Dosarul "lemnul negru": crima fara pedeapsa

Conform unei estimari a Bancii Mondiale, decimarea padurilor a adus Romaniei o paguba de 1,5 milioane de dolari. Uciderea padurii este o crima profitabila. Pe muntii de rumegus s-au ridicat adevarate averi, intretinute de complicitati politico-administrative si de voite "scapari" legislative. Un efect secundar: inundatiile din ultimul timp si modificarile climatice care sunt favorizate de despaduririle barbare.

Codrul trece, zice cantecul, drept fratele cel mai vechi si mai drag al romanului. Asa de drag ii e romanului de frate-su, incat, de vreo 15 ani, il taie cu toporul, il jupoaie si-l exporta sub forma de sicrie, dormeze sau pur si simplu, de cherestea. Asa, de-al dracu’, sa nu-l mai vada in ochi, sa nu mai faca umbra dealurilor, muntilor si vailor. In cele ce urmeaza va dezvaluim cate ceva despre istoria fratricidului national: o crima organizata, gospodareasca si aducatoare de profit, savarsita sub ochii tuturor.

Fenomen. Dosarul "lemnului negru" e vast. Incepe de la asa-numitele furturi de subzistenta si ajunge la afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de functionari ai Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Grupuri de interese politico-economice fac jocurile in domeniul exploatarii lemnului. Doar un cerc restrans de oameni de afaceri au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase, chiar si in conditiile in care aceste licitatii se desfasoara corect. Initial, afacerile respective au crescut prin concursul acelorasi functionari RNP.

PAGUBE GRELE. Conform datelor oficiale, prejudiciul total al taierilor ilegale de arbori din proprietatea publica si privata estimat in perioada 1991-1998 se ridica la circa 3.000 de miliarde de lei. Statisticile arata ca in ultimii ani 353.000 de hectare de padure au fost taiate complet. Conform Bancii Mondiale, pagubele provocate de taierile ilegale au fost estimate la circa 1,5 miliarde de dolari. In prezent nimeni nu stie cu exactitate ce suprafete impadurite se afla pe teritoriul tarii. In ultimele decenii, conform studiilor de specialitate, nu s-a efectuat nici un inventar al fondului forestier national. Consultam, de pilda, anuarul statistic din 2002. Aici scrie ca suprafata padurilor s-a pastrat aproape constanta: in 1998 era de 6.227.000 hectare, iar in 2001, de 6.225.000. Dar statistica nu spune daca pe mii de hectare de padure mai stau in picioare copacii.

La mijlocul anilor ’90 au iesit prin Portul Constanta 266.000 tone de lemn de foc. In 1999, exportul de busteni a crescut de 3,7 ori fata de anul anterior, iar in 2000 a fost cu 22% mai mare decat in 1999. In 2002, doar prin Portul Constanta au fost exportate 850.000 tone material lemnos, plus alte mii de tone prin Portul Galati. In anul 2003, exportul de lemn a inregistrat cea mai mare crestere din ultimii 15 ani, depasind cu 110% exporturile anilor precedenti.

Din lipsa unei strategii guvernamentale menite sa estimeze si sa combata taierile ilegale de lemn nu se poate sti exact cat din lemnul romanesc este de provenienta legala si cat provine din taieri ilegale. Daca in Estonia, proaspata tara UE, 40% din lemnul, exploatat provine din sustrageri, conform sustinerii ministrul belgian al Dezvoltarii, se poate afirma ca situatia din Romania nu poate fi mai buna. Din informatiile disparate de presa se poate trage urmatoarea concluzie: cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor.

Eliminand cantitatea de lemn folosita de producatorii de mobila autohtoni rezulta o alta "cantitate neta de lemn negru", care hraneste piata externa. De unde vine acest lemn, care este sistemul prin care acesta este introdus pe piata, cat pierde statul din traficul ilegal sunt intrebari care nu vor primi raspuns prea devreme. Informatiile culese arata ca sistemul este compromis de la varful institutiilor menite sa protejeze padurile de jaful organizat. Nici Uniunea Europeana nu se simte confortabil cand vine vorba de importurile sale de lemn.

LEMN NEGRU VIA ANVERS. Desi in ultimii ani s-a creat o adevarata "prejudecata media" cum ca padurile romanesti sunt exportate in zona tarilor arabe, cifrele arata ca exporturile romanesti de cherestea si de busteni se indreapta in majoritate spre Uniunea Europeana. Spre exemplu, intr-o statistica oficiala a RNP din anul 1998, peste 60% din exporturile romanesti au luat calea Ungariei, urmata de Austria, Germania si, la departare de Turcia. Cele mai sensibile zone ale traficului cu material lemnos din spatiul UE sunt porturile belgiene, dintre care se remarca Anvers. Colette Burgeon, secretarul Camerei Reprezentantilor din parlamentul belgian, a atentionat asupra importurilor dubioase de lemn facute prin Portul Anvers. Parlamentul belgian intentioneaza modificarea cadrului legislativ al importurilor si acordarea unor prerogative suplimentare vamesilor belgieni. Els Van Weert, secretarul de stat in cadrul Ministerului belgian al Dezvoltarii, sustine ca 20% din materialul lemnos care este introdus in UE provine din zonele estice, implicit din Romania. Lemnul provine din taieri ilegale. Organizatia Greenpeace s-a implicat in ultimii doi ani in sensibilizarea oficialilor europeni pentru ca UE sa adopte un pachet de legi care sa stopeze importul de "lemn negru".

Romania a exportat in ultimii ani lemn in valoare de sute de milioane de euro, asemenea tarilor mari exportatoate de materii prime - America de Sud. Pretul vehiculat pentru lemnul brut e sub pretul pietei mondiale. Subevaluarea preturilor la export reflecta tendintele de evaziune fiscala si de export ilegal, se mentioneaza intr-un sudiu. In timp ce exporturile de lemn brut au crescut exponential de la an, la an, s-a constatat cresterea importurilor de semifabricate. Apoi, semifabricatele, transformate in mobila ajung in spatiul UE. In ultimul an, deprecierea monedei europene a micsorat exporturile de material lemnos, dar si de mobila. Ca rezultat al exploatarilor din ultimii 15 ani, Programul National de impaduriri specifica faptul ca refacerea suprafetelor de padure taiata va costa Romania in urmatorii cinci ani circa 600 de milioane de euro. Tot in ultimii ani Romania a ajuns sa scada sub media europeana a impaduririi, cu doar 26,7% din suprafata tarii acoperita de paduri.

VANTUL SI-A FACUT DE CAP. Padurea din Lazarea, dupa masacru: din codru au ramas copaci cat par in barba spanului

DOBORATURILE DE VANT. In anii 1995 si 1998 au avut loc calamitati naturale pe teritoriul Directiei Silvice Harghita. Conform surselor avizate, in cei doi ani, au fost distruse peste 5 milioane de metri cubi de lemn, o cantitate egala cu cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor timp de 30 de ani. Conform estimarilor oficiale, in noiembrie 1995 s-au produs circa 4 milioane de metri cubi doboraturi de vant. Doboraturi masive au fost inregistrate pe valea Oituzului, la Miercurea-Ciuc sau Targu Secuiesc. Fostul director al DS Harghita Denes Dominic, demis pentru abuzuri, a fost acuzat ca la un an dupa producerea calamitatii a raportat mai putin de 50% din volumul real al doboraturilor, circa 1,6 milioane de metri cubi.

Marii beneficiari ai doboraturilor au fost societatile Petroforest, Romanel, Romforest, Foresta Tarcau, Forest Star, toate inregistrate in judetul Piatra-Nemt. Firmele au fost acuzate oficial ca, pe langa doboraturile de vant, au taiat paduri intregi in bazinul Giurgeului si in zona Tulghesului. Societatile foloseau autorizatiile de a exploata doboraturile drept pretext pentru a taia arbori sanatosi din zonele invecinate acestora. Asta in timp ce in raza Ocolului Silvic Sanmartin, zona Sangiurgeu, au fost depistati mii de metri cubi doboraturi de vant care au putrezit fara sa fie inventariate si luate in evidenta pana in anul 1998.

Aceeasi situatie a fost constatata si in padurile din Ciumani. Teoretic, dupa colectarea materialului lemnos rezultat din doboraturi exploatarea ar fi trebuit stopata, iar zonele afectate reimpadurite. O parte din societatile care au castigat licitatii pentru exploatarea doboraturilor nu a putut face fata volumului de lucru. Consecinta: sute de mii de metri cubi de lemn au putrezit in paduri.

Fostul deputat Bogdan Ionescu a declarat presei ca in 1995 statul a facut o greseala cand a declarat zonele afectate de doboraturi drept zone calamitate. Astfel, firmele care au dorit sa exploateze doboraturi de vant au primit facilitati fiscale pentru achizitionarea de utilaje performante. Dupa epuizarea doboraturilor, societatile respective au exercitat o presiune enorma asupra Directiei Silvice Harghita pentru a li se permite exploatarea padurilor. Aceeasi presiunea a stimulat furturile de lemn, pentru ca mai apoi societatile de prelucrarea a lemnului sa se transforme in colectorii cei mai siguri ai lemnului furat.

Sursele contactate de noi au sustinut ca declansarea "fenomenului lemnul negru" a fost cauzat in mare parte de modul in care au fost colectate uriasele cantitati de lemn provenite din doboraturi. Din informatii confidentiale, vehiculate si de presa, in Harghita, padurarii au taiat intentionat culoare speciale in padurile de versant, astfel ca vanturile sa se poata prelinge printre copaci si sa sfartece padurea. Asa s-ar putea explica si repetarea an de an a calamitatilor naturale care au distrus padurile din Harghita. La randul lor, aceeasi padurari au avut cel mai mult de castigat de pe urma doboraturilor.

AFACERI ONEROASE. Directia Silvica Miercurea-Ciuc a fost implicata intr-un lung sir de scandaluri ce dureaza din 1999 si pana in prezent. Problema afacerilor oneroase girate chiar de silvicultori in zona Harghita a fost cercetata inclusiv de Departamentul de Control al Guvernului si de comisii parlamentare. Nimeni nu a platit pentru "afacerea dobaraturilor de paduri" din anii 1995 si 1998. Conform rapoartelor celor doua comisii, "s-a confirmat participarea ca asociati sau actionari in cadrul unor societati comerciale care au ca obiect de activitate similar cu cel al Regiei Nationale a Padurilor a angajatilor Directiei Silvice Miercurea-Ciuc (DSH)". Societatile comerciale apropiate angajatilor DS Miercurea-Ciuc au profitat din plin de lemnul ieftin si la discretie. Afacerile cu lemn au fost girate in perioada 1995-1998 chiar de conducerea DSH.

Denes Domokos, fiul lui Denes Dominic, la data aceea directorul Directiei Silvice Miercurea-Ciuc (fost director al Regiei Nationale a Padurilor in perioada mai 1997-august 1998), era asociat la firma SC Vulturul SRL din Miercurea-Ciuc, ce avea ca domeniu de activitate exploatarea forestiera. SC Vulturul SRL a prestat servicii catre DS Miercurea-Ciuc si a exploatat masa lemnoasa. Denes Judith, sotia directorului Denes, era actionara societatii Carmen Silva, care a exploatat lemn atribuit de directia silvica condusa de sotul acesteia. In urma controlului din octombrie 1999 au fost demisi directorul Denes, directorul tehnic Kiss Ludovic si Virogh Terezia. Cei trei nu au suferit condamnari penale pentru faptele lor. Ioan Micu, seful compartimentului vanatoare, a fost doar sanctionat. Paradoxal, Ioan Micu va ajunge mai apoi, o data cu schimbarea puterii politice, in urma alegerilor din 2000, directorul DS Miercurea-Ciuc. Va fi implicat si el in scandaluri privind exploatarea forestiera.

Conform documentelor inspectorilor financiari din Harghita, firmele clanului Dominic au cumparat de-a lungul timpului cherestea la preturi minime de la DS Miercurea-Ciuc in baza unor comenzi preferentiale. SC Vulturul SRL a vandut utilaje si masini la suprapret directiei silvice. Aceeasi firma a vandut cherestea Centrului de Fructe Gheorgheni, institutie subordonata DS Miercurea-Ciuc, cherestea cumparata initial de la directia silvica. Alte acuze privesc modul in care societatea Abies din Roman a realizat mai multe lucrari silvice. Firma Abies a fost identificata in martie 2005 de silvicultorii din Suceava ca beneficiarul unor masive cantitati de lemn furat (2.600 de metri cubi de masa lemnoasa).

O alta practica des intalnita a fost trucarea licitatiilor forestiere. Lemnul rezultat din doboraturile din zona Gheorgheni a fost licitat la 27 iulie 1998 de Directia Silvica Harghita. In mod ciudat, societatile care au castigat licitatia aveau datorii fata de mai multe directii silvice si in mod normal nu ar fi trebuit sa li se permita participarea. Societatea Petroforest Piatra-Neamt (detinuta de Culita Tarata, viitor deputat PSD) avea la data licitatiei o datorie de 334 milioane lei catre DS Harghita. Petroforest a obtinut totusi dreptul de exploatare a peste 50.000 metri cubi de masa lemnoasa. Societatea Foresta Tarcau a avut 120 milioane lei datorii si, in urma admiterii la licitatie, a obtinut spre exploatare 35.000 metri cubi de masa lemnoasa. Cantitati mai mici au obtinut firmele Roghinton si Timeco, care aveau si ele datorii.

DEZASTRU ECOLOGIC

CE SE VEDE. Doboraturile, pretext pentru jaf O alta zona afectata de doboraturi a fost Borsec. La 10 ani de la calamitatile naturale, efectele sunt inca vizibile. De-a lungul drumului dintre Gheorgheni si Borsec culmile montane distruse de vanturi se observa la tot pasul. Primarul orasului Borsec sustine ca au fost facute reimpaduriri in zonele afectate, dar la o simpla privire se observa contrariul. O alta zona afectata a fost aceea a parcului natural de la Lacul Rosu. Surse locale ne-au declarat ca firmele care au exploatat lemnul din doboraturi au ramas in zona si au taiat si padurea din jurul zonelor afectate de vant. Activitatea firmelor a prejudiciat rezervatia naturala. Au fost construite drumuri forestiere pentru transportarea lemnului, reziduurile fiind aruncate in lac. Societatea Foresta Tarcau a construit un drum forestier pe malul nordic al paraului Suhard, aruncand pietrisul in parau. Conform unei marturii, "in zona cursului superior al paraului Belchia, la confluenta acestuia cu paraul Kisgyor, au fost executate galerii de cercetare pentru minereu". Aceste lucrari au scos la iveala zone minerale radioactive. Materialul radioactiv a fost acoperit cu steril care mai apoi a fost transportat de firme ca umplutura de drum. In celelalte zone afectate de doboraturi, Gheorgheni - Lazarea - Remetea, institutiile de control au constatat ca doboraturile au fost un prilej de jaf in padurile afectate. Garda de Mediu a constatat ca parte din doboraturi au fost provocate exact de taierile ilegale care au favorizat ruperile masive de arbori prin crearea de brese in corpul padurii. Recent, organizatia nonguvernamentala "Kogayon" a anutat ca va solicita Parlamentului modificarea legii privind regimul ariilor protejate si infiintarea Agentiei Nationale a Ariilor Protejate. Mai multe ONG-uri lucreaza la un dosar cu dovezi despre neregulile si ilegalitatile din principalele arii protejate: defrisari, braconaj sau constructii ilegale.

CERCETARE

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitoare la acest fenomen - de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru".

(Continuare in numarul de maine)