Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asfaltarea Drumului Babelor este un proiect mai vechi al consiliilor judeţene Prahova şi Dâmboviţa. După ani de disensiuni legate de delimitarea graniţei dintre cele două judeţe, autorităţile locate au bătut palma, iar cei de la Dâmboviţa, pe al căror teritoriu trec zece kilometri de drum, au şi făcut rost de bani pentru lucrări. Ba mai mult, deja 7% din lucrări au fost realizate în lunile noiembrie şi decembrie, până a venit zăpada.
"Drumul a fost construit în jurul anilor 1930 de proprietarii Fabricii de Hârtie Buşteni pentru a uşura transportul buştenilor de lemne la fabrică. În ghidul turistic ACR din anii 1970, acesta era trecut ca drum judeţean nemodernizat, deschis circulaţiei auto. După 1990, drumul a început să fie puţin întreţinut, ceea ce a dus la deteriorarea suprafeţei carosabile în multe locuri, la degradări de podeţe, surpări de maluri etc. În acelaşi context, circulaţia necontrolată a camioanelor de mare tonaj cu transport de material lemnos a dus la agravarea stării de degradare a drumului", motivează reprezentanţii Consiliului Judeţean Dâmboviţa susţinerea pe care o acordă acestui drum.
Preşedintele CJ Dâmboviţa, pedelistul Florin Popescu, este invidiat de conducătorii altor autorităţi judeţene, deoarece obţine foarte repede fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de colega sa de partid, Elena Udrea. Popescu nu-şi face probleme în privinţa banilor pentru realizarea acestei investiţii, deoarece va solicita ajutor de la Udrea, care prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii administrează 4,4 miliarde de euro.
În 2010, CJD prin bugetul propriu şi programele guvernamentale, a alocat lucrărilor de execuţie fonduri în valoare de 3,2 milioane de lei, iar pentru anul acesta, în bugetul CJD au fost repartizaţi 5,1 milioane de lei, potrivit răspunsului primit de la CJ Dâmboviţa. Mai mult, reprezentanţii CJ Dâmboviţa ne-au comunicat că "până la această dată au fost realizate circa 7% din volumul total al lucrărilor. Deoarece o mare parte din lucrările programate la obiectiv o reprezintă lucrări complexe (poduri, podeţe, drenuri, apărări maluri, parapeţi de siguranţă etc.) şi totodată faptul că modernizarea părţii carosabile prin asfaltare se poate efectua în condiţii de calitate pe o perioadă de timp scurtă (datorită condiţiilor meteo montane), reprezentanţii CJD nu pot estima corect volumul de lucrări fizice care se pot realiza.
La data începerii reabilitării DJ 713, platforma drumului avea o lăţime medie de 5-7 metri, iar partea carosabilă o lăţime de 4-5 metri, însă pe traseu au fost realizate refugii de aşteptare (spaţii de întâlnire), fapt pentru care lăţimea drumului nu este constantă, se arată în datele furnizate de Regia Naţională a Pădurilor în subordinea căreia se află Parcul Natural Bucegi.
Întâiul susţinător al asfaltării Drumului Babelor este însuşi administratorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu. În loc să facă totul pentru protejarea şi conservarea mediului şi să militeze pentru controlul strict al intervenţiei umane asupra ariilor protejate şi pentru turism controlat, Horia Iuncu este de acord cu implementarea unor proiecte care vor distruge mediul înconjurător. "E bine că se asfaltează drumul, deoarece se află într-o stare jalnică", ne-a declarat Horia Iuncu Administratorul Parcului recunoaşte cu nonşalanţă cum şi-a dat acceptul pentru asfaltarea drumului, deşi nu ştie ce vor face turiştii care vor ajunge în Rezervaţie. "Sperăm să se poarte civilizat", a spus Iuncu. În discuţia cu reporterii Jurnalului Naţional, administratorul Parcului a încercat să ne convingă de cât de bun este Drumul Babelor şi cum asfaltarea este perfect legală, având acceptul autorităţii de mediu.
În una dintre şedinţele publice desfăşurate sub tutela Autorităţii Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Iuncu a militat pentru continuarea Drumului Babelor cu alte proiecte de infrastructură!!!! "Acest proiect trebuie continuat cu alte proiecte care să aducă soluţii pentru zona de la capătul celor 16 kilometri. Consiliul Judeţean Dâmboviţa are un nou proiect pentru zona Peştera Padina, iar reabilitarea drumului este foarte binevenită", potrivit procesului-verbal întocmit în data de 27 aprilie 2009, la finalul dezbaterii publice. Şeful PNB s-a făcut că uită de problemele create în ultimii ani de turiştii care intră în Parc să facă "grătar la iarbă verde" pe pajiştea alpină, ce reprezintă un habitat de interes european valoros. Dezvoltările imobiliare din perimetrul Parcului sunt favorizate şi de situaţia juridică a terenurilor, în momentul de faţă 70% din PNB fiind în proprietate privată. Proprietarii sau administratorii de teren pot realiza diferite obiective de investiţii conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de amplasamentul obiectivului faţă de zonarea internă a Parcului. "Suprafaţa de teren retrocedată în Parcul Natural Bucegi până în luna iunie 2010 era de circa 21.384 hectare, însă această valoare se poate modifica datorită faptului că se înregistrează contestaţii ce urmează a fi soluţionate pe cale juridică", ne-a declarat Valerian Solovăstru, director general al Regiei Naţionale a Pădurilor.
Salvamontiştii: "E o tâmpenie! Asta ne mai lipsea în Bucegi, drum în vârful muntelui"
Munţii Bucegi se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Braşov, Prahova şi Dâmboviţa. Salvatorii montani din cele trei judeţe s-au luat cu mâinile de cap în momentul în care au aflat că o şosea va ajunge în creierii munţilor. Refuză să comenteze public situaţia, pentru că sunt plătiţi de consiliile judeţene, însă consideră că vor avea şi mai multe bătăi de cap în momentul în care drumul va fi deschis circulaţiei. "Bucegii erau şi aşa aglomeraţi. O şosea asfaltată este deja prea mult. O să simţim miros de grătare toată vara. Va fi groaznic. Cu banii pe drumul ăsta, care oricum e prost asfaltat, puteau să facă două instalaţii de transport pe cablu", este de părere unul dintre salvamontiştii care lucrează în Bucegi.
Cel care cunoaşte cel mai bine muntele este Bogdan Boja, din Buşteni. Un luptător înflăcărat împotriva prostului gust şi un oponent a tot ceea ce înseamnă manelizarea Bucegilor, "Bubulu" consideră că Drumul Babelor nu este altceva decât o uriaşă risipă de bani. "M-am uitat pe hartă şi am văzut că drumul trece prin zonă protejată. Este o treabă românească. În loc să facem autostrăzi, noi construim drumuri în vârful muntelui. Iarna, de la Buşteni până la Sinaia faci două ore cu maşina. Drumul ăsta e făcut pentru şmecherii care au maşini de teren, dar împotriva muntelui. Este o tâmpenie. Asta ne mai lipsea în Bucegi, un drum asfaltat", este de părere cel pe care multă lume îl ştie drept "Bubulu". (Sorin Anghel)
DNA anchetează retrocedările
Punerea în posesie sau retrocedarea terenurilor din Parcul Natural Bucegi a fost "cu cântec" încă de la început, existând şi o anchetă la Direcţia Naţională Anticorupţie pe această temă. "Pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti se află un dosar penal în care procurorii efectuează acte de urmărire penală privind legalitatea tranzacţiilor cu terenuri din categoria de folosinţă "pădure" situate pe raza judeţului Dâmboviţa. Având în vedere dispoziţiile art. 12 alin. 1 lit. e din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi stadiul cercetărilor în cauza respectivă, nu vă putem comunica alte detalii în legătură cu actele procedurale sau identitatea persoanelor vizate", potrivit răspunsului semnat de Mihai Gheorghe, procuror-şef serviciu. RNP, în a cărei subordine funcţionează Parcul Natural Bucegi, ne-a comunicat că suprafaţa de teren retrocedată se schimbă de la o zi la alta, deoarece "se înregistrează contestaţii în instanţă". Din grupul anchetat de DNA fac parte deputaţii PSD Ion Dumitru (fost director la Romsilva) şi Victor Sanda (fost prefect de Dâmboviţa, fost preşedinte al Comisiei judeţene de aplicare a legilor proprietăţii), subprefectul Antonel Jijie (fost secretar al Prefecturii Dâmboviţa) şi Costel Preda (fost director al Direcţiei Silvice Dâmboviţa).
Citiţi campania Jurnalului Naţional pentru oprirea distrugerii Parcului Natural Bucegi
