x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Decembrie ’89 - Inceputul loviturii de stat militare

Decembrie ’89 - Inceputul loviturii de stat militare

de Alex Mihai Stoenescu    |    29 Noi 2005   •   00:00
Decembrie ’89 - Inceputul loviturii de stat militare

Alex Mihai Stoenescu analizeaza ultimele ore ale lui Nicolae Ceausescu si ale sotiei sale in sediul Comitetului Central si actiunile deliberate ale generalului Stanculescu.

DEZVALUIRI
Dupa primele momente de stupoare declansate de sinuciderea generalului Milea, colonelul Pircalabescu fuge la cabinetul lui Ceausescu, cerandu-i lui Manea ca acesta sa intre si sa-l anunte. Manea nu vrea sa faca acest gest si ii deschide usa lui Pircalabescu. Ceausescu asculta stupefiat vestea sinuciderii lui Milea si are o iesire nervoasa, mai intai balbaindu-se, apoi gesticuland fara sens in momente prelungite de panica.

Criza de panica a fost surprinsa de Silviu Curticeanu: "In timp ce el iesea din birou, eu tocmai intrasem in anticamera si prin usa intredeschisa Ceausescu m-a vazut, mi-a facut semn sa intru in birou si acolo, cu o voce ce nu mai avea nimic uman in ea, a pronuntat cu mare greutate si prelung balbait doar cateva cuvinte, pe care le reproduc textual: «Tu, tu, de ce, de ce nu, nu, mi-ai raportat ca Milea s-a sinucis?!». Balbaiala accentuata, fizionomia ravasita a fetei, privirea fioroasa demonstrau ca anuntul l-a scos din sarite si l-a surprins in egala masura"1. In sfarsit, Ceausescu ii cere lui Curticeanu sa verifice, iar in momentul in care acesta se intoarce si ii confirma, Ceausescu face o criza de furie. Cere imediat venirea lui Constantin Mitea pentru a da un comunicat catre tara in care sa se arate ca generalul Milea a fost un tradator. De fapt, cu gestul suprem, Milea tradase doar ordinul lui de continuare a represiunii printr-un macel. Povestea comunicatului poate fi reconstituita si pe baza marturiei lui Eugen Florescu:

AMS: N-ati fost peste noapte in sediu?
Eugen Florescu: Nu. A doua zi, la 8:00, cand am venit la serviciu, securistii au sarit la mine: "Repede, repede, ca ati fost declarat tradator! Cine n-a fost cu tovarasul in sediu in noaptea asta a fost declarat tradator".

AMS: Avusesera doua cazuri - Neagoe si Hirjau.
M-am dus la Mitea, dar n-am apucat sa vorbim prea mult ca au aparut din nou securistii: "Repede la Cabinetul 1!". La birouri, in anticamera era cate un militar cu mitraliera. Usa spre biroul lui Ceausescu era deschisa si inauntru mai multe persoane. Toti aveau carnetele in mana si notau: Elena Ceausescu, sigur, fara carnet, apoi Dascalescu, Bobu, Manea Manescu, Mitea, Petre Constantin de la TVR si secretarul de presa Sprintaroiu. Subiectul - sinuciderea lui Milea.

AMS: S-a petrecut mai tarziu de ora 8:00. Scena pe care o descrieti este dupa 9:30.
Imediat dupa 9:30... Ceausescu dicta: "Sa scrieti ca tradatorul Milea s-a sinucis din lasitate...".

AMS: O clipa! Sunteti sigur ca a spus "din lasitate"? Este foarte important.
Sigur si o sa vedeti de ce. Eu atunci auzeam de sinuciderea lui Milea si am retinut foarte bine cuvintele, pentru ca era o noutate, un soc. A terminat de dictat si noi am iesit. Exact cand plecam pe culoar, iese Ceausescu si striga dupa noi: "Mitea! Florescu!". Ne-am intors... Si el ne spune: "Sa luati masuri sa se deschida televiziunea la ora 12:00, sa se dea stirea, dar nu mai mult de o ora, ca sa facem economie".

AMS: Incredibil! Incredibil!
Atunci i-am spus si eu lui Mitea: "Pentru cine face economie, pentru aia care o sa-l spanzure?", iar Mitea m-a tras de mana si mi-a spus: "Taci din gura, faci declaratii de astea cand te-a declarat tradator!". Acolo, in birou, Ceausescu vorbea cel mai mult cu Petre Constantin, iar acesta, dupa aceea, a iesit si a dat telefon la TVR. Ii dicta ce-si notase lui Brates prin telefon si ii spunea: "Sa faci, sa pregatesti emisia...". Problema este ca ceea ce isi notase si ce ii dictase Petre Constantin lui Brates erau niste idei, un text incropit, astfel ca atunci cand am vazut comunicatul la televizor, am vazut de fapt comunicatul facut de Brates. Mitea chiar a reactionat: "Brates il intelege pe tovarasul mai bine decat noi!".

AMS: Asadar, textul citit la radio si tv era redactat de Brates pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceausescu. Insa a disparut cauza sinuciderii, asa cum o gasise Ceausescu... "din lasitate". Va dati seama? Era cauza reala, nu ca a tradat in legatura cu agenturile straine. (Precizam ca Petre Constantin i-a dictat direct crainicului Marinescu, fapt confirmat de acesta in 2005 - n.a.)
Nu stiu ce au facut acolo la televiziune, dar Ceausescu a folosit fara dubiu expresia "din lasitate". Am uitat sa va spun ca pe 21 seara Ceausescu i-a cerut lui Milea filmul de la Timisoara, acesta a promis ca-l aduce, dar nu a venit. Dimineata, pe 22, i s-a adus un pachet cu fotografii. Erau lozincile "Jos dictatorul! Jos comunismul!" scrise pe vitrine. S-a uitat, le-a rasfirat nervos si a batut cu pumnul in masa. Fotografiile au ramas acolo. Ceausescu era intr-o degringolada totala in perioada asta2.

FRATII. Constantin Manea, seful de cabinet, a precizat ca Nicolae Ceausescu, afland ca Stanculescu n-a sosit, l-a chemat pe fratele sau, Ilie Ceausescu, dar acesta nu a fost gasit. Este o minciuna. Ilie Ceausescu se afla in cladirea CC si a fost in biroul lui Nicolae Ceausescu. Dimineata, inainte de sedinta de la ora 8:00, Ilie Ceausescu i-a spus fratelui sau: "Situatia este deosebit de critica. Vin coloane de muncitori. Trebuie facut ceva. Trebuie destituit guvernul". Atunci, Nicolae Ceausescu a reactionat brutal: "Vezi-ti de treaba ta, avem acum sedinta de Consiliu Politic. Executam si vom vedea ce facem". Tot Eugen Florescu arata ca dialogul lui Ilie Ceausescu cu Nicolae Ceausescu, petrecut mai intai in jurul orei 6:30, a avut aspecte mult mai dramatice: "Ilie incerca sa-i atraga atentia ca vin muncitorii de pe platformele industriale, iar Ceausescu ii raspundea vesel: «Lasa, ca in Piata Tien Anmen au fost un milion si i-au pus la punct de nu s-au vazut». Ilie a plecat, pentru ca era imposibil sa se discute cu el. Elena Ceausescu dirija totul si el, ca frate, nu o mai suporta. Aparuse, il ataca: «Nu-l mai speria pe tovarasul!». A plecat de gura ei". Acum, dupa ce Milea s-a sinucis, Nicolae i-a propus lui Ilie sa preia conducerea Armatei, dar fratele a refuzat, reprosandu-i totodata ca nu l-a ascultat nici in iulie 1989, cand i-a propus formarea unui nou guvern condus de Ion Iliescu si compus din personalitati filoruse, asa cum cerea Moscova.

RONDOUL. La cateva minute dupa ora 10:00 din 22 decembrie 1989, generalul Stanculescu da primul ordin ca ministru al Apararii

SURSA CIA. Discutia intre frati este plauzibila, deoarece o scena similara s-a produs si intre Nicolae Ceausescu si fratele sau, Marin, asa cum arata fiica acestuia. Venit de la Viena in vara anului 1989, generalul Marin Ceausescu i-a spus fratelui sau: "«Nu mai e scapare, Nicule, ca si-au bagat coada si rusii, si americanii, fiecare are oameni aici, care de mult comploteaza, doar stii si tu, dar n-au gasit inca prilejul, insa nu vor pierde ocazia...». Si asa mai departe, culminand cu replica ce l-a enervat nespus pe Nicolae, incat a uitat si de respectul datorat fratelui mai mare, si de faptul ca peretii au ochi si urechi: «Nu le face, Nicule, jocul, nu le da apa la moara, ca va fi vai si amar de noi si de tara asta. Salveaza-te! Retrage-te pe motiv de boala si pune-l in locul tau pe Iliescu, ca oricum el este desemnat sa vina...»". Potrivit ofiterului Nicolae B. din CIE, care lucra la Viena in acea perioada, Marin Ceausescu primise de la americani informatii asupra pregatirilor facute de sovietici pentru debarcarea fratelui sau, printr-o sursa relationata cu seful de "antena" CIA din capitala Austriei. Marin Ceausescu a devenit agitat, a inceput sa comenteze in Agentie acest fapt, apoi a hotarat sa plece la Bucuresti pentru a-si preveni fratele. Faptul nu este surprinzator si nici exagerat, deoarece americanii au insistat in permanenta, prin diferite mesaje si pe diferite canale, pentru o parasire pasnica a puterii de catre Nicolae Ceausescu si evitarea unui deznodamant dramatic.

LISTA LUI ILIE CEAUSESCU. Si atunci, in dimineata de 22 decembrie, Elena Ceausescu a reactionat violent si prosteste, iar Ilie Ceausescu a plecat la minister. Aici, Ilie Ceausescu s-a instalat in biroul ministrului Apararii, unde a compus o lista de guvern - conform unei marturii, cu Ion Iliescu prim-ministru - si a cerut sefului DIA convocarea atasatilor militari ai URSS si ai Chinei. Fara alta solutie, Nicolae Ceausescu cere din nou sa-i fie adus Stanculescu. Constantin Manea arata ca, informat asupra "accidentului" lui Stanculescu, Nicolae Ceausescu i-a strigat: "Cu picioarele rupte sa vina si sa vina in 5 minute, sa nu se joace ca-l aduc arestat!". Stanculescu a sosit in aproximativ un sfert de ora imbracat cu haine civile. Simula ca e accidentat si ca il doare piciorul. Ceausescu i-a dat atunci un ordin: "Stanculescule, preiei conducerea armatei in urma sinuciderii lui Milea si executi ordinul. Mergeti si opriti" si i-a cerut sa-i cheme pe Voinea si pe Eftimescu4. In acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de informatii preluate de toata literatura subiectului nostru si care asaza in centru ordinul de oprire in cazarmi a deplasarii trupelor militare si interdictia de a se trage in oameni, ceea ce presupunea incalcarea ordinelor lui Ceausescu sau, mai corect spus, un contraordin, peste autoritatea comandantului suprem. Pentru a descalci dezinformarea creata dupa Revolutie, din sursa militara, vom arata ca este vorba de doua ordine distincte, date de doua persoane diferite.

ORDINUL DE OPRIRE LA CAZARMI. Pentru a salva onoarea lui Milea, militarii au declarat in corpore ca ordinul i-a apartinut ministrului. Ordinul i-a apartinut generalului Eftimescu si a fost dat dupa autoimpuscarea lui Milea (inca mai traia) la precis ora 9:54, dupa ce cu un minut in urma locotenent-colonelul Costache l-a informat ca "s-a urcat lumea pe Tc(tancuri)". Continutul ordinului de la ora 9:54 a fost: "Toate unitatile armatei executa numai ordinele comandantului suprem. Toate unitatile din Tirgoviste si Mihai Bravu se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din Soseaua Oltenitei". Nicolae Ceausescu preluase comanda directa a Armatei si intentiona sa dea ordine prin Eftimescu, adjunctul sefului MStM, ofiterul cu functia cea mai inalta aflat in preajma sa. Atat pe caietul Documentar de lucru, cat si pe caietul de ciorne, generalul Voinea si-a notat si ora exacta, si continutul ordinului. Pe ciorna el este complet:
"Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 9:54.
Toate unitatile armatei executa num(ai) ord(inele) Cdt. Suprem. Toate U(nitatile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu si Tirgoviste se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din Sos. Oltenitei.
Unitatile...
Raportez ce U. mai avem in cazarmi si unde sunt" (Urmeaza raportul cu locatia unitatilor, din care numai Regimentul 22 se intoarce, Regimentul 22 fiind cel care anuntase urcarea manifestantilor pe tehnica - n.a.).

SUCCESORUL. Ilie Ceausescu isi avertizase fratele ca trebuie sa lase locul filosovieticilor condusi de Ion Iliescu

GRUPA OPERATIVA. Pentru a se proteja de acuzatia ca a transmis ordinul lui Ceausescu de preluare directa a conducerii Armatei, generalul Eftimescu nu a recunoscut ca a dat acest ordin si a pus dispozitia de oprire a unitatilor din judetele apropiate la cazarmile din Oltenitei pe seama lui Milea. Generalul Eftimescu a fost acela care a condus operatiile de represiune din sala comandamentului unic, preluand si transmitand ordinele lui Milea si operand pe hartile militare aflate pe mesele de lucru. Pentru a ascunde aceasta vinovatie, el a deformat foarte multe informatii legate de momentele critice ale disparitiei ministrului Apararii. In acest loc senatorul Sergiu Nicolaescu afirma ca "intre orele 9:30 si 13:00 MApN a fost condus de grupa operativa, fiind lipsit de ministrul Apararii Nationale sau adjunctii sai". Probabil ca senatorul a fost dezinformat, dar lucrurile nu au stat asa. Oficial, interegnul respectiv a durat aproximativ 30 de minute. In realitate, la numai cateva minute de la moartea lui Milea, Stanculescu a fost numit ministru si recunoscut ca atare de generalii aflati in grupa operativa. Ordinele lui vor fi transmise la minister prin grupa de transmisiuni, prin capitanul Marius Tufan.

ORDINUL DE A NU SE TRAGE IN OAMENI. Acest ordin a fost dat de generalul Stanculescu. Dupa ce a iesit de la Ceausescu - inainte de ora 10:00 - , in calitate de nou ministru al Apararii, el s-a deplasat la grupa operativa, unde i-a intalnit pe generalii Eftimescu si Voinea. Le-a cerut acestora sa-l informeze "cum este realizat dispozitivul de aparare din preajma CC si de ce forte dispune". Astfel, ca urmare a raportului pe care i l-au dat generalii - deci, recunoscandu-i autoritatea - , Stanculescu a aflat si ca se afla in deplasare spre centrul orasului inca trei regimente. Generalul Stanculescu a afirmat imediat dupa Revolutie ca a lasat "in mod deliberat evenimentele «sa curga» pentru a castiga timp si pentru a actiona in folosul Revolutiei". In realitate, la cateva minute dupa ora 10:00, generalul Stanculescu va transmite primul sau ordin in calitate de ministru al Apararii:
"(Ora) 10.07. Col. Negrea.
Rondoul - ind. MApN transmite: nu se trage de catre nimeni, nici foc de avertizare - sa se parlamenteze".
"Rondoul" era indicativul (ind. din text) ministrului Apararii Nationale si va fi indicativul prin care va conduce si va da ordine noul ministru, general Victor A. Stanculescu. Trupe din strada si din teritoriu nu stiau acest lucru, fiind convinse ca ordinele vin de la Milea. In acelasi timp cu miscarea populatiei, din Bucuresti si din alte cateva municipii, spre revolta populara generalizata, incepea lovitura de stat militara din 22 decembrie 1989.

Fragmente din Istoria loviturilor de stat in Romania, volumul IV, partea a II-a, Editura RAO - Alex Mihai Stoenescu

NU RATATI!


In numerele viitoare puteti citi o alta analiza a lui Alex Mihai Stoenescu despre decembrie 1989
×