La sfarsitul anilor ‘30, preocuparea principala a primarului Victor Dombrovski a fost fluidizarea circulatiei in oras.

Primarul general… de cavalerie

In anii ’30, circulatia in Capitala era ingreunata, strazile fiind taiate de liniile interioare de cai ferate. Pentru a inlatura acest neajuns, la 24 decembrie 1938, a fost deschis pasajul inferior din Calea Grivitei, realizare a primarului Victor Dombrovski , alaturi de amenajarea Pietei Palatului Regal.

Generalul de cavalerie, Victor Dombrovski a fost instalat in mod solemn, prin decret regal, ca primar general al Capitalei, in dimineata zilei de 30 septembrie 1938, la orele 11:00, in Sala de Consiliu a Primariei Municipiului. La desemnarea in functia suprema de conducere a administratiei bucurestene, Victor Dombrovski se bucura de o binecunoscuta reputatie castigata ca militar si prefect de Ilfov.

Piata Palatului Regal

Amenajarea Pietei Palatului Regal a reprezentat o lucrare definitorie a perioadei primariatului lui Dombrowski. Vechea resedinta regala parcursese de-a lungul timpului o intreaga odisee, impunandu-se ridicarea unei noi constructii, inaltate intre anii 1930-1937, dupa planurile arhitectului D. Nenciulescu. Edificiul era "inghesuit" intre pravalii si magazine, hoteluri si locuinte particulare. Pentru largirea pietei si extinderea curtii Palatului au fost expropriate, pentru cauza de utilitate publica, numeroase imobile si terenuri apartinand unor societati si institutii, precum si o serie de proprietati ale regelui Carol al II-lea. Prin aplicarea planului de sistematizare, s-a deschis o larga perspectiva atat resedintei regale si Bisericii Cret?zulescu, cat si viitorului Palat al Ministerului de Interne. Facand un pandant armonios cu Palatul Regal, edificiul a fost proiectat tot in stil neo-calsic. Constructia sa a fost inceputa in luna octombrie 1938 si finalizata un deceniu mai tarziu.

Noi edificii

Peisajului urbanistic al Capitalei i s-a adaugat, la sfarsitul anului 1939, o alta impunatoare cladire: noul local al Scolii Superioare de Razboi, inaugurat la 6 decembrie. Debutul constructiei a avut loc in 1937, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu.

De asemenea, deschiderea Bulevardului Stirbey prelungit cu o esplanada lata de 70 m, ca si construirea planseului de la Sf. Elefterie au constituit contributia Primariei la sistematizarea zonei. Bucurestiul a fost imbogatit si cu alte edificii, prin continuarea lucrarilor de la Casa Autonoma a Monopolurilor, viitor sediu al Ministerului de Finante (1936-1940) si al Ministerului de Externe (1938-1940). In 1939 este finlizata si cladirea inceputa in 1912, destinata a adaposti Muzeul de Arta Nationala Romaneasca.

O preocupare constanta a municipalitatii a fost si aceea a largirii strazilor si sistematizarii unor artere centrale de circulatie, fiind modernizate: Calea Victoriei, Strazile Smardan, Domnei, Batistei, Vasile Conta. S-a acordat de asemenea o atentie sporita refacerii pavajelor de pe bulevardele principale.

Realizari

In istoria Capitalei, "Luna bucurestilor" constituia pentru Municipalitate o ocazie deosebita de a prezenta locuitorilor metropolei cele mai reprezentative realizari edilitar-urbanistice destinate sa transforme Bucurestii intr-un oras "cochet si impunator". In 1939, aflata la cea de-a V-a editie, sarbatoarea anuala a administratiei bucurestene oferea locuitorilor Capitalei inaugurarea, la 22 mai, a Bulevardului Maresal Constantin Prezan - pavarea, canalizarea si iluminarea importantei artere de legatura intre Arcul de Triumf si estul orasului. Tot cu acest prilej a avut loc si finalizarea amenajarii Parcului National Regele Carol al II-lea.

Mai tarziu, dupa inaugurarea Bdului Prezan, la 13 iulie 1939, se dadea in folosinta o noua artera din Soseaua Kisseleff, cuprinsa intre Hipodrom si Fantana Miorita. Salba de lacuri amenajate: Baneasa, Herastrau, Floreasca, se completa prin finalizarea lucrarilor de asanare ale Lacului Tei.

Locuinte ieftine

La 10 noiembrie 1938, bucurestenii au participat la inaugurarea celor 75 de locuinte noi pentru muncitori, construite in Vatra Luminoasa, si la punerea pietrei fundamentale a unui grup de alte 50 de locuinte, de catre Casa Constructiilor, cartierul extinzandu-se cu timpul si devenind una dintre asezarile civilizate ale Capitalei, prin inlocuirea caselor modeste cu prispa si cerdac.

Curent electric

Atentia Primariei s-a indreptat si spre imbunatatirea altui sector deficitar al Bucurestilor: alimentare cu curent electric. Timp de doi ani s-a lucrat la refacerea si transformarea Uzinei Filaret, cea mai veche uzina de interes pulic din Capitala (1908), intr-o sursa de energie care sa satisfaca cerintele unui oras care numara aproape un milion de locuitori. Prin dotarea sa cu motoare Diesel, furnizate de Uzinele Sulzer din Winthertur (Elvetia), devenea cea mai mare centrala electrica de acest tip din Europa si una dintre cele mai mari din lume.

Pentru ameliorarea acestei situatii, primaria a trecut la o serie de masuri: largirea, in anumite puncte, a Caii Victoriei, decongestionarea zonei aflate la intersectia Strazii Izvor cu Splaiul Independentei, trasarea unei artere de legatura intre cartierul Izvor si Gara de Nord prin Bdul Hasdeu.

Pasaje

In aproximativ 50 de puncte ale Capitalei, circulatia era ingreunata si de faptul ca strazile erau taiate de liniile interioare de cai ferate. Desele lasari de bariera, care, pentru evitarea accidentelor se coborau cu 20 de minute inaintea trecerii trenurilor, perturbau traficul rutier. Pentru inlaturarea acestui neajuns s-au construit pasaje de nivel "inferioare" sau "superioare", deplasarea pietonilor si a mijloacelor de transport facandu-se in flux continuu. La 24 decembrie 1938 a fost deschis pasajul inferior din Calea Grivitei. "Timp de 150 de zile - relata revista Urbanismul - s-au miscat, pe Calea Grivitei, 25.000 metri cubi de pamant, s-au turnat 4.000 metri cubi de beton armat, pentru executarea pasajului peste care trec 7 linii ferate."

Suprafete verzi

La sfarsitul anului 1939 a fost finalizat podul de beton de peste Lacul Baneasa. De asemenea, primaria s-a preocupat si de cresterea suprafetelor verzi ale orasului. S-au luat masuri pentru extinderea Parcului Vergului, pentru degajarea Gradinei Icoanei de constructiile din imprejurimi, au fost expropriate fostele fabrici de caramida Donciu si Bolintineanu, pentru realizarea unei zone verzi in jurul Lacului Floreasca.

La inceputul anului 1939 se afla in studiu inaltarea Palatului Primariei Municipiului, autorul proiectului fiind arhitectul Petre Antonescu. Edificiul trebuia amplasat pe terenul de langa statuia lui Bratianu si pe cel ce trebuia obtinut prin exproprierea proprietatilor situate pe Strazile Batistei, N. Filipescu si V. Boierescu. Pe langa serviciile Primariei, palatul prevedea si adapostirea Muzeului Municipal - lucrare nefinisata din cauza lipsei de fonduri banesti si a izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial.

Privind retrospectiv intaiul primariat al generalului Victor Dombrowski, se poate afirma ca acesta s-a angajat in modernizarea orasului. A fost eliberat din functie la 7 septembrie 1940. Cel mai in varsta din ajutorii de primar, colonelul Al. Dobrotescu, a fost delegat sa gireze conducerea Primariei pana la numirea titularului. Acesta a fost profesorul de drept administrativ, de la Facultatea de Drept din Bucuresti, I.G. Vantu. In august 1944, Victor Dombrovski avea sa-si reia activitatea in fruntea Primariei Capitalei pana in 1948.

Reforma

In legislatia anului 1938, un loc deosebit l-a ocupat reforma administrativa decretata in luna august, prin care se realiza o noua impartire teritoriala a tarii si se fixau drepturile organelor locale de conducere. Legea a inlocuit principiul eligibilitatii primarilor, prin acela al numirii lor pe o durata de 6 ani. In acelasi timp s-a trecut si la restrangerea atributiilor consiliilor comunale, care isi puteau exercita dreptul de vot deliberativ numai in cazurile exceptionale prevazute de lege, in rest limitandu-se doar la vot consultativ.

"Timp de 150 de zile s-au miscat, pe Calea Grivitei, 25.000 metri cubi de pamant, s-au turnat 4.000 metri cubi de beton armat, pentru executarea pasajului", Revista Urbanismul

Articol si fotografii realizate cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucuresti

Cititi maine!

In editia de maine puteti citi despre cati primari a avut Capitala de la infiintarea Primariei si pana in prezent.