Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De exemplu, din cele trei iazuri de decantare ale fostei exploatații Băiuț, care aparține Companiei Naționale a Metalelor Prețioase Remin SA Baia Mare, aflată de peste 13 ani în insolvență, doar unul a fost ecologizat, iar pentru celelalte două de-abia acum se fac primii pași. Vorbim despre o suprafață de 16 hectare și peste un milion de tone de steril depozitate aici începând cu anul 1954.
Planul pentru ecologizarea acestor iazuri a fost făcut încă din 2007, dar el a rămas în sertar. Acum, societatea Conversmin, cea care gestionează lucrările de închidere, conservare și ecologizare a fostelor perimetre miniere, a organizat o licitație pentru actualizarea proiectului tehnic de închidere și ecologizare a minei Băiuț. „Tema proiectului o reprezintă întocmirea documentaţiilor tehnice necesare pentru închiderea şi ecologizarea perimetrului minier Băiuț. Verificarea soluţiilor iniţiale şi a acţiunilor ce rezultă din interpretarea noilor rezultate și modul de menţinere a prevederilor din proiectul tehnic din anul 2007 întocmit de SC WESTCONSTRUCT COMPANY SRL și care va fi pus la dispoziția prestatorului la solicitarea acestuia”, se arată în anunțul licitației organizate în această săptămână. Contractul, care se va derula în două etape, presupune realizarea serviciilor de proiectare pentru închiderea și ecologizarea iazului de decantare Leorda și a iazului de avarii (Bloaja Avarii). Doar pentru actualizarea proiectului va fi nevoie însă de 17 luni, iar costurile sunt estimate la 150.695 lei, fără TVA.
Ce ascund cele două iazuri
La iazul de decantare Leorda este depozitată o cantitate de 1,03 milioane de tone de steril de flotație provenită de la prelucrarea minereurilor neferoase în uzina de preparare a minei Băiuț din perioada 1954-1972. De asemenea, la iazul Bloaja Avarii este depozitată o cantitate de 0,15 milioane tone de steril de flotație rezultat în urma prelucrării minereurilor neferoase la uzina de preparare a minei Băiuț în perioada 1972-1975. Pentru cel de-al treilea iaz al fostei exploatații miniere, iazul Bloaja, unde se afla o cantitate de 4,6 milioane de tone de steril de flotație, depusă în perioada 1974-2006, lucrările de ecologizare au fost încheiate.
Din cele 16 iazuri de decantare din Maramureș, 11 au fost închise și ecologizate, unul a fost concesionat, iar 4 încă așteaptă ecologizarea (Bozânta, Săsar, Leorda și Bloaja Avarii). În ele sunt depozitate circa 54 milioane de tone de steril de flotație rezultat în urma prelucrării minereurilor neferoase din perioada 1954-2006.
Râurile sunt încă puternic poluate
Potrivit unui studiu realizat în perioada septembrie-noiembrie 2021, de către biofizicianul Hantz Péter, care a analizat din punct de vedere microbiologic şi al ecosistemului apa şi nămolul din râurile adiacente minelor dezafectate din Maramureș, poluarea atinge cote alarmante. De exemplu, de la Băiuț ajung în râul Lăpuş cantităţi imense de substanţe toxice, cu mult peste limita admisă: zinc de aproape 400 de ori, plumb de peste 2,5 ori, nichel de aproape 25 de ori, cupru de 17 ori, cobalt de aproape 12 ori, cadmiu de 22 de ori, arsen de peste 13 ori, iar aluminiu de 100 de ori. Exemple ale dezastrului ecologic lăsat în urmă de activitatea minieră și inconștiența autorităților sunt mult mai numeroase în studiul citat, după cum sublinia, într-o interpelare adresată ministrului Mediului care viza poluarea din Maramureș, deputatul Apjok Norbert. Astfel, probele luate din apa râului Ilba au relevat prezenţa zincului într-o cantitate de 240 de ori mai mare decât norma admisă, a plumbului de 3 ori, a nichelului de 5 ori, a cobaltului de 9 ori și a aluminiului de 35 de ori, iar nămolul din acea zonă conţinea zinc într-o cantitate de 8 ori mai mare și cupru de 2 ori mai mare. Situaţia este la fel de gravă şi la Băiţa, unde probele luate din zona podului Căpâlna au arătat o prezenţă a zincului de 77 de ori peste limita admisă, a nichelului de 2,5 ori mai mare etc. „Cercetătorul a stat de vorbă şi cu localnicii, care adesea s-au plâns, printre altele, de faptul că din râuri au dispărut complet peştii, că fântânile lor sunt contaminate şi astfel le sunt puse sănătatea şi viaţa în pericol. Dr. Hantz Péter într-un final a ajuns la concluzia că situaţia este deosebit de gravă, trăgând un semnal de alarmă vizavi de iminenţa pericolului, care ameninţă aceste foste zone miniere şi populaţia”, a subliniat deputatul Apjok Norbert în interpelarea adresată ministrului Tanczos Barna.
Grave accidente ecologice
La sfârșitul lunii lunii martie a anului 2018, apa încărcată cu metale grele din subteranul fostei mine Băiuț s-a deversat în râul Lăpuș. A fost unul dintre cele mai grave accidente ecologice petrecute în zona Maramureșului, el ducând la asfixierea unor mari cantități de pește. La vremea respectivă, președintele asociației de pescuit sportiv „Cheile Lăpușului” declara că „în urma poluării, fauna piscicolă este distrusă în proporție de sută la sută”. Autoritățile au consemnat dezastrul, dar nu au făcut nimic notabil pentru a evita pe viitor producerea altuia. Cel mai mare accident ecologic în zona Maramureșului a fost înregistrat însă în anul 2000, când un baraj al iazului de decantare de la Bozânta Mare s-a rupt și 100.000 de metri cubi de lichid, compus în cea mai mare parte din cianuri, s-au revărsat. Poluarea a ajuns până în Tisa și Dunăre și de aici în Marea Neagră. Despre acest accident s-a vorbit atunci ca fiind cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl. Acestea au fost doar două dintre marile dezastre care au afectat zona Maramureșului, dar incidente de o gravitate mai mică provocate de fostele exploatații miniere au avut loc periodic în decursul anilor.
