Andrea şi Kinga au fost găsite luni dimineaţă imbrăţişate, fără suflare, atărnănd de o creangă in parcul din centrul Clujului. Primele cercetări efectuate de anchetatori indică faptul că tinerele şi-au premeditat moartea. Profesorul universitar Bodi, tatăl gemenelor, nu crede insă că fetele lui s-au sinucis. In apartamentul lor s-au găsit mai multe bileţele cu citate filozofice şi pasaje din Biblie.
Andrea şi Kinga Bodi plecaseră de acasă in urmă cu doi ani, cănd părinţii le-au cumpărat o garsonieră, nu departe de parcul in care trupurile lor au fost găsite luni dimineaţă fără suflare. Surorile gemene locuiau de atunci singure, la etajul doi al unui bloc cu patru niveluri, şi lucrau la domiciliu, ca traducătoare autorizate de engleză-germană. Şocaţi, părinţii spun că fetele au fost intotdeauna nişte copii model şi la şcoală, şi la facultate, vorbeau fluent patru limbi străine. Surse din poliţie susţin că intre fete şi familie existau insă anumite divergenţe. Vecinii lor spun că erau nişte persoane nesociabile, ieşeau foarte rar şi nu au văzut niciodată vizitatori la ele. Doar mama acestora trecea săptămănal să le aducă măncare. Singurul lucru cu care Andrea şi Kinga s-au făcut remarcate in ochii vecinilor a fost muzica pe care o dădeau la maximum. "Ascultau in mod obsesiv o melodie. Era o piesă veche, pe care o dădeau foarte tare", spun vecinii.
CĂT LE-A COSTAT SĂ MOARĂ. Anchetatorii au descoperit in locuinţa fetelor un bon de casă de la un supermarket reprezentănd contravaloarea unei funii cumpărate şi mai multe bileţele, scrise in germană şi maghiară, cu citate din Biblie, Kant şi Heidegger. "Decăt viaţa, mai bine libertatea!", era scris pe un astfel de bileţel. Cercetătorii nu au aflat deocamdată care a fost motivul sinuciderii. Asupra lor nu s-a găsit nici un billet de adio, doar un pix, nişte bani şi telefoanele mobile. In plus, sub copacul de care trupurile lor au fost găsite atărnănd se aflau şi două scăunele noi, pe care gemenele le-au folosit probabil ca să-şi ia viaţa. Medicii legişti au confirmat că pe trupurile fetelor nu s-au găsit urme de violenţă, ceea ce susţine ipoteza sinuciderii. "N-am intălnit şi n-am auzit in viaţa mea ca două surori gemene să-şi ia viaţa deodată! Stăteau faţă-n faţă, imbrăţişate! Şocant! Şi dacă n-aş fi fost acolo aş fi spus «ireal»!", a spus Mircea Rusu, şeful Biroului Investigaţii Criminale al Poliţiei Cluj-Napoca.
Luni dimineaţă, o femeie care işi plimba căinele a văzut capetele rase ale fetelor atărnănd de o creangă şi trupurile lor inţepenite intr-o imbrăţişare. A alertat poliţia. Anchetatorii incearcă acum să stabilească motivul care le-a determinat pe surori să-şi ia viaţa.
Lipsă de comunicare şi mediatizare excesivă
Jurnalul Naţional a publicat săptămăna trecută un articol in care psihologul de la Liceul Griviţa, Gabriel Părvan, spunea că ar trebui să ne aşteptăm la un val de sinucideri după mediatizarea subiectului Bogdan Costache. Noi am stat de vorbă joi, 31 mai, cu psihologul de la liceul la care era elev Bogdan Costache. Intre timp s-au mai inregistrat sinucideri şi incercări de sinucidere in răndul copiilor şi adolescenţilor din Romănia. Iar un copil de trei ani şi jumătate a căzut de la etajul zece al unui bloc din Iaşi. Nici unul dintre cazuri nu s-a putut explica. Ana Bogdea, specializată in psihologia copilului, spune că la baza acestor tragedii stă in primul rănd lipsa de comunicare dintre părinţi şi copiii lor, de la cele mai mici vărste pănă la sfărşitul adolescenţei. Iar mediatizarea acestor cazuri nu face decăt să le accentueze labilitatea: "Poate fi o explicaţie in sensul că un adolescent cu intenţii sinucigaşe poate vedea in această mediatizare «ocazia» de a se face cunoscut, de a capta atenţia unei lumi intregi. Atenţie după care de regulă tănjeşte să o primească de la cei apropiaţi lui. Poate fi uneori o pedeapsă la adresa familiei. Sinuciderea este un strigăt de ajutor «auzit» prea tărziu".Psihologul Claudiu Ganciu nu vede o legătură directă intre sinuciderile de după moartea lui Bogdan şi mediatizare, insă spune că există totuşi o influenţă: "Oricum, mediatizarea e un semn negativ al acestor momete. Explicaţia ar fi creşterea ponderii depresiei şi a stărilor depresive la populaţia actuală, ceea ce este logic pentru că depresia este boala democraţiei. Ca explicaţie, este această incidenţă a depresiei, apoi problemele de familie, foarte mari şi foarte ascunse. Sunt foarte multe cazuri de familii obişnuite care ascund probleme psihologice cel puţin medii. Incapacitatea de comunicare cu adolescenţii este unul dintre factori. Adolescentul din ziua de azi e cel născut după â90, iar părinţilor născuţi in anii â60-â70 le e foarte greu să se adapteze copiilor. Iar problemele legate de şcoală ascund problemele legate de familie".
⢠Anca Scarlat