Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Destinul Romaniei depinde, acum, efectiv, de atitudinea judecatorului Curtii Constitutionale Puskás Valentin-Zoltán.
Trei judecatori ai CCR au denuntat malversatiunea cu celebra de acum 'erata' la Decizia din 2 august. Este vorba de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader si Ion Predescu. Gaspar si Predescu au fost promovati in functii de PSD, iar Toader de PNL. Precizarea este necesara, intrucat judecatorii sunt promovati pe linie politica, iar actiunile, deciziile lor au, prin urmare, o puternica incarcatura politica.
Ceilalti sase judecatori au pastrat tacerea asupra subiectului. In aceste conditii, tensiunea creste la cote enorme, inaintea zilei de marti, cand se va limpezi, speram, misterul 'eratei', in urma sedintei extraordinare a Plenului Curtii, ceruta de Gaspar, Toader si Predescu.
Exista doar doua variante: 1. Ceilalti sase judecatori pot spune, la unison, ca au tinut o sedinta nepublica fara Gaspar, Toader si Predescu, in cadrul careia au rasturnat rezultatul sedintei publice din 2 august, cea la care au participat toti cei noua judecatori, implicit Gaspar, Toader si Predescu. 2. Se va admite ca nu a existat o sedinta in sase si ca, prin urmare, judecatorul de serviciu, Mircea Stefan Minea, a actionat ilegal – fie de capul sau, fie la solicitarea presedintelui Curtii, Augustin Zegrean.
Prima varianta ar fi, evident, favorabila presedintelui suspendat, iar a doua ar fi, tot evident, defavorabila. Ambele variante sunt, insa, extrem de proaste pentru Curtea Constitutionala.
Prima varianta ar repune lucrurile intr-un simulacru de legalitate, ridicand insa, intrebari foarte serioase asupra bunelor intentii ale judecatorilor implicati.Organizarea unei sedinte cu fentarea trio-ului Gaspar, Toader, Predescu, ar dovedi ca cei care au planificat si executat asa ceva nu au actionat din dorinta de a respecta Constitutia, ci pentru a proteja interesele presedintelui suspendat, Traian Basescu, printr-o decizie luata 'intre prieteni', fara 'martori' incomozi. Este logic sa presupunem ca decizia din 2 august a fost impusa, in primul rand, de Gaspar, Toader si Predescu, care aveau de partea lor argumentele legale: era imposibil sa se invalideze referendumul, fara incalcarea legii referendumului si a unor decizii anterioare ale Curtii.Rasturnarea acestei decizii cu 'erata' s-a facut prin invocarea unui argument legal ce nu are aplicabilitate in speta - legea pentru alegerea presedintelui Romaniei, care prevedeca listele electorale permenente ii includ pe romanii cu domiciliul in strainatate, prevedere contradictorie cu cea din legea referendumului. Daca ar fi fost prezenti la prezumtiva sedinta de modificare a deciziei din 2 august, este foarte probabil ca Gaspar, Toader si Predescu sa fi combatut energic argumentul respectiv si, astfel, sa pericliteze adoptarea 'eratei'. In cazul in care, intr-adevar, a existat o sedinta nepublica si cei trei judecatori au fost ocoliti, ei vor fi indreptatiti, marti, sa solicite reanalizarea deciziei. De aici incolo, orice va fi posibil, implicit o noua 'erata' la 'erata', prin care sa se revina la decizia din 2 august.
In cea de-a doua varianta, este de asteptat ca situatia sa se complice si mai mult.Demonstrarea faptului ca judecatorul de serviciu a actionat ilegal va implica necesitatea sanctionarii sale (si, eventual, chiar a presedintelui Curtii). Adica, se va cere (si, probabil, se va si obtine) demisia acestuia (acestora), urmata de declansarea procedurilor penale. Ceea ce ar putea insemna, implicit, amanarea deciziei din 31 august, pana la desemnarea inlocuitorilor, cu tot taraboiul politic afarent.
Asadar, marti, 14 august este o zi cruciala pentru Curtea Constitutionala si pentru Romania, in ansamblul ei. Iar ce se va intampla, atunci, depinde, repet, de atitudinea judecatorului Puskás. In ceea ce ii priveste pe ceilalti cinci colegi ai domniei sale, probabilitatea unei defectari din partea acestora o consider nula – cel putin inaintea primei runde de vot pe chestiunea validarii sau invalidarii referendumului. Augustin Zegrean si Petre Lazaroriu sunt judecatori numiti de Traian Basescu. Mircea Stefan Minea si Iulia Antonella Motoc sunt fosti membri PDL, numiti judecatori anul trecut, de Camera Deputatilor, respectiv Senatul Romaniei. Aspazia Cojocaru este intre judecatorii mai vechi, numita in 2004, de Camera Deputatilor. Promovata de PSD, a devenit, iata, un vajnic sustinator al presedintelui suspendat, fiind singurul judecator care s-a si antepronuntat in privinta referendumului, aratand ca, daca ar fi fost exclusiv dupa domnia sa, l-ar fi invalidat chiar pe data de 2 august. Schimbarea de orientare politica a doamnei Aspazia Cojocaru poate fi legata de verdictul pe care l-a primit in anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea. Judecatoarea a recunoscut ca a dat note informative Securitatii, dar a negat colaborarea, a contestat decizia CNSAS si Consiliul i-a dat dreptate...
Si-acum, despre domnul judecator Puskás. De profesie avocat, a fost senator UDMR intre anii 1996 – 2007. In 2007 a fost numit judecator CCR, renuntand la functia de senator. Votul sau a fost deciziv in iunie 2010, cand legea de diminuare a pensiilor a fost declarata neconstitutionala. La vremea respectiva, a fost amenintat de Valentin Zegrean cu sanctiuni, pentru ca si-a permis sa devoaleze presei cum a votat (in treacat fie spus, nu l-am auzit pe domnul Zegrean la fel de suparat pe doamna Aspazia Cojocaru, acum, cand dansa s-a antepronuntat, nici macar nu a vorbit, ca domnul Puskás, DUPA votul decisiv). La fel se poate presupune ca a votat -ca sa fie in consonanta cu decizia din 2010- domnul judecator Puskás la inceputul acestui an, cand a fost declarata neconstitutionala impozitarea suplimentara a pensiilor. In fine, in presa a aparut informatia ca si masura suspendarii presedintelui Traian Basescu a trecut la limita, cu votul favorabil al aceluiasi judecator.
Din pacate, mustruluiala primita de la Zegrean si-a facut efectul, fiindca domnul judecator Puskás refuza orice declaratie pe subiectul 'referendum' si, in general, evita contactul cu presa.
Sunt, totusi, premize care ne indreptatesc sa nadajduim intr-un vot corect atat pe data de 14 august, cat si ulterior – pe 31 august sau cand se va decide validarea/invalidarea referendumului. Chiar daca judecatorii ce par determinati sa respecte litera legii ar ramane in minoritate si in eventualitatea alaturarii lui Puskás, nu trebuie uitat ca e nevoie de votul a sase din cei noua magistrati, pentru a se lua o decizie valida.
Cei noua judecatori CCR:
Augustin Zegrean (presedinte CCR), numit de Traian Basescu, in 2007
Aspazia Cojocaru, numita de Camera deputatilor (PSD), in 2004
Petre Lazaroriu, numit de Traian Basescu, in 2010
Mircea Stefan Minea, numit de Camera Deputatilor (PDL), in 2010
Iulia Antoanella Motoc, numita de Senat (PDL), in 2010
Acsinte Gaspar, numit de Camera Deputatilor (PSD), in 2004
Ion Predescu, numit de Senat (PSD), in 2004
Tudorel Toader, numit de Camera Deputatilor (propunere PNL), in 2007
Puskas Valentin-Zoltan, numit de Senat (UDMR), in 2007
