x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doruri ucrainene

0
Autor: Costin Anghel 31 Mai 2008 - 00:00
Doruri ucrainene


Istoria a trecut peste ei şi a lăsat urme adînci. Ucrainenii din nordul Maramureşului, de pe Tisa, s-au adaptat vremurilor. Niciodată nu au renunţat la muzica lor. Peste tot ei îşi duc muzica specială, unică.

Istoria a trecut peste ei şi a lăsat urme adînci. Ucrainenii din nordul Maramureşului, de pe Tisa, s-au adaptat vremurilor. Niciodată nu au renunţat la muzica lor. Peste tot ei îşi duc muzica specială, unică.

 

 

Închide ochii, simte doar vibraţiile. Deschide ochii, priveşte-le chipurile. Uite-te atent, descoperă-le ochii. Prinde lumina din ei. Visează fără să te mai ţii de mînă cu timpul. Poţi să înţelegi doar la nivel de suflete?

 

 

 

Oamenii rîului. Miercuri seară, la sediul Institutului Cultural Român (ICR), s-a desfăşurat o nouă întîlnire din cadrul proiectului Ultimii Rapsozi. Program lunar al ICR-ului, iniţiat de doctorul în muzică Grigore Leşe şi sprijinit de Jurnalul Naţional. Invitaţii lunii mai au fost ucrainenii din Crăciuneşti şi Lunca la Tisa, din nordul Maramureşului, de pe graniţă. Şase femei şi patru bărbaţi au apărut ca din altă lume în faţa celor veniţi la sediul ICR. În costume tradiţionale, Ana Matus, Ileana Malearciuc, Ana Holovcici, Hafia Cobel, Ileana Bilan, Ana Popovici, Ioan Ostaş din satul Crăciuneşti şi Mihai Bobriuc, Nicolae Grijiac şi Ivan Lăzărciuc din Lunca la Tisa au venit să spună bucureştenilor poveşti de demult, să cînte aşa cum doar la ei acasă se cîntă, cu dor, cu patimă, cu dorinţă arzătoare de păstrare a tradiţiilor, a lucrurilor care îi individualizează şi-i scot din anonimat.

 

Un limbaj universal. Întîlnirea lunii mai cu Ultimii Rapsozi a fost una deosebită, specială, aparte. Invitaţii au dialogat cu Grigore Leşe în limba română, cîntecele, în schimb, le-au interpretat în limba ucraineană. Auditoriul... fericit, dar, cumva, împărţit. Cei mai mulţi erau fericiţi sau măcar încîntaţi de frumuseţea liniilor melodice, de discuţiile spumoase... Mai puţini, dar şi mai fericiţi au fost cei care au înţeles şi versurile cîntecelor, cei pentru care cîntecele nu sunau a necunoscut, ci aduceau parfumuri de demult, parfumul “de acasă”. Rapsozii ucraineni sînt femei şi bărbaţi cu vîrste înaintate, oameni peste care anii s-au aşternut fără să le ştirbească însă din frumuseţea sufletului şi mai ales a vocilor. Ochii le sînt blînzi, mai mult albaştri, senini, curaţi, fără pete din suflet.

Interpretează cîntece de cătănie, de nuntă, de război, de veselie... de tristeţe... despre viaţă... despre tot ce umple drumul acesta dintre naştere şi moarte. Leşe le prezintă muzica, îi prezintă pe ei, vorbeşte auditoriului despre aceşti rapsozi speciali. La aproape fiecare cîntec ei spun povestea versurilor, în limba română. Despre o fată şi un băiat... despre iubire, despre cum s-a luat ţînţarul cu musca... Femeile, la unele cîntece, sînt acompaniate de acordeon, bărbaţii, nu. Cîntă toţi în ucraineană. Şi iar vine îndemnul....

 

Închide ochii, simte doar vibraţiile. Deschide ochii, priveşte-le chipurile. Uită-te atent, descoperă-le ochii. Prinde lumina din ei. Visează fără să te mai ţii de mînă cu timpul. Poţi să înţelegi doar la nivel de suflete?

 

 

 

O muzică aparte. Muzica acelor de pe Tisa seamănă izbitor cu... dar şi cu... ba chiar şi cu... Parcă-i hora lungă maramureşeană, parcă-i cîntul ruşilor, parcă-i venită din imperii... o mare muzică ce-a primit în sînul ei influenţele vecinilor. Grigore Leşe a explicat această “stare” a muzicii ucrainenilor de la Tisa: “Vremurile tulburi şi dorurile nu au reuşit să stingă sufletul ucrainenilor de la sud de Tisa. Venite de departe şi din vremuri străvechi, cîntecele şi poveştile ucrainenilor din Crăciuneşti şi Lunca la Tisa continuă să surprindă şi să emoţioneze (...) Nu poate fi ignorată contaminarea, întrepătrunderea firească a elementelor etnice româneşti şi ucrainene existente în nordul Maramureşului. Muzicile s-au influenţat reciproc. (...) Contactul, pe de o parte, cu muzica românească şi rusească, iar, pe de cealaltă parte, cu creaţiile de tip occidental, explică bogăţia şi diversitatea liniilor melodice”. Ochii luminoşi devin adevărate stele atunci cînd oamenii încep să cînte vechile melodii, versurile învăţate de demult, transmise ca o moştenire, din generaţie în generaţie. Gesturile mîndre şi totuşi atît de calde, aproape familiare, completează şi ele spectacolul incitant şi deosebit oferit de rapsozii lui Leşe. Ucrainenii vin din satele Crăciuneşti şi Lunca la Tisa, situate în nordul Maramureşului, la frontiera cu Ucraina şi care fac parte din comuna Bocicoiu Mare, atestată documentar în 1442. Pînă după cel de-al doilea război mondial, comuna se întindea pe ambele maluri ale rîului, iar Lunca la Tisa era sat ucrainean. După restabilirea graniţei, Lunca la Tisa a trecut pe teritoriul României, schimbîndu-şi denumirea din Luh în Lunca, iar satul Crăciuneşti a fost împărţit între cele două ţări.

 

 

Aşa cum trebuia. După mai bine de o oră, recitalul ucrainenilor a luat sfîrşit. Întîlnirea cu rapsozii lunii mai a fost una pe cît de frumoasă, pe atît de interesantă, numai bună de povestit mai departe... Ultimii Rapsozi, proiectul gîndit de Grigore Leşe, îşi atinge din ce în ce mai bine scopul. Cei prezenţi pleacă întotdeauna vrăjiţi, cu idei noi, cu lucruri de povestit. Mai important este că, de cele mai multe ori, a doua oară ei mai aduc pe cineva, un altcineva dornic să afle şi să asculte adevărata muzică tradiţională, fie ea românească sau a minorităţilor, a etnicilor din România. Iată că se poate. La Institutul Cultural Român, cu sprijinul Jurnalului Naţional, oamenii buni încă fac lucruri bune.

costin.anghel@jurnalul.ro

 


Proiect

 

Ultimii rapsozi, program lunar al ICR, oferă unui public citadin posibilitatea de a se familiariza cu folclorul autentic – atît cel tradiţional românesc, cît şi cel al minorităţilor din România. Proiectul este iniţiat de dr Grigore Leşe şi sprijinit de Jurnalul Naţional.

 

 

În seria de întîlniri de la ICR s-au făcut auzite pînă acum ţambalul lui Zaim Petru din Cîmpulung Moldovenesc, polifoniile aromânilor fărşeroţi din Cogealac, horea în grumaz a lui Gherasim Cîrtiţă din Ţara Lăpuşului şi banda gorjeană a lui nea Alită Piţigoi. Jurnalul Naţional a editat deja un CD, dedicat întîlnirii cu Zaim Petru, CD pe care iubitorii muzicii adevărate îl pot găsi deja în magazinele de specialitate.

În luna iunie, ICR va fi gazda a 25 de săteni din Vinerea, judeţul Alba, care ne vor îmbia “pă ospăţ”.

Citeşte mai multe despre:   special,   lunca,   ochii,   lese,   Grigore Lese,   tisa,   lunca tisa

 



Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de