerei, o insecta care ataca vita-de-vie, care s-au manifestat in Romania mai ales pe la 1898, au dus la micsorarea suprafetelor viilor. Filoxera a lovit in primul rand taranii, care n-au mai putut sa-si refaca viile. O oarecare stabilizare a suprafetelor cultivate a avut loc abia in anul 1930. Dupa filoxera nu s-au mai refacut viile din judetele de campie. Fiecare locuitor al satului romanesc are in gospodaria lui toate cele necesare (teasc, cada, butoaie) pentru producerea vinului. In toate gospodariile, vinul este consumat tanar, fiind produs special pentru sarbatori, Craciun, Pasti. Dar aceasta metoda a taranilor are un defect, deoarece nu se realizeaza protectii antioxidante."

Vin pastrat si acum in butoaie de stejar

Primele locuri de cultivare a vitei-de-vie si de vinificatie au fost manastirile Moldovei. Vinul de impartasanie presupunea inalta calitate a licorii, considerata in aceste locuri de provenienta dumnezeiasca. Vinul, alaturi de cereale, a figurat printre primele articole de export. El era pastrat si exportat in vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de straini pentru ca nu facea carii, era folosit la prepararea vaselor ce prelungeau viata vinului de la o recolta la cealalta. Aceasta casatorie simbolica a vitei-de-vie si a tulpinii de stejar sta si astazi la baza producerii vinicole. Mosii spuneau ca se transmit calitatile acestui arbore prin intermediul bauturii si celui care o consuma. Vinul de calitate e pastrat si azi in butoaie de stejar sau - daca e vorba de cantitati mari - in vase de otel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.

Presarea mecanizata nu lasa nimic din struguri

NOUTATI. Prese achizitionate de curand de institut
Strugurii sunt preluati in buncare, sunt separati in functie de culoare, sunt presati cu ajutorul unor prese pneumatice, achizitionate de curand, separandu-se astfel sucul de pielita si codita. Oamenii calcau strugurii cu picioarele, deci presarea era mai fina. Cea mecanizata nu lasa in urma nimic. Deci proprietatile vinului vor fi in permanenta altele. "Pentru recoltare exista forta sezoniera, spune dr. Campeanu. Avem contracte cu anumiti lideri de grup care aduc oameni, plus forta de munca din sat. Podgoriile Dealu Mare se intind pe o lungime de 60 km, iar calitatea solului, structura, textura, conditiile meteorologice lasa via sa isi poata manifesta calitatile."
×
Subiecte în articol: special vinul vinului strugurii