Educaţia romănească, şurubul fără sfărşit

Anul care tocmai s-a incheiat a fost unul foarte "bogat" pentru invăţămăntul romănesc. Bogat in schimbări de miniştri, pachete de legi, teze cu subiect unic, teste naţionale... şi elevi debusolaţi.

Anul 2007 a fost ultimul in care elevii clasei a VIII-a au susţinut testele naţionale, dar şi primul an in care s-au dat tezele cu subiect unic, tot in 2007 au fost lansate două pachete de legi ale educaţiei, unul pe vremea ministrului Mihail Hărdău, la inceputul anului şi incă unul care a fost lansat de Cristian Adomniţei la mijlocul lunii decembrie.


SCHIMBÃ...RI. Noul ministru al Educaţiei, Cristian Adomniţei, care a preluat mandatul la 6 aprilie, după destituirea predecesorului său, Mihail Hărdău, a hotărăt ca, in anul şcolar 2007-2008, tezele cu subiect unic să inlocuiască testele naţionale ca metodă de admitere in liceu. Mai mult, acestea işi vor pierde statutul de "teze obişnuite", intrucăt lucrarea nu va mai dura 50 de minute, cum era programat iniţial, ci două ore. O altă modificare la metodologia tezelor cu subiect unic este aceea că acestea pot fi contestate de elevi. teza cu subiect unic. Noua metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei prevede ca durata fiecărei teze cu subiect unic să fie de două ore şi existenţa unui interval de cinci zile, in care profesorul care predă la clasă are obligaţia de a analiza, impreună cu elevii, lucrările şi notele obţinute. In urma acestei analize, elevii pot depune eventualele contestaţii la comisia din unitatea de invăţămănt. Disciplinele la care se susţin teze in clasa a VII-a sunt limba şi literatura romănă, matematica, respectiv limba şi literatura maternă pentru elevii aparţinănd minorităţilor naţionale. Elevii de clasa a VIII-a vor susţine teze cu subiect unic la limba şi literatura romănă, matematică şi geografie sau istorie, la alegere. După corectare, fiecare evaluator stabileşte nota prin impărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire. Nota finală se stabileşte prin media aritmetică a notelor acordate de fiecare profesor evaluator.

Inscrierea in licee sau in şcoli de arte şi meserii de stat se face fără examen, pe baza mediei de admitere, in care media generală obţinută la tezele cu subiect unic are o pondere de 50%, iar media generală de absolvire a claselor V-VIII, de 50%.
In ceea ce priveşte Bacalaureatul, Cristian Adomniţei a efectuat o schimbare şi a decis ca subiectele să se afişeze pe internet mai tărziu cu o lună faţă de 2007, anume la data de 1 martie 2008.

La inceputul anului 2007, in cadrul intălnirilor dintre ministrul Educaţiei de atunci, Mihail Hărdău, cu sindicaliştii din invăţămănt s-a stabilit că personalul didactic va beneficia de creşteri salariale de 7%, de la 1 ianuarie, şi de 15%, de la 1 octombrie (cu 4% mai mult decăt era stabilit anterior). Totodată, potrivit inţelegerilor, creşterile salariale pe anul 2007 pentru personalul nedidactic au avut loc de la 1 ianuarie, cănd salariile acestei categorii au crescut cu 5%, la 1 aprilie - cu 2% şi la 1 octombrie - cu 11%.

In ceea ce priveşte suma alocată de MECT pentru investiţii in anul 2007, aceasta a fost cu 60% mai mare decăt cea alocată in 2006. De asemenea, profesorii din invăţămăntul preuniversitar au primit suma de 100 de euro pentru achiziţionarea de material didactic.

O noutate introdusă in cursul acestui an pe vremea ministrului Hărdău se referea la faptul că universităţile de stat şi particulare pot susţine examene de admitere, licenţă, masterat şi doctorat pe baza metodologiilor proprii de admitere.
Tot in acest an au fost introduse semnele distinctive ale unităţilor şcolare, lucru reglementat in luna martie, cănd a fost transmis inspectoratelor şcolare judeţene un calendar in acest sens.


LEGEA INVÃ...ŢÃ...MĂNTULUI. La data de 1 august, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, şi reprezentanţii sindicatelor din invăţămănt au căzut de acord asupra modificării structurii invăţămăntului preuniversitar. In urma discuţiilor s-a stabilit ca structura invăţămăntului preuniversitar să includă educaţia timpurie (educaţia antepreşcolară, intre 0 şi 3 ani, şi invăţămăntul preşcolar, intre 3 şi 6 ani), invăţămăntul primar de cinci clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), invăţămăntul secundar - inferior (invăţămănt gimnazial, care cuprinde cinci clase, respectiv V-IX) şi superior (invăţămănt liceal, care cuprinde trei-patru clase, respectiv clasele a X-a - a XII-a sau/şi a XIII-a) şi invăţămăntul terţiar nonuniversitar (invăţămăntul postliceal cu unu-trei clase).


FÃ...RÃ... AUTORIZAŢII. Nici in acest an, inceperea cursurilor nu a fost lipsită de probleme. Multe şcoli nu erau pregătite să-şi intămpine elevii. Ministrul Adomniţei acuza la inceput de an şcolar primăriile de faptul că acestea nu au cheltuit fondurile alocate de Guvern pentru reabilitarea şcolilor, construcţia de grădiniţe, şcoli şi campusuri. Cu trei zile inainte de inceperea anului şcolar, doar 58% dintre unităţile şcolare au obţinut autorizaţii sanitare la nivelul intregii ţări.

Pe parcursul anului 2007, ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a semnat un protocol cu miniştrii similari din Italia şi Spania pentru predarea limbii, civilizaţiei şi culturii romăne pentru copiii romăni care invaţă in aceste ţări.

Anul s-a incheiat cu lansarea pachetului de legi ale invăţămăntului in dezbatere publică la 17 decembrie, care cuprinde legi privind invăţămăntul preuniversitar, superior şi statutul personalului didactic.

Invăţămănt preuniversitar

Â

 ADOMNIŢEI. "Educaţia incepe la naşterea copilului"

"Invăţămăntul obligatoriu de la 3 ani inseamnă automat obligativitatea statului de a se implica serios, este necesar un program concret. Statul trebuie să rezolve problema infrastructurii, trebuie să construim grădiniţe şi şcoli, altfel nu putem avea educaţie. Toate studiile arată foarte clar că e mult mai eficient să intervii in educaţia unui copil mai devreme decăt mai tărziu. Dacă un copil de 7 ani vede pentru prima oară in viaţa lui un creion, o carte, nu mai vorbim despre un calculator... are toate şansele ca la 16 ani, după ce termină invăţămăntul obligatoriu, să fie puţin educat. In acest caz am delincvenţă, intoleranţă, violenţă şi chiar şomaj. Ce e mai scump pentru societate? Să intervină şi să-l corijeze... sau să-l educe de la inceput? Ca societate, e interesul nostru să avem indivizi căt mai bine pregătiţi. Educaţia incepe de la naşterea copilului. La ora actuală nu avem educaţie postnatală. In Bucureşti am 10.000 de cereri nerezolvate pentru grădiniţe, dar ştiu că mai sunt şi alte 10.000 care nu au făcut cerere. In fiecare an trebuie să construim un număr de grădiniţe ca să acoperim cererea. In trei ani trebuie să ajungem să avem grădiniţe. De la anul, toţi cei care au 5 ani, la grădiniţă, in 2009, toţi cei cu 4 ani trebuie să meargă şi ei. Intre timp, in fiecare an statul trebuie să construiască. Bani sunt, timp este, totul e să avem şi voinţă….", declara pentru Jurnalul Naţional, Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei.