Efect de domino al războiului:Foamete în Africa  

Zecile de milioane de tone de cereale care nu pot fi expediate din silozurile ucrainene prin porturile de la Marea Neagră au perturbat piața globală, mărind spectrul foamei nu doar prin creșterea prețurilor, ci, pe un termen mai lung, prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare. România devine una din supapele prin care cerealele din Ucraina pot ajunge spre zonele de consum. Propaganda Kremlinului aruncă vina penuriei pe sancțiunile impuse de SUA și UE.

Foametea care se poate extinde vertiginos în următoarele luni, cuprinzând zeci de țări care depind de importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina și Rusia, a fost înscrisă pe agenda summitului european de la Bruxelles. Pe lângă frontul din Ucraina, care produce suferințe și mari distrugeri, războiul scoate din circuit cea mai mare suprafață agricolă deținută de o țară europeană, cu o producție de 80 de milioane tone de grâu, porumb, soia, floarea soarelui, din care mai mult de 65 la sută sunt exportate. Înainte de invazie, exportul lunar de cereale al Ucrainei se situa în medie la 6 milioane de tone de cereale, țara fiind al patrulea exportator mondial, destinațiile principale fiind China, Africa și Europa. Datele Ministerului Agriculturii de la Kiev susțin că față de luna mai 2021, livrările de cereale s-au redus la o zecime.

 Unde se duce unda de șoc

Scăderea dramatică a livrărilor din Ucraina poate declanșa în scurt timp grave consecințe în regiunile cele mai dependente de acest flux comercial care pleacă din Marea Neagră. Spectrul foametei cuprinde zone din Asia, Pacific, Africa subsahariană, Orientul Apropiat și Africa de Nord. Antonio Guterres, secretarul general al ONU, declara că „45 de țări africane și țări mai puțin avansate importă cel puțin o treime din necesarul lor de grâu din Ucraina sau Rusia, iar 18 dintre acestea asigură cel puțin jumătate din consum din aceste surse. Între aceste țări se numără Burkina Faso, Egipt, Republica Democrată Congo, Liban, Libia, Somalia, Sudan, Yemen”.

 Prețul grâului a explodat după începerea războiului, tona fiind cotată acum la peste 400 de dolari, cu mult peste nivelul de 300 de dolari din timpul gravei crize alimentare din anul 2008. Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, lansează și ea alerta: „Războiul din Ucraina semnifică foametea în Africa”.

 Dacă perturbările provocate de război vor dura în 2022 și 2023, numărul de persoane subalimentate poate crește cu 8-13 milioane, conform evaluării FAO - Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație. Evaluările Ministerului Agriculturii din SUA adaugă alte elemente la profilarea crizei: Ucraina aflată în război își va reduce producția de porumb la jumătate și cu o treime pe cea de grâu.

România, supapă în blocada de la Marea Neagră

În 12 aprilie, publicația noastră semnala faptul că fără porturile de la Marea Neagră, Ucraina se sufocă. Practic, exporturile se mai pot face pe cale maritimă doar prin accesul la porturile dunărene de pe brațul Chilia. Reni, Ismail, Chilia nu au însă infrastructura necesară unui trafic intens, cantitățile exportate de cereale fiind cu mult sub cele contractate. Prin mobilizarea Uniunii Europene se deschid culoare rutiere și feroviare prin Polonia și România, dar exporturile nu au depășit în luna mai o zecime din cantitățile exportate în urmă cu un an. Alina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a analizat cu miniștrii din România, Republica Moldova și Ucraina posibilitățile de suplimentare a „absorbției” de produse agricole ucrainene pe ruta românească, pe culoarul Siret-Constanța. La Galați se repune în funcțiune o linie ferată cu ecartament larg, de tip sovietic, pentru a prelua în port vagoanele din Ucraina fără a mai schimba boghiurile. Pe ruta Giurgiulești-Constanța s-a deschis o linie de transport al containerelor. În portul Constanța se deblochează liniile ferate inactive de ani de zile. Aceste soluții contribuie la o atenuare a deficitului de transport prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră care rămân închise.

INTERVENȚIA LUI ERDOGAN 

Turcia, importator de cereale, este și ea afectată de război. Președintele Recep Erdogan tratează cu Putin deschiderea unui culoar de transport din porturile Ucrainei de la Marea Neagră. Rusia condiționează deschiderea transporturilor de cereale și oleaginoase de ridicarea sancțiunilor și deminarea porturilor. Negocierile deschise de Turcia cu Kremlinul antrenează și ONU, acțiunea de transport fiind considerată o acțiune umanitară. Președintele Franței consideră că, pe termen scurt, este esențial orice efort pentru a putea scoate din depozitele din Ucraina 20 de milioane de tone de cereale pentru a atenua spectrul foametei, cu precădere în Africa.

 SECURITATEA ALIMENTARĂ, PUNCT DISTINCT LA SUMMIT

Reuniunea de luni și marți a liderilor europeni de la Bruxelles a avut ca punct distinct analizarea securității alimentare grav amenințate îndeosebi în Africa și Orientul Apropiat din cauza incapacității Ucrainei de a exporta recolta de cereale prin Marea Neagră. Înainte de reuniune, în discuțiile telefonice avute cu președintele francez Macron și cancelarul german Scholz, Putin a repetat că blocajele din lanțurile de aprovizionare sunt create, în primul rând, de țările occidentale, nu de război. 

La summitul Consiliului European a fost respinsă această poziție a Rusiei, considerată că poartă vina pentru blocarea porturilor din zona Odesei. Teza responsabilității SUA și a UE pentru criza alimentară este difuzată de propaganda Kremlinului în țările africane dependente de importurile de cereale din Ucraina și Rusia. Ursula von der Leyen a declarat după summit că „este o dezinformare completă din partea Rusiei, singurul motiv pentru care ne luptăm acum cu o criză alimentară este din cauza acestui război brutal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Președintele Comisiei Europene a adăugat că „nu avem sancțiuni pentru alimente și produse agricole”, menționând că exportul de îngrășăminte rusești spre țările din afara UE nu este afectat de sancțiunile de la Bruxelles. 

 Lupta pentru captarea Africii

 Prin videoconferință, participanții la summit au avut un dialog cu liderii unor țări africane pe tema combaterii crizei alimentare. Macky Sall, președintele Senegalului și președinte al Uniunii Africane, a spus că deficitul de îngrășăminte și alimente este „grav și alarmant”, adăugând că va discuta aspectele crizei cu Putin. Sall a ridicat și problema plăților pentru distribuția cu produse alimentare care sunt blocate prin excluderea băncilor rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT.

 Premierul italian Mario Draghi a fost mai tranșant când a avertizat asupra riscului ca propaganda Rusiei să capete amploare și să devină credibilă în Africa. El a spus la conferința de presă după încheierea summitului că „bătălia pentru securitatea alimentară în Africa este importantă și din punct de vedere strategic, pentru că multe țări africane nu sunt de partea Occidentului, cum se vede din voturile la ONU”. Draghi a adăugat: „Dacă pierdem războiului pentru securitatea alimentară, aceste țări nu vor mai veni niciodată de partea alianței, pentru că se vor simți în mod natural trădate și a cui e vina este problema cel mai puțin relevantă pentru ele”.