Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), chemată de mai multe asociații, prin intermediul instanțelor, să impună României desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a stabilit că existența sau inexistența SIIJ este o chestiune care trebuie lămurită în țară. Instanța europeană subliniază doar că Tratatul de Aderare la UE interzice statelor să adopte legislații cu privire la înființarea de structuri judiciare care încalcă prevederile respectivului act, ceea ce, în cazul SIIJ, nu este valabil. Decizia CJUE era așteptată ca „aerul” de către „cioclii” SIIJ din politica de la București, care și-au întemeiat demersul legislativ de desființare a Secției exact pe presupunerea că instanța europeană va îndemna la o asemenea acțiune. Ghinion! Numai că, ce să vezi, inamicii SIIJ se folosesc de decizia CJUE, pentru a imprima ideea că, în baza ei, orice judecător din România poate desființa chiar și hotărâri și decizii definitive și obligatorii ale Curții Constituționale, în cazul în care „constată” că acestea contravin dreptului UE. Iar un fost ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, merge și mai departe, acreditând ideea că, astfel, inclusiv deciziile CCR care au scos SRI din actul de urmărire penală ar putea fi ignorate de judecători, în dosarele în care trebuie să se pronunțe.
Decizia mult-așteptată a CJUE cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care ar fi trebuit să le dea apă la moară celor care s-au opus cu vehemență înființării acestei structuri, a venit și nu arată deloc așa cum anticipau aceștia. Concret, cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Curtea arată că Tratatul Uniunii Europene și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate care are competență exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, numai dacă această înființare nu este justificată de „imperative obiective și verificabile de bună administrare a justiției” și, eventual, dacă această înființare s-a făcut fără „să fie însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori, susceptibil să aducă atingere independenței acestora, și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 46 și 48 din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”.
Instanțele naționale ar trebui să verifice
CJUE arată că „revine numai instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus, în România, la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinată cu anchetarea judecătorilor și procurorilor, precum și dacă norma privind numirea procurorilor încadrați în această secție este de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.
Reamintim faptul că SIIJ este singura structură de parchet din România care, prin lege, are procurori numiți exclusiv prin concurs organizat de Plenul CSM, fără nicio interferență a politicului și care, anual, depune un raport de activitate care trebuie să fie, la rândul lui, aprobat de către Plenul CSM.
Fostul judecător CCR Simona Maya Teodoroiu explică faptul că aceia care sperau că a fi pronunțată o hotărâre a CJUE care să arate că existența și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desființată, ca efect al hotărârii Curții de Justiție a UE, “au suferit o mare dezamăgire”.
Însă nu au competență constituțională să facă asta
De aceeași părere este și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, care subliniază faptul că „CJUE nu cere, nici direct, nici indirect, desființarea SIIJ și nici o decizie politică internă de acest fel nu va putea să se sprijine pe această hotărâre”. „CJUE spune că SIIJ ar deveni problematică doar dacă normele care reglementează organizarea și funcționarea unei structuri specializate din cadrul Ministerului Public, precum SIIJ, sunt concepute astfel încât să împiedice examinarea cauzei judecătorilor și procurorilor vizați, într-un termen rezonabil. Acest lucru urmează să fie verificat de către instanțele naționale penale, investite în acest sens, dar deja CJUE face propria analiză și reține că <
Acesta mai arată că, în România, existența SIIJ a fost deja validată de către Curtea Constituțională, iar instanțele naționale cărora CJUE le-a pasat responsabilitatea nu au absolut nicio competență în ceea ce privește desființarea SIIJ. „Toate demersurile din Parlament (…) privind desființarea SIIJ se bazau 100% pe o inevitabilă avizare dub partea CJUE. Iată că nu a venit, iar ministrul Justiției și liderii politici din Parlament trebuie să-și schimbe optica”, a conchis celebrul avocat.
Judecătorul Cristi Vasilică Danileț se crede mai tare decât Constituția
Deși lucrurile sunt clare, din acest punct de vedere, au apărut deja voci importante din sistem care încearcă să dea o interpretare contrară acestor concluzii ale CJUE. Unul dintre aceștia este celebrul judecător Cristi Vasilică Danileț, care extrage din decizia Curții o chestiune care face referire la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), pe care le folosește, la nivel de retorică, într-un sens de-a dreptul uluitor.
Într-o postare pe contul său de Facebook, Dănileț, care a fost și membru al CSM, scrie că decizia CJUE situează judecătorul român deaspura Curții Constituționale, când este vorba despre interpretarea legii prin prismă europeană și că SIIJ este în afara normelor europene. „Existența SIIJ trebuie justificată și să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligațiilor din cadrul MCV. Având în vedere că, în raportul MCV din 2019, se atrăgea atenția României că trebuie să respecte recomandările MCV pe anul 2018 și că, în acesta din urmă, s-a propus că modificările legilor justiției trebuie să seama de cele stabilite de Convenția de la Veneția și GRECO, care s-au opus SIIJ. Rezultă că existența SIIJ este în afara ordinii europene”, susține judecătorul.
Mai departe, Cristi Vasilică Danilet susține că „judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislația națională prin prisma dreptului european. Dacă este în contradicție, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituțională. Asta înseamnă că o instanță poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român”.
Comentând această afirmație, avocatul Adrian Toni Neacșu spune, la rândul său: „Citesc ce spune un judecător în funcție, fost membru al CSM (Cristi Dănileț), și îmi pun mâinile în cap. Susține, nici mai mult, nici mai puțin, decât că judecătorul român, adică el însuși, în baza deciziei CJUE, poate înlătura Constituția României. Nu pot comenta o astfel de aberație, dar îi aduc aminte domnului judecător că jurământul de judecător l-a depus pe Constituția României și pe supremația ei”.
Ana Birchall merge mai departe cu raționamentul
De altfel, o abordare similară îi aparține Anei Birchall, fost ministru PSD al Justiției, de asemenea o adversară a SIIJ, care, tot într-o postare pe Facebook, susține că “CJUE acordă competență instanțelor naționale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului și în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR și normele legale interne, dacă intră în contradicție cu decizia MCV. Cu alte cuvinte, un judecător din România poate înlătura deciziile CCR și măsurile legale interne, dacă nu sunt în conformitate cu deciziile MCV, Curtea spunând negru pe alb că reglementarea națională nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției”.
Ana Birchall mai adaugă că „regret să stric petrecerea și celor certați cu legea, care s-au bucurat și au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelor obținute de o anumită instituție (se referă la SRI – n.red.). Deși nu este în decizia CJUE, acest principiu se va regăsi, mai mult ca sigur, și în cadrul celorlalte cauze care se află pe rolul CJUE (probe SRI, completul de 5 judecători etc.)”.
Neacșu: România poate scăpa, dacă vrea, de MCV, tot la CJUE
La ce se referă concret Danileț și Birchall explică tot avocatul Adrian Toni Neacșu. Acesta arată că hotărârile CJUE sunt obligatorii doar pentru instanțele naționale în cauza concretă pe care o au de soluționat, nu pentru autoritățile politice naționale, cum ar fi Parlamentul. „Decizia CJUE deschide, în mod nesperat, posibilitatea ca România să scape de rușinea MCV, printr-o acțiune directă chiar la CJUE. În decizia despre care se vorbește, Curtea a stabilit că decizia din 2006 este obligatorie pentru România, în sensul că aceasta trebuie să ia măsurile adecvate pentru atingerea celor patru obiective de referință”, arată fostul judecător.
Este vorba, în primul rând, despre garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, prin consolidarea capacităților și responsabilizării CSM, raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și administrativă. În al doilea rând, este vorba despre înființarea unei agenții de integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniilor, al incompatibilităților și al conflictului de interese potențiale. În al treilea rând, este vorba despre continuarea unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt, iar, în al patrulea rând, despre adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.
Adrian Toni Neacșu atrage atenția asupra faptului că tot ce excede celor patru obiective de referință „nu are natură convențională, nu ține de dreptul UE, astfel încât nu are o justificare juridică în Tratatul de aderare”. „România poate obține ridicarea MCV, făcând dovada că cele patru obiective de referință sunt demult atinse, iar noile măsuri și recomandări din rapoartele MCV nu mai au nicio legătură cu cele originare”, subliniază acesta.
Maya Teodoroiu: Va fi interesant ce vor face celelalte state membre ale UE
Subiectul este comentat și de către fostul judecător CCR, Simona Maya Teodoroiu. Aceasta, referindu-se la pasajele din decizia CJUE cu privire la prevalența dreptului european, precizează că „în final, dar nu în ultimul rând, Curtea, statuând principiul supremației dreptului european, arată că <
