E comoara noastră!

ANIVERSARE ● Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" la 72 de ani
Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti, situat pe malul Lacului Herăstrău, oferă vizitatorilor posibilitatea unică de a intra în contact cu tot ceea ce este autentic în cultura tradiţională din România.

ANIVERSARE ● Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" la 72 de ani
Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti, situat pe malul Lacului Herăstrău, oferă vizitatorilor posibilitatea unică de a intra în contact cu tot ceea ce este autentic în cultura tradiţională din România.

Pe o întindere de 14 hectare, într-un peisaj care aminteşte de satul tradiţional, se întîlnesc gospodării ţărăneşti, instalaţii tehnice populare, biserici, troiţe şi fîntîni. Totul se organizează asemenea unui sat remarcabil prin unicitate, căci nicăieri în lume, deşi sînt multe muzee în aer liber, amplasate aproape în toate ţările Europei sau dincolo de graniţele ei, nu vei găsi unul care să aibă originalitatea şi farmecul acestui "sat" aşezat la şosea, care sfidează urbanismul haotic şi agresiv al Capitalei. Intrînd pe poarta muzeului, te afli în lumea satului de odinioară, cu construcţii autentice reprezentînd evoluţia tipurilor de locuinţă şi a celor economice, a ocupaţiilor şi meşteşugurilor, acoperind o perioadă de trei secole.


ISTORIC. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1936, ca urmare a cercetărilor interdisciplinare iniţiate de profesorul Dimitrie Gusti şi Catedra de sociologie. După mai mulţi ani de cercetări, prof. D. Gusti a ajuns la concluzia că este necesară înfiinţarea unui muzeu în aer liber ca să poată prezenta veridic şi pe înţelesul tuturor, în toată complexitatea sa, modul de viaţă tradiţional.

Toate monumentele din Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" sînt adevărate documente de ingeniozitate, de ştiinţă a modului în care, folosindu-se de natură, omul a ştiut să se adapteze condiţiilor de mediu, întrebuinţînd resursele şi materialele avute la îndemînă. Astfel, întîlnim construcţii din lemn, lut, piatră, acoperite cu şindrilă, paie sau stuf. Sîntem uimiţi de extraordinara armonie care s-a creat în satul românesc între om şi natură. Proporţia caselor, materialele din care sînt construite, dispunerea practică a camerelor în planul locuinţei, precum şi dispunerea obiectelor în interiorul camerelor, toate vorbesc despre armonia spirituală care se crea între om şi mediu. Această armonie lipseşte astăzi chiar şi la nivelul satului. Prea puţine construcţii noi mai respectă natura şi trăirea "prieteneoasă" în sînul acesteia.

În interiorul locuinţelor vom întîlni vetre deschise, sobe mari sau cuptoare pentru dormit, care asigură condiţiile necesare încălzirii interiorului şi preparării hranei. Modul de organizare al interiorului ilustrează o armonizare între dorinţa folosirii cît mai judicioase a spaţiului, asigurării confortului şi realizării unui ambient cît mai plăcut.

Dacă în ansamblul arhitecturii se constată o mare unitate în ceea ce priveşte planurile locuinţelor, în domeniul decorului şi al organizării interiorului locuinţei fiecare provincie se distinge prin trăsături proprii.

Din punctul de vedere al organizării interioarelor, casele din Transilvania se deosebesc de cele ale altor zone prin mobilier, prin existenţa "culmei", o bară de lemn situată de regulă deasupra patului, pe care sînt aşezate cergi, lepede, feţe de masă, perne etc. Împrejurul pereţilor sînt icoane pictate pe dosul sticlei şi vase din ceramică aşezate pe cuiere sau între ferestre cu ştergare deasupra.

Casele din zonele subcarpatice se remarcă prin prezenţa foişoarelor, prin acel "loc de taifas" sau " de privelişte" cu balustradă şi stîlpi frumos ciopliţi care permite ţăranului să se integreze vizual, dar şi spiritual în natura înconjurătoare.

În muzeul nostru poţi să te plimbi în timp, dar şi în spatiu. Din Oltenia, pot fi văzute două tipuri de locuinţe. În sud, pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea au existat aşa-zisele bordeie, locuinţe semiîngropate, căptuşite cu scînduri groase de stejar şi acoperite cu paie. În partea de nord a Olteniei a înflorit o arhitectură pe două niveluri, cu stîlpi şi fruntare sculptate. Interioarele locuinţelor din Oltenia se caracterizează prin bogăţia covoarelor aşezate pe pereţi, pe paturi sau formînd o stivă pe lada de zestre.

O serie de construcţii au fost aduse din Dobrogea. De aici provin trei mori de vînt, o casă de viticultori şi pescari pe malul Dunării, din satul Ostrov – Constanţa, şi una de pescari lipoveni din Jurilovca.


FORME. Sectorul Moldova este foarte bine reprezentat. O parte din construcţii provin din satele strămutate cu ocazia construirii Barajului de la Bicaz, altele sînt din Bucovina, Podişul moldovenesc sau din Ţara Vrancei. Interioarele locuinţelor din Moldova au un specific aparte: unul din colţurile încăperii este ocupat de cuptorul pe care se poate dormi, pereţii sînt decoraţi cu frize formate din lăicere şi ştergare în culori în general mai sobre, ţesute cu motive geometrice şi icoane pictate pe lemn. Mobilierul, cu forme frumoase, este împodobit cu motive realizate în tehnica crestării şi uneori pictat.

Pe malul lacului se înşiruie una după cealaltă instalaţiile tehnice ţărăneşti: pive, teascuri de ulei, mori de apă, şteamp pentru sfărîmat roca auriferă, coş de îngroşat. Vizitarea acestor strămoşi ai unor instalaţii pe care le folosim astăzi constituie o adevărată lecţie de istorie a tehnicii primelor timpuri, dar şi o plimbare în mijlocul unui peisaj feeric, pe malul Lacului Herăstrău, unde foarte des poţi întîlni mici broaşte ţestoase stînd la soare sau raţe sălbatice cu puii după ele, în şir indian. Este o totală desprindere de peisajul agresiv urban al Capitalei, plin de betoane şi de coloşi de oţel şi sticlă care strivesc adesea bunul gust.


PATRIMONIU. Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" a devenit o instituţie emblematică a Capitalei României. El reprezintă prin patrimoniul de care dispune civilizaţia şi cultura tradiţională pe o perioadă de trei secole. Este vizitat de personalităţi deosebite, iubit de multe lume, căutat de bucureşteni pentru liniştea sa şi pentru frumuseţea specială a locului. O lume uitată se dezvăluie ochiului, o lume nemuritoare însă prin creaţiile ei şi prin amintirea vie a strămoşilor. O lume unde ne regăsim frumoşi în simplitatea unei lumi frumoase, dar pierdute. Muzeul Satului împlineşte 72 de ani. Pe aici au trecut multe generaţii de muzeografi şi cercetători. Toţi am luptat să-l trecem mai departe, altor şi altor generaţii, mai frumos, mai complet, mai viu.

În acest scop, Muzeul organizează evenimente culturale, foarte apreciate de public: tîrguri ale meşterilor populari, tabere pentru copii unde aceştia sînt învăţaţi să sculpteze, să picteze ori să modeleze lutul, spectacole în care sînt performate obiceiuri, dansuri şi cîntece tradiţionale.

În acest scop restaurăm monumentele, în acest scop colecţionăm obiecte pe care le aşezăm grijuliu în colecţii de adevărate comori. Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" mulţumeşte astăzi tuturor celor care i-au fost alături de-a lungul celor 72 de ani, multumeşte celor care îl consideră demn de a fi iubit şi apărat împotriva oricăror agresiuni, mulţumeşte celor care vin an de an în acest spaţiu sacru al spiritualităţii româneşti. Dovadă a aprecierii bucureştenilor şi a turiştilor din toată lumea o constituie numărul mare de vizitatori care vin aici, indiferent de sezon.

• Conf. dr. Paula Popoiu

Sărbătoarea unui loc special

Oamenii muzeului au pregătit pentru oamenii oraşului un program special.
16 mai 2008: Conferinţa Asociaţiei Naţionale a Muzeelor în Aer Liber; 10:00 Deschiderea lucrărilor conferinţei; 10:00-13:00 Lucrările Conferinţei; Planul de dezvoltare a Muzeului Satului – sectorul nou; 11:00 Deschiderea Tîrgului meşterilor populari; 13:00 Lansare de carte: Paula Popoiu – Etnologia, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2008, prezintă: dr. Virgil Ştefan Niţulescu, secretar General, Ministerul Culturii şi Cultelor, dr. Georgeta Stoica, dr. Ioan Opriş; 11:00-19:00 Tîrgul meşterilor populari

17 mai 2008: Ziua Muzeului Satului: 9:00-13:00 Dimineaţa muzeului – intrare liberă; 11:00 Dialog muzical; 12:00 Cunună de cînt şi joc – Ansamblul Cununa Carpaţilor al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română, Bucureşti, dirijor Gheorghe Popa; 14:00 Lansare DVD – TVR-Media; Maeştrii muzicii populare româneşti – prezintă Anca Dragomir, producător executiv TVR – Media; 15:00 Dialogul generaţiilor – medalion meşteri populari, Nicolae Purcărea – Zina Burloiu, Braşov, prelucrarea artistică a lemnului; 16:00 Firule, măi, fir de iarbă! – Maria Butaciu; 16:30 Cîntec din ţara de Sus, Angelica Flutur; 17:00 Recital Grigore Leşe şi invitaţii săi, Doina Lavric, Zamfira Mureş, Theodora Şerban, Lorena Nechifor, 9:00-19:00 Tîrgul meşterilor populari

18 mai 2008: Ziua Internaţională a Muzeelor; Muzeele – agenţi ai schimbării şi dezvoltării sociale; 11:00 Întîlnire cu Ansamblul Zorea al Uniunii Ucrainenilor din Bucureşti, condus de Hristina Larisa Clempuş; 12:00 Ansamblul Muşeata Armînă, Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, condus de Willy Wisoşenschi; 13:00 Lansare de carte: Aristina Pop Săileanu – "Să trăiască partizanii pînă vin americanii" – participă doamna Ana Blandiana şi domnul Romulus Rusan; 14:00 Gardienii veseli – Teatrul Masca, director, actorul Mihai Mălaimare; 15:00 Mai aproape de roata olarului – medalion meşter popular Marcel Mocanu; 16:00 Recital Mircea Bodolan; 9:00-19:00 Tîrgul meşterilor populari.