"E a patra oara cand ne loveste Dumnezeu"

Necazurile au luat proportii in comunele Gherghita si Rafov din judetul Prahova. Ploile care s-au abatut in ultima vreme au speriat oamenii de-a binelea. Satenii spun ca a fost a patra oara cand sunt inundati. Si parca acum a fost mai rau ca niciodata.

Necazurile au luat proportii in comunele Gherghita si Rafov din judetul Prahova. Ploile care s-au abatut in ultima vreme au speriat oamenii de-a binelea. Satenii spun ca a fost a patra oara cand sunt inundati. Si parca acum a fost mai rau ca niciodata.

Apele le-au luat si bruma de zarzavaturi din care isi duceau traiul, ba, mai mult, au inghitit pe nerasuflate si banii pe care ii imprumutasera de la diferite banci pentru a-si pune pe picioare cate un solar. Acum privesc spre cer si se roaga sa-i ierte Dumnezeu. Primarul gherghitenilor insa, de pe la ora 12:00, a si inceput sa umble prin sat, ducand vestea amara a aparitiei pericolului altor inundatii.

PE APA SAMBETEI. De patru zile, oamenii din comunele Gherghita si Rafov, din judetul Prahova, nu au mai scos capetele de sub umbrele sau pelerinele de ploaie. Cei mai nevoiasi se ascund sub flanele ponosite si umede sau ilice crosetate in casa. Stau pe la porti adunati ciorchine, jelind ceea ce au fost odata casele lor. Acum nu privesc decat la malul ce s-a adunat puhoi pe pereti, pe haine, pe podelele de prin locuintele lor roase de atat amar de ploaie si la apa care inca mai pluteste in unele odai. Si cea mai mare suferinta a oamenilor din Gherghita nu sunt lipsa alimentelor si nici frigul ce-l indura, ci banii pe care i-au pierdut. "M-am imprumutat la banca 1.500 de dolari. Pe toti i-am bagat in acest solar. Am crezut ca voi face treaba serioasa. Trebuie sa-mi cresc cei trei copii pe care-i am. Dar ce sa fac acum? De cateva zile stau prin vecini, cu copiii gramada. Nici pe la scoala nu au mai fost! Ma doare sufletul, ma credeti?", se tanguie Dumitru Marin, tot amintind de celalalt credit de 2.000 de euro pe care l-a facut la o alta banca pentru a-si putea da datoriile care s-au tot adunat, asemenea suvoaielor de ploaie, care acum nu le mai dau pace. Si Dumitru Marin nu este singurul in aceasta situatie. Ca el, mai tot satul, caci rosiile, ardeii, vinetele si dovleceii cultivati in solare si pe care ii vindeau la piata erau cei care hraneau gurile numeroase de prin mai toate casele.

RASI DE APE. In comuna Gherghita au fost inundate peste 260 de gospodarii

GALCEAVA DIN ORICE. Teama s-a aciuat in sufletul gherghitenilor. Ploaia nu le mai da pace. Nu apuca sa se zvante vreun covor scos pe gard, ca picaturile de apa cad iar din cer. Un tanar de 27 de ani din satul Malamuc, comuna Gherghita, a fost dat disparut.

O cisterna cu 15 tone de benzina zacea pe marginea strazii, imbracata toata in mal si ierburi innamolite. Peste 260 de gospodarii inundate, zeci de case biciuite de ploaie si peste 35 de evacuati. Autoritatile se declara invinse de natura si de rautatea oamenilor. Pe viceprimarul comunei Gherghita, Mihai Nichita, l-am gasit pe strada. Cateva femei guralive il luau la rost: "Noua cine o sa ne scoata apa din casa? Cat timp o sa stam prin vecini, domnu’ vice?". Ar vrea una dintre femei sa continue, insa lacrimile o podidesc si, auzind ca suntem de la presa, isi intoarce corpul greoi si privirea plansa catre noi: "Veniti sa va arat ce am in casa, veniti sa vedeti puii morti. Si malul. A ajuns pana la jumatatea peretilor. Au venit niste pocaiti cu conserve si apa, dar ce sa ne ajunga? Apele astea ne-au distrus de tot!". Ia coltul basmalei si-si sterge obrajii uzi, ba de lacrimi, ba de picaturile mici si dese ce cad necontenit.

"MAI BINE MOR SI IO!". "Mi-e frica sa nu vina iar apa mare peste noi!, ne raspunde o femeie la salut. E a patra oara de cand ne pedepseste Dumnezeu. Ne-a luat tot, de la ce aveam prin curte pana la haine si mobile. Am ramas decat cu ce avem pe noi", spune femeia, jelindu-se. Isi sterge fata, dupa care ne invita in curte sa vedem raul ce se formase in batatura. "Apa a ajuns pana in pod", isi spune oful un barbat care tocmai trecea cu bicicleta pe acolo. "Acum sunt pe drumuri. Nu mai am pe unde sa ma duc! Casa in orice clipa poate sa pice!" Si incepe sa planga ca un copil. Spune ca, desi are 65 de ani, nu a mai vazut asa potop. Nici sa traiasca nu ar mai vrea. "Mi-au murit toate. Pentru ce sa mai raman io? Nici la vaccin nu ma duc sa fac. Ne-a anuntat de la dispensar sa ne ducem, au venit si zilele astea de-au facut injectii, dar mie nu-mi mai trebuie..."

ABSENTI. De cand cu viitura, copiii prahovenilor nu au mai mers la Scoala

RUMEGUS SI COPIL DE O LUNA. Pe la ora 9:00 dimineata, ulita se umpluse de oameni. Umblau prin ploaie, multi dintre ei cu capetele dezgolite, fara sa se mai fereasca de raceala cu care s-ar putea pricopsi. Unii se duceau sa ia apa potabila din cisterna care se oprea din casa in casa, altii "sa faca la copii vaccin, ca noi suntem caliti, ce ne mai trebuie", altii sa caute prilej de a-si mai plange soarta. Printre ei se afla Sandel Neagu. Are 26 de ani si un baietel de doar o luna. Poarta cizme lungi, pline de noroi, si din par ii curg siroaie de apa. In mana tine o caldare plina de rumegus, cu care vrea sa faca focul in casa, pentru nevasta si copil. Ploile care au venit le-au stricat toate planurile. Zarzavaturile din solar, din care credeau ca o sa scoata mai bine de 20 de milioane, au fost complet distruse. La fel si nunta planuita la inceputul lunii viitoare sau botezul fiului lor. Acum, sarcina omului din fiecare zi este sa mai mature apa ce se tot aduna in fronton si sa faca nitel cald in singura camera in care stau el, nevasta, copilul si mama sa. De mancare, se milogesc la magazinul din sat sa le dea pe datorie "pana ne-om pune pe picioare, dar nu mai vrea proprietarul. Zice ca la datoriile care sunt in sat, el o sa dea faliment, iar noi nu o sa ne revenim niciodata din saracie".

FARA NIMIC. Puhoaiele de apa au cotropit si comuna Rafov. De-aici au fost evacuati din casele lor si dusi in scoala din comuna peste 120 de oameni. Raul Teleajenul si-a aruncat apele in ograzile lor, distrugand aproape 80% din terenurile agricole, dupa cum ne-a spus primarul Rafovului, Mircea Chivu: "Stiu ca oamenii sunt nevoiasi, saraci, dar nici pedepsele astea date de Dumnezeu nu-i imbuneaza. Le-am dat cate un pachet de carne tocata si mi-am auzit vorbe cum ca «Ce, noua carne tocata ne trebuie? Unde sa o pregatim?», spune indignat primarul.

SUFERINTA FARA SFARSIT. In mintea oamenilor, soarta le este pecetluita. Caci, spun ei, "nimeni nu mai poate sa le dea inapoi o casa si nici nu ne mai poate smulge cineva din suflete boala". Pasari moarte, animale duse pe la vecinii oleaca mai norocosi, multumita apelor care s-au oprit chiar in buza casei, copii raciti si oameni saraci. Tabloul unor comune in care singurul mod de supravietuire erau solariile umplute cu tot felul de zarzavaturi si lucrul cu ziua la oamenii mai instariti.

DELASARE "Multi se multumesc cu cei 800.000 pe care ii iau de la stat. Avem peste 130 de dosare sociale. Au copii de crescut, dar... asta e. Nu le dam, fac scandal. «Primarul e de vina!». Imediat incep sa strige!" Mihai Nichita, viceprimarul comunei Gherghita

DEZARMARE "Nici macar o perna nu mai am sub cap. Urasc apele astea. Nici sete nu-mi mai e.Dar nu mai pot. Am 70 de ani si simt ca dezastrul asta o sa-mi puna capat zilelor" Nae Constantin, pensionar din satul Palanca, comuna Rafov

RAVAGII

In judetul Prahova, 52 de localitati au fost afectate de ploile torentiale care au cazut in ultimele trei, patru zile. Cele mai afectate au fost comunele Gherghita si Rafov. Autoritatile locale au trimis celor napastuiti paine, conserve de peste, branza, cate un pachet de carne tocata si apa minerala si plata. Daca in comuna Gherghita au fost afectate peste 260 de locuinte, 150 ha de teren cultivat cu porumb si compromise peste 350 tone de grau, in comuna Rafov numarul caselor cotropite de apa a ajuns la 800, dintre care peste 200 de oameni au trebuit evacuati. Dupa spusele primarului comunei Rafov, 6 case au picat o data cu venirea apelor, scoala si gradinita din satul Buda, ce apartine de aceasta comuna, au fost si ele inundate, la fel si biserica din satul Moara Domneasca.