Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta este decizia CCR, care a considerat că sintagma din lege care permitea acest lucru este lipsită de previzibilitate, fiind neconstituțională. Aceeași sintagmă a fost declarată, anul acesta, neconstituțională și cu privire la exercitarea profesiei de avocat, însă ea se regăsește și în legea care reglementează profesia de notar public.
Articolul care prevede radierea din evidență a experților tehnici judiciari condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, din Ordonanța Guvernului 2/2000, privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, decizia definitivă fiind publicată, la finalul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial.
CCR a fost sesizată cu privire la aceste aspect, din oficiu, de către Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ, într-un dosar deschis de un administrator judiciar din Capitală, trimis în judecată de DNA, anul acesta, pentru luare de mită și instigare la fals.
Abuz şi arbitrariu
Conform deciziei CCR citate, actul normativ ce reglementează organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară prevede radierea din evidenţă a experţilor tehnici judiciari, din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, „însă nu stabileşte sfera infracţiunilor cu intenţie care afectează sau nu afectează prestigiul profesiei de expert tehnic judiciar şi, implicit, care conduc la radierea din evidenţa experţilor tehnici judiciari”.
Această prevedere, spun judecătorii, „are natura unei măsuri legale sui generis”, iar persoanele vizate nu sunt în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi să aibă reprezentarea corectă a faptelor şi a situaţiei în care vor fi radiate din evidenţa experţilor tehnici judiciari. Or, această împrejurare este de natură a da naştere abuzurilor şi arbitrariului, având în vedere spectrul larg al infracţiunilor intenţionate prevăzute de Codul penal şi legile speciale, putând exista situaţii în care, pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni intenţionate, să poată fi adoptate soluţii diferite cu privire la decizia menţinerii sau excluderii din profesia de expert tehnic judiciar prin radierea din oficiu, din tabelul în discuţie”.
Ce alte profesii sunt vizate de aceleași rigori
Ca urmare, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este neconstituţională.
De altfel, nu este pentru prima dată când această sintagmă pică la controlul de constituționalitate. Legea privind exercitarea profesiei de avocat a fost supusă acelorași verificări, Curtea Constituțională stabilind, în data de 28 aprilie 2022, că dispozițiile articolului 14 litera „a” din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale. Potrivit acestui articol, „este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”. În Parlament, deja există o inițiativă legislativă care să modifice aceste prevederi neconstituționale.
O altă profesie care este vizată de aceeași sintagmă este cea a notarilor publici. La articolul 41 al Legii 36/1995, se prevede că „notarul public poate fi menținut în activitate în cazul în care, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau acesta a beneficiat de amnistie ori grațiere înainte de începerea executării pedepsei și se apreciază că fapta săvârșită nu a adus atingere prestigiului profesiei”.
Expertul a fost cercetat în două dosare ale DNA. El a fost trimis, în aprilie, în judecată
Excepția de neconstituționalitate a sintagmei din legea privind experții tehnici judiciari a fost ridicată într-o cauză administrativă ce îl vizează pe practicianul în insolvență Mihail Dunăreanu. Acesta a fost condamnat, în octombrie 2013, de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată și instigare la fals în înscrisuri oficiale.
Anul acesta, în data de 6 aprilie, Mihail Dunăreanu a mai fost o dată trimis în judecată de DNA, în fosta sa calitate de evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, fiind acuzat de participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Procurorii susțin că, în perioada 10 februarie - 20 aprilie 2011, Dunăreanu, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al ANRP să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară și ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 de lei - cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 de lei. Conform rechizitoriului, ulterior, la data de 26 mai 2011, pe baza raportului de evaluare depus, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat acordarea unei despăgubiri de 15.668.460 de lei.
