Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dincolo de o posibilă încercare de a da un tun imobiliar, prin transferul clădirilor către primării, cu posibilitatea de a li se schimba destinația peste zece ani, această descentralizare propusă de Ministerul Educației mai înseamnă și pierderea statutului de profesor pentru cei care acum lucrează în palatele copiilor. Cadrele didactice au lansat o petiție online care a strâns deja peste 20.000 de semnături. Ele îl contrazic pe ministrul Sorin Cîmpeanu care susține că descentralizarea nu le va aduce modificarea de statut.
Profesorii din palatele copiilor și din cluburile sportive nu mai au încredere nici în Minister, nici în sindicate, chiar dacă li s-au dat asigurări, din ambele părți, în legătură cu transparența decizională și posibilitatea de a modifica proiectul de lege aflat în dezbatere publică. Pentru a arăta care este punctul lor de vedere, aceștia au lansat o petiție care deja a strâns peste 20.000 de semnături. „În proiectul de lege, la articolele 213-216 scrie ceea ce noi, cei din palate și cluburi, am înțeles că vom deveni altceva, nu profesori. Deci să ne spună ministrul ce vom fi. Am definitivat, gradul I și sunt titular. Cîmpeanu a ieșit cu un comunicat legat de problema asta și vorbește despre nevoia de a se face descentralizare, dar dacă voia să facă descentralizare, nu aducea creșele în sistem. Dacă ar zice că face economie, nu s-ar susține motivația, pentru că introducerea creșelor costă mai mult decât însemna finanțarea palatelor copiilor și a cluburilor”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor de desen de la Palatul Copiilor.
Petiția profesorilor a fost lansată sub titlul: „Stop descentralizării în Educație! Palatele, Cluburile copiilor și Cluburile Sportiv Școlare trebuie să aparțină Ministerului Educației!”. „Prin aceste proiecte de legi se urmărește ca, prin descentralizare, să dispară educația nonformală, odată cu trecerea Palatelor, Cluburilor Copiilor și Cluburilor Sportiv Școlare sub administrarea Consiliilor locale din Unitățile Administrativ Teritoriale, acestea neavând puterea financiară necesară finanțării unei astfel de activități. Mai mult, se urmărește scoaterea din sistemul educațional a personalului didactic din aceste instituții și transformarea acestora într-un fel de funcționari publici, asta deși aceste persoane au participat la concursuri de titularizare, grade didactice și cursuri de perfecționare”, se arată în petiția profesorilor lansată de profesorul Iosif-Cosmin Kiss.
Se elimină chiar învățarea nonformală
Cadrele didactice din palatele și cluburile copiilor din toată țara amintesc Ministerului Educației că activitatea nonformală este parte în sistemului românesc de educație, alături de învățământul formal, dar mai ales că proiectul „România Educată” presupune întărirea acestei laturi a învățământului, nu eliminarea ei, arătând că prin descentralizarea propusă în proiectul de lege a educației nu se rezolvă o problemă administrativă, ci se creează una sistemică, foarte gravă.
Un beneficiar al activităților didactice nonformale din aceste palate și cluburi ale copiilor este Mihai Anca, absolvent al Universității din Bordeaux, Franța. Acesta i-a transmis ministrului Educației o scrisoare deschisă, pentru a-i explica ce va pierde România, odată cu transferul acestor instituții către primării. „Am 22 de ani și am urmat cursuri de cultură și civilizație engleză la Palatul Copiilor din Ploiești, timp de aproape 10 ani, formându-mi atitudinea de cetățean global și responsabil încă din clasa a IV-a. Mereu am fost privit ca pe un copil «cuminte», dar cred că este important să ne dăm seama și de ce”, spune tânărul. Acesta explică de ce copiii au nevoie de educația nonformală, pentru a se simți liberi să creeze și să-și dezvolte anumite abilități, cu rezultate care nu pot fi obținute în cadrul formal, unde se dau note și există mereu o anumită presiune asupra elevilor. „Vă scriu pentru a vă aduce la cunoștință importanța existenței instituțiilor care promovează educația non-formală, precum și cea a motivării profesorilor existenți de a-și păstra poziția de cadru didactic. Nevoia de a explica aceste aspecte care ar fi trebuit să fie considerate în prealabil vine, desigur, în urma proiectului de lege destinat învățământului preuniversitar «România Educată», 2022 (art. 213 alin. 3 și art. 215 alin. 9 și 10). Astfel, voi enumera beneficiile acestui tip de curs gratuit și nonformal”, mai scrie tânărul.
Citește pe Antena3.ro
Dezvoltă gândirea critică și analitică
O altă consecință nefastă a dispariției acestor palate și cluburi ale copiilor ar urma să fie eliminarea în totalitate a gândirii critice și analitice – care în școala românească nu mai există aproape deloc. Palatele și cluburile copiilor din toată țara sunt locurile în care se folosesc alte metode de învățare decât la școală, considerate de copii interesante și creative, pentru că participarea este benevolă și activitățile se fac din pasiune pentru un anumit domeniu, neexistând obligativitatea. Gândirea critică și analitică se stimulează prin discuții și dezbateri, prezentări de proiecte cu norme actuale, concursuri, brainstorming etc., într-o atmosferă relaxantă, în lipsa constrângerilor din mediul formal de la școală. Învățarea nu e bazată pe memorare, ci pe problematizare. „Învățarea este mai eficientă decât metoda clasică a memorării, care cauzează anxietate în rândul tinerilor. Factorul social favorizează dezvoltarea personalității și legarea prieteniilor, iar astfel scade rata depresiei și incluziunea în grupurile sociale este facilitată. Responsabilitatea este dezvoltată, datorită sarcinilor de tip proiect, activitate în grup, organizare de activități, căutare/împrumut de materiale”, mai explică Mihai, care amintește și faptul că prin participarea la diverse competiții, elevii români promovează posibilitățile autohtone și își creează un dosar cu diplome care poate face diferența între a fi acceptat sau nu în instituțiile universitare sau în proiecte internaționale. Astfel, activitatea profesorilor din aceste palate și cluburi ale copiilor este mult mai importantă decât o simplă socializare. Și tocmai de aceea contează calitatea acestor cadre didactice, dar mai ales statutul lor de profesori.
Dacă nu vor mai exista profesori în aceste instituții, ar putea veni oricine să predea, fără a mai exista standardele de acum. Statutul de profesor este câștigat prin mai multe examene, inclusiv pentru obținerea titularizări și a gradelor didactice.
Foarte important este faptul că elevii români au acces gratuit la cursurile care se fac în aceste instituții. Deși activitatea acestor palate și cluburi este o reminiscență a regimului comunist, ele sunt mai ales acum de mare actualitate, pentru că răspund tuturor nevoilor actuale ale învățământului, inclusiv așa cum este definit în proiectul „România Educată”.
90% dintre UAT-uri sunt falimentare
Profesorii care predau în aceste palate și cluburi din toată țara spun că descentralizarea, cu trecerea acestor instituții în subordinea administrației locale, chiar va conduce către desființarea lor, preluarea clădirilor de către UAT-uri, pentru a le schimba destinația, iar statutul de profesor se va pierde chiar înainte de desființarea definitivă a acestora. Administrarea de către consiliile locale înseamnă, în primul rând, lipsa fondurilor necesare pentru finanțare, ceea ce s-a mai întâmplat și cu alte instituții care au fost cedate către primării. Orice problemă financiară va avea o localitate care va avea în subordine aceste instituții se va reflecta în stoparea finanțării pentru palatele și cluburile copiilor, fiind prioritare alte sectoare de activitate. Dacă vor aparține în continuare de Ministerul Educației, finanțarea va fi asigurată, indiferent de problemele localităților, nefiind puse în pericol de desființare.
Astfel de probleme financiare au existat în foarte multe localități, în ultimii 15 ani. În fiecare an, aproape 90% din UAT-uri ajung în faliment și Guvernul plătește din Fondul de rezervă facturile şi salariile restante, pentru că localitățile nu-şi pot acoperi singure cheltuielile administrative. Dacă se adaugă palatele și cluburile copiilor, vor fi primele sacrificate, în caz de criză financiară, nefiind considerate esențiale, ca activitate. Dar astfel s-ar elimina exact educația nonformală care se cere pentru reforma învățământului. Este o analiză a situației pe care Ministerul Educației nu a luat-o în considerare, atunci când ministrul a dat asigurări în legătură cu lipsa pericolului desființării acestor instituții, prin trecerea lor în administrarea UAT-urilor.
