Scaderea populatiei are efecte si asupra batranilor: imputinarea tine-rilor angajati aduce scaderea con-tributiilor sociale si reducerea pen-siilor. Solutia pentru iesirea din aceasta criza este cresterea varstei de pensionare. Aceasta modificare va face ca, la 45-50 de ani, un angajat sa fie la mijlocul carierei si sa studieze intens pentru a tine pasul cu tinerii.

GRIJI. Dintr-o pensie de cateva milioane, romanii trebuie sa-si plateasca si darile, si sa si manance

Salariatii in varsta vor deveni mai vizibili in economia romaneasca peste zece ani. Criza de tineri va duce la schimbarea mentalitatii atat la patroni, cat si la angajati, iar pensia va fi obtinuta abia la 60 de ani pentru femei si la peste 65 pentru barbati.

Daca acum patronii fac nazuri cand vad ca o persoana de peste 45 de ani le bate la poarta, in cautarea unui loc de munca, peste un deceniu sau doua lucrurile se vor schimba. Criza de tineri care trebuie sa munceasca va conduce, pe de o parte, la importul de imigranti din Moldova, China sau Ucraina, si, pe de alta parte, la angajarea de salariati cu varste de peste 50 de ani, care vor fi catalogati drept "tinerei", avand in vedere ca vor mai putea "produce" inca 15 ani.

ACTELE. Prin Legea 19/2000, statul a impins varsta de pensionare la 60 de ani pentru femei si la 65 pentru barbati, din anul 2015. Legea se aplica treptat, astfel incat pe masura ce speranta de viata creste se mareste si varsta de pensionare. Daca in anul 2000, o femeie putea sa iasa la pensie la varsta de 57 de ani, acum ea poate la 57 de ani si zece luni, iar in 2015 la 60 de ani. Acelasi procedeu se aplica si in cazul barbatilor. Este o solutie la indemana pentru mentinerea unui numar rezonabil de lucratori in economie, pe care guvernantii nu au avut cum sa o ocoleasca. Mai ales ca, aceasta este aplicata cu succes in majoritatea tarilor avansate, care se confrunta cu imbatranirea populatiei.

REZULTATE. La prima vedere se poate spune ca aceste schimbari au fost benefice pentru Romania si ca rezultatele sunt vizibile dupa reforma din 2000, spun reprezentantii Societatii Academice din Romania. Insa rata anuala de crestere a numarului de pensionari a cunoscut un declin pronuntat. "Teoretic, varsta medie de iesire de pe piata muncii ar trebui sa creasca, dar in realitate a scazut de la 59,8 ani in 2001 la 59,5 in 2004", spune Suzana Dobre, director SAR. Ea adauga ca rata de angajare pentru muncitorii mai in varsta (55-64 de ani) a scazut brusc chiar in 2001-2002, cand legea a inceput sa fie implementata. "Ne indepartam de tinta de 50% pana in 2010 pentru rata de angajare a muncitorilor in varsta, asa cum a fost stabilita de Consiliul European de la Stockholm in martie 2001", este concluzia la care a ajuns directorul executiv SAR.

Oamenii au gasit supapa lasata de legiuitor: pensionarea anticipata. Pe langa cresterea varstei oficiale de pensionare, Legea ofera si cai alternative pentru pensionarea anticipata - pensia anticipata, pensia anticipata partial - conditionata de indeplinirea anumitor criterii. De exemplu, pensionarea anticipata acorda posibilitatea pensionarii cu cinci ani mai devreme fata de varsta standard pentru persoanele asigurate care au avut o perioada de contributie cu cel putin zece ani mai lunga decat perioada standard. Asa se face ca, daca in anul 2001 existau aproape 3.800 de oameni care au iesit la pensie anticipat, anul trecut numarul acestora a depasit 12.000.

STATISTICI

Evolutia demografica este nefavorabila, dupa cum apreciaza Suzana Dobre, pentru o echilibrare naturala a sistemului de pensii in viitor. Estimarile demografice ale ONU arata ca grupul de varsta de peste 65 de ani va reprezenta 18,9% din populatia Romaniei pana in 2030, comparativ cu 10,4% in 1990 si 14,8% in 2005. Nu este de mirare ca la 24 mai pensionarii au participat la mitingul de protest din Capitala, pentru a cere majorarea valorii punctului de pensie la cel putin 45% din salariul mediu brut. La ora actuala, pensiile variaza de la 500.000 de lei vechi la 148.000.000.

MENTALITATI INVECHITE

O revolutie de mentalitate trebuie sa sufere si patronii, care cu timpul vor intelege ca este nevoie sa mareasca investitiile in training - cursuri de pregatire profesionala si sa caute si alte cai pentru a-si fideliza angajatii. Insa si angajatii trebuie sa inteleaga ca, in tarile dezvoltate, lucratorii invata pe tot parcursul vietii active. La romani nu exista aceasta traditie. O poveste uimitoare s-a intamplat recent intr-o mare companie de retail care activeaza in Romania. O femeie de 43 de ani a fost chemata si propusa pentru avansare. Salariata era foarte constiincioasa, isi facea treaba si a fost remarcata de sefi. Insa nu mica le-a fost acestora mirarea cand au fost refuzati. Femeia le-a spus ca nu stie sa lucreze la calculator, ca nu stie engleza si ca nici nu este dispusa sa-si mai bata capul "la varsta ei". Era cu 17 ani inainte de pensionare! Treptat, treptat mentalitatea angajatilor trebuie modificata, ei trebuie sa inteleaga ca pot sa-si schimbe meseria si la 50 de ani, ca pot sa participe la cursuri de pregatire profesionala si la 55 de ani, ca pot sa invete sa lucreze pe calculator la orice varsta. Oamenii trebuie sa inteleaga ca la 50 de ani mai au pana la pensie inca 10-15 ani.

Un angajat, doi batrani

Numarul pensionarilor creste de la an la an fata de cel al angajatilor, care scade simtitor. Pe de o parte, din cauza reducerilor demografice, care sunt naturale, dar si din cauza ca romanii muncesc in numar mare la negru si astfel nu mai platesc contributiile la asigurarile sociale. Ce se va intampla in aceste conditii, s-ar putea intreba pensionarii, care deja sunt la limita supravietuirii. Nu trebuie uitat ca in primavara acestui an, pentru prima data dupa 1990, pensionarii au iesit in strada in mai multe judete, dar si in Capitala, la ample miscari de protest. Si totusi ei nu sunt cei mai afectati de scaderea demografica, respectiv a numarului de contribuabili la asigurarile sociale.

Daca guvernantii nu vor gasi mai repede solutii pentru pensii mai mari, decreteii, mai exact cei nascuti in anii ’70-’80, nu vor mai putea trai din pensiile ridicol de nesimnificative. La ora actuala, mai exact la inceputul anului 2006, vorbeam de un numar de 5,6 milioane de pensionari, dintre care un milion din agricultura, si de 4,6 milioane de persoane active, angajate. Cu alte cuvinte, raportul care se intalneste in alte state ale lumii, de un pensionar la un angajat, a fost depasit in Romania.

DISCREPANTA. Lucrurile nu stateau chiar asa imediat dupa Revolutie. Intre 1990 si 1996, numarul pensionarilor a crescut cu 46%, si tendinta ascendenta a continuat tot deceniul, dupa cum precizeaza Suzana Dobre, director al Societatii Academice din Romania (SAR) in studiul "Pensionarea anticipata". In paralel cu cresterea pensionarilor, numarul angajatilor a scazut continuu. S-a pornit in 1990 cu un raport de dependenta pensionar/angajat de 0,42, similar cu majoritatea statelor europene. Zece ani mai tarziu, raportul de dependenta era de trei ori mai mare, adica fiecare angajat sustinea 1,32 pensionari.

VIITOR. Directorul SAR explica si cum romanii angajati au ajuns sa achite sume din ce in ce mai mari la contributiile de asigurari sociale, iar pensiile totusi sa nu creasca. Valoarea reala a pensiilor a scazut in timp. Venitul pensionarilor este mai mic decat in 1990. Valoarea medie a pensiei, in termeni reali, este de doar 59,7% fata de 1990, dar mai mare decat minimul de 44,2% atins in 1999. La inceputul anilor ’90, contributia era de 15% din salariul brut, dar incercandu-se obtinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps, procentul contributiei a crescut de trei ori pana in 2001. "Potrivit legii, valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mica de 30% si mai mare de 50% din salariul mediu brut. La ora actuala, valoarea punctului este 30% din salariul mediu brut fiind la limita admisa de lege", declara Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii. (Eugenia Mihalcea)

BANI "La ora actuala, valoarea punctului de pensie este 30% din salariul mediu brut, fiind la limita admisa de lege. Din contributiile celor 4,6 milioane de angajati rezulta un buget de 200.000 de miliarde de lei, cu care trebuie sa acoperim pensiile de stat" Mihai Seitan presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale