La vremea cand frunza rugineste prin vii, iar prin ceata diminetii se scurg lacrimi de nor, fiecare isi doreste sa guste un pahar cu vin licoros, privindu-i usor printre gene culoarea si mirosindu-i delicat aroma.
A VENIT TOAMNA !
La vremea cand frunza rugineste prin vii, iar prin ceata diminetii se scurg lacrimi de nor, fiecare isi doreste sa guste un pahar cu vin licoros, privindu-i usor printre gene culoarea si mirosindu-i delicat aroma.
Daca as avea o vie colea pe deal, unde am plecat in cautarea vinului perfect... Da. Ce-ar fi sa culeg eu strugurii, sa ii zdrobesc usurel cu picioarele, pentru ca mustul asa se face, stiu asta de la strabunicul meu, gospodar asezat de prin partile Bucovinei. Apoi sa astept ca vinul sa se faca puternic, mai bun, sa se odihneasca pana la prima ninsoare. De Sarbatori sa merg in pivnita si, din raftul doldora cu sticle de vin, alegerea sa mi se dovedeasca dificila. De obicei, alegerea vinului pleaca de la ideea potrivirii lui cu mancarea, dar as fi bucuroasa daca as alege un vin bun si as urma calea indragostitilor, care traiesc doar cu vinul si flacara iubirii lor. Licoarea magica a dragostei se poate compara doar cu vinul.
SEZON. Strugurii din soiul Feteasca Alba sunt culesi primii |
"Munca de creare a anumitor soiuri este foarte grea si de lunga durata. Toate programele de finantare nu reusesc sa acopere pe termen lung aceste cercetari" - dr. Romulus Campeanu
COMBINATII HIBRIDE
|
La noi in tara, strugurii se recolteaza mai mult manual, exista si masini, dar se folosesc prea putin. "Banca de gene existenta la institutul de la Valea Calugareasca, spune dr. Romulus Campeanu, ajuta la crearea de amelioratori in vederea realizarii unor combinatii hibride de mare valoare, care ofera productii ridicate, cu rezistenta la anumite boli si daunatori, dar si la ger. Munca de creare a anumitor soiuri este foarte grea si de lunga durata. Toate programele de finantare nu reusesc sa acopere pe termen lung aceste cercetari, ci doar pe termen scurt, impiedicand astfel definitivarea lucrarii."
|
Intuneric racoros pentru vinuri vechi
Trec prin incaperi intunecoase, cu mobile vechi, miros de vin, drojdie si tescovina, unde sunt tinute vinurile. Pasesc pe scarile de piatra macinate de timp, iar mirosul de pivnita si intunericul racoros imi par cunoscute. Ajung intr-o camera unde vinuri vechi de peste 40 de ani erau sortate, pentru ca vinul fiind un organism viu suporta transformari vizibile. Cativa studenti de la Viticultura ajutau la aceasta sortare. Vizitez apoi un laborator echipat la standarde europene, cu ajutorul caruia cercetatorii pot depista eventuale fraude ale vinului. "Colectia noastra este una internationala si numara peste 800 de soiuri, puncteaza dr. Romulus Campeanu. Este valoroasa si putine tari se pot lauda cu una de asemenea calitate. Institutul are in jur de peste 500 de hectare de vie, din care pentru productie sunt folosite cam 400. In general, in zona Valea Calugareasca se cultiva soiuri negre. Ravagiile filoxerei, o insecta care ataca vita-de-vie, care s-au manifestat in Romania mai ales pe la 1898, au dus la micsorarea suprafetelor viilor. Filoxera a lovit in primul rand taranii, care n-au mai putut sa-si refaca viile. O oarecare stabilizare a suprafetelor cultivate a avut loc abia in anul 1930. Dupa filoxera nu s-au mai refacut viile din judetele de campie. Fiecare locuitor al satului romanesc are in gospodaria lui toate cele necesare (teasc, cada, butoaie) pentru producerea vinului. In toate gospodariile, vinul este consumat tanar, fiind produs special pentru sarbatori, Craciun, Pasti. Dar aceasta metoda a taranilor are un defect, deoarece nu se realizeaza protectii antioxidante."Vin pastrat si acum in butoaie de stejar
Primele locuri de cultivare a vitei-de-vie si de vinificatie au fost manastirile Moldovei. Vinul de impartasanie presupunea inalta calitate a licorii, considerata in aceste locuri de provenienta dumnezeiasca. Vinul, alaturi de cereale, a figurat printre primele articole de export. El era pastrat si exportat in vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de straini pentru ca nu facea carii, era folosit la prepararea vaselor ce prelungeau viata vinului de la o recolta la cealalta. Aceasta casatorie simbolica a vitei-de-vie si a tulpinii de stejar sta si astazi la baza producerii vinicole. Mosii spuneau ca se transmit calitatile acestui arbore prin intermediul bauturii si celui care o consuma. Vinul de calitate e pastrat si azi in butoaie de stejar sau - daca e vorba de cantitati mari - in vase de otel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.Presarea mecanizata nu lasa nimic din struguri
NOUTATI. Prese achizitionate de curand de institut
|