El Comandante Fidel Castro

Instalat de 45 de ani in Palatul Revolutiei din Havana, Fidel Castro a vazut perindandu-se opt presedinti ai Statelor Unite, 10 Jocuri Olimpice, cat si reintoarcerea Cometei Halley. Si in ceea ce priveste incercarile repetate ale americanilor de a-l „indeparta", Castro are mai multe vieti decat o pisica.

Fidel Castro are multe motive sa fie bucuros anul acesta, cand aniverseaza 45 de ani in fruntea Cubei. Aproape toti cei care il contestau odata au fost fie aruncati in inchisoare, fie de-a dreptul asasinati, industria turismului da semne ca ar putea revigora economia schilodita dupa decenii intregi de restrictii americane, iar popularitatea sa este mai mare ca oricand.

Campanie de asasinate

Si asta nu pentru ca americanii n-ar fi incercat din rasputeri sa il impiedice. Dimpotriva, au facut tot ce le-a stat in putere si chiar mai mult. Chiar la scurta vreme dupa ce Castro a eliberat Cuba de dictatura infamului Batista, sustinut de Statele Unite si de Mafie, Washingtonul a incercat in fel si chip sa il dea la o parte. Au pus la bataie o multime de bani, de resurse materiale si umane, embargouri, amenintari cu distrugerea nucleara si diverse planuri de asasinat, spun unii, cam 600! Ba chiar, in 1971, Agentia Centrala de Investigatii (CIA) a amenintat Cuba cu izbucnirea febrei porcine, obligandu-i pe cubanezi sa-si distruga jumatate de milion de porci. Incercarile de asasinat au inceput inca din vremea presedintelui Kennedy, care a dat ordine precise pentru stergerea „infidelului" Castro de pe fata pamantului. CIA si-a incercat toate gadgeturile de tip James Bond: de la un stilou incarcat cu cerneala otravita, pana la o tigara exploziva sau un trabuc intesat de halucinogene. In raportul Comitetului Church al Congresului american din 1975 sunt notate toate. Inclusiv momentul in care CIA, mai mult ca sa-l puna intr-o situatie penibila, a pus la cale sa ii strecoare saruri depilatoare in pantofi, motiv pentru care „El Comandante" a ramas o buna bucata de vreme fara barba, sprancene si... par pubian.

Viziunea

Cel mai vizionar a fost, totusi, Generalul Edward Lansdale, cel care superviza razboiul ascuns al administratiei Kennedy impotriva lui Castro. El s-a gandit sa implice in asasinat o forta divina. Depasind planul pur material, generalul a pus la cale sa declanseze o contrarevolutie in Cuba raspandind zvonul ca A Doua Venire a lui Hristos este iminenta, iar Castro este Antihristul. La momentul stabilit, Hristos insusi trebuia sa apara pe malurile insulei, coborand dintr-un submarin american, invaluit in lumina suava a luminilor de pozitie ale aparatului. Lansdale spera ca populatia cubaneza, cuprinsa brusc de un val de fanatism religios, sa se revolte si sa isi detroneze liderul satanic.

Americanilor le-a mai venit o idee geniala, cand au aflat ca lui Castro ii place sa faca scufundari. Asa ca au dat fuga si au achizitionat un costum de scafandru pe care l-au infestat cu o ciuperca de piele, cu gandul sa i-l plaseze lui Castro cu prima ocazie. Se pare totusi ca bacteria n-a mai ajuns la liderul cubanez, ci la altcineva.

Mort de ras

E de la sine inteles ca Fidel Castro, ajuns acum la venerabila varsta de 77 de ani, a murit doar de... ras. Nici unul din planurile CIA nu au functionat. Dimpotriva, Castro a devenit si mai puternic, iar Statele Unite s-au infuriat tot mai mult, pentru ca se vedeau puse in pozitia, de-a dreptul ridicola, de-a fi sfidate de o insulita. Si, in vreme ce alti dictatori carismatici au decazut sau au murit dupa mult mai putini ani la putere, Castro ramane bine asezat la Havana. Strainii care il viziteaza periodic il descriu ca pe un patriarh cu unghii lungi si barba colilie; unii il vad ca un fel de batranel imprevizibil, altii ca pe un caz clasic de lider bolnav de putere.

Oricum l-ar vedea altii, Castro a reusit sa se mentina la conducere. Si asta, in pofida „realizarilor" pe care regimul lui le-a infaptuit si pe care cubanezii le suporta cu stoicism.

Saracie lucie

Jumatate dintre cubanezi sunt someri. Probabil ca sa aiba suficient timp liber pentru a urmari istoricele discursuri ale liderului lor, care nu tin niciodata mai putin de patru ore. Majoritatea cubanezilor traiesc cu mai putin de 1.400 de calorii pe zi, insemnand cam 200 de grame de margarina. Economia tarii, bineinteles, este si ea la pamant. Investitiile straine sunt ca si inexistente, iar Cuba a reusit, in timp, sa-si piarda traditionala pozitie de cel mai mare producator de zahar din lume. In acest caz, cum s-ar putea explica adulatia cubanezilor fata de cel pe care cu drag il numesc „Fidelismo", daca nu printr-o abila arta a manipularii populatiei?

„Salvatorul natiei"

Este vorba in primul rand de imagine. Castro este cazul clasic de dictator care nu a aparut din centrul istoric al societatii, ci din periferiile sale morale si fizice. Tatal sau a fost un cultivator obisnuit de zahar, venit din nordul sarac al Spaniei. Situatie tipica pentru mai multi dictatori, cu origini diferite de tara pe care au condus-o: Napoleon era corsican, Hitler era austriac, iar Stalin venea din Georgia. Acesti lideri apar in general in momentele de criza ale unei natii, declarand ca nu doresc altceva decat sa aduca „salvarea" pentru poporul care sufera.

In al doilea rand, Castro este o combinatie captivanta de seductie si violenta. De mic a incercat sa dea foc casei parintilor sai si sa incendieze masina tatalui. Si-a exercitat intotdeauna o influenta machiavelica, dispunand de orice tehnica politica si de manipulare posibila, pentru a-si struni poporul asa cum crede de cuviinta, dar si membri ai elitei mondiale, scriitori, artisti. I-au servit, cu siguranta, studiile aprofundate din lucrarile fascistilor europeni: de la Mussolini a preluat retorica teatrala, iar de la Hitler, lectiile de sociologie a revolutiei. Si, nu in ultimul rand, Fidel are grija ca nu cumva din mintile supusilor sai sa dispara teama de „Americanos", ca sa-i fie mai simplu sa ii tina sub control.

Indragostit de Brigitte Bardot

Data fiind ura sa viscerala fata de americani, ramane un mister pentru multi cum de i-a permis regizorului Oliver Stone sa-l filmeze cu pantofi de sport marca Nike in picioare. Castro i-a oferit, de altfel, lui Stone ocazia unica de a-i inregistra pentru posteritate automobilul marca BMW, aratand tuturor si ca este un om caruia ii place umorul sanatos. Ba chiar i-a propus lui Stone sa i-l lase lui pe un cameraman mai slabut, spre a-l pune la ingrasat. Sau a povestit cum n-a putut sa se masoare cu Boris Eltin la baut. Pentru impatimitii artei cinematografice, Fidel a povestit cum s-a indragostit, pe rand, de toate stelele cinematografului, dar mai cu seama de Brigitte Bardot. Aceasta, evident, in vremurile cand Castro simboliza pentru mai toti cubanezii stralucirea, avantul tineretii si viitorul luminos.

Un viitor cu surprize...

De altfel, viitorul este o chestiune asupra careia Castro prefera sa pastreze mereu tacerea. Nimeni nu stie daca, la un moment dat, se va decide totusi sa se retraga. Desi cateodata pare ca insinueaza ca va renunta la conducere, alteori ramane la fel de arogant si hotarat ca in primii sai ani de glorie la carma Cubei. Nimic nu poate fi insa mai trist decat faptul ca nici propriii sai copii nu-l inteleg. Marturia fiicei sale, Alina Fernandez, care a reusit, dupa mai multe tentative esuate, sa fuga din Cuba in 1993, este de o tristete coplesitoare: „Urasc ce a facut din Cuba. Pe mine nu m-a fascinat niciodata, nu inteleg de ce. Cred insa ca Fidel are o carisma de-a dreptul magica, cu care il vrajeste pe oricine".

Avocatul excomunicat de Biserica

DATA DE NASTERE: 13 august, in 1926, Cuba

EDUCATIE: Licentiat al Colegiului Belen, Havana, in 1945; isi ia doctoratul in drept la Universitatea din Havana, in 1950

OCUPATIE: Avocat, lider al revolutiei

FAMILIE: Se casatoreste in 1950 cu Mirta Diaz-Balart, o tanara din aristocratia Havanei, cu care are un baiat, Fidelito. Cuplul divorteaza dupa doar cinci ani si Mirta pleaca in Spania, unde traieste pastrand un secret total in ceea ce priveste casatoria cu Castro. Liderul de la Havana are in total 7 copii.

RELIGIE: Excomunicat din biserica Romano-catolica

ANII DE INCEPUT: a practicat dreptul, intre anii 1950-1952; a condus atacul asupra baracilor gherilelor Moncada, in Santiago de Cuba, in 1953; a fost capturat si intemnitat intre anii 1953-1955. A trait in exil in in Mexic si Statele Unite in 1955-1956; se intoarce in Cuba si conduce atacuri armate impotriva guvernului lui Fulgencio Batista, 1956-1959; Batista se refugiaza in afara tarii, in 1959.

CARIERA POLITICA: Prim-ministru, 1959-1976; sef de stat, presedintele Consiliului de Stat, presedintele Consiliului de ministri, din 1976 pana in zilele noastre

BIROU: Palatul Revolutiei, Havana, Cuba

"Fie ne dezvoltam economia, fie cerem unui prieten 100 miliarde de dolari pe an. Importam acum mancare de 150 de milioane de dolari. Daca o producem noi economisim 150 de milioane pentru tractoare si masini. "
Fidel Castro, intr-un interviu acordat Wall Street Journal in 1959

"Acest mort mai poate vorbi. Acest mort mai face planuri. Acest mort nu e mort inca. Cu arma in mana, nu imi pasa cum am sa mor, dar sunt sigur ca americanii ne vor invada, asa ca voi muri luptand."
Fidel Castro, intr-un discurs de cinci ore tinut la Havana in 2004 Cuba, un ghimpe in coasta americanilor

SITUARE: Insula in America Centrala Insulara, arhipelagul Antilelor Mari

POPULATIE: 11,3 milioane

CAPITALA: Havana

LIMBA: Spaniola

RELIGIE: Crestinismul

SARBATORI NATIONALE: 1 ianuarie, aniversarea eliberarii patriei (1959) si 26 iulie, aniversarea insurectiei nationale din 1956

ISTORIE: Cuba a fost descoperita de celebrul explorator Cristofor Columb in 1492 si ulterior ocupata de spanioli, sub conducerea lui Diego de Velazquez. Populatia indigena este exterminata si sunt adusi in loc sclavi negri din Africa. Cuba se proclama independenta in 1902. Pana in 1934, se afla sub protectorat american. Regimul dictatorial al lui Fulgencio Batista y Zaldivar, instaurat in 1952, este inlaturat in 1959, in urma luptei armate declansate de un front democratic-revolutionar, in fruntea caruia se impune avocatul Fidel Castro Ruiz. Relatiile cu SUA se deterioreaza rapid, mai ales cand Castro transforma Cuba intr-o tara socialista. Abia in anul 1998, dupa o istorica vizita a Papei Ioan Paul al II-lea, autoritatile cubaneze permit sarbatorirea Craciunului.

Che Guevara, simbolul revolutionarului

Che Guevara a ajuns, de-a lungul timpului, sa reprezinte imaginea tanarului revolutionar manat de sacrificiul de sine. La aproape patru decenii dupa asasinarea lui, de catre fortele armate boliviene sprijinite de CIA, chipul lui Che Guevara, cu nelipsita-i basca, ramane unul din cele mai cunoscute din lume. Copiii din gradinitele cubaneze, numiti „tinerii pionieri", saluta steagul national in fiecare dimineata cu cuvintele „pionieri ai comunismului, noi vom fi ca Che".

Nimeni nu se gandeste la el fara a si-l imagina alaturi pe tovarasul sau cel mai bun, Fidel Castro. Cei doi s-au intalnit in 1955 si au strabatut, pentru o vreme, aproape tot continentul Americii Latine, fie pe jos, fie cu motoreta. Pe atunci, Guevara nu era „Che", ci Ernesto. Impreuna au dat semnalul revolutiei in Cuba si tot impreuna au condus tara pe calea comunismului. Castro l-a numit chiar „un extraordinar om, de o mare inteligenta si cultura". In primii ani ai puterii lui Fidel Castro, Che Guevara i-a fost un rival, detinand mai multe posturi-cheie. Ulterior a fost trimis de Castro sa conduca lupta de gherila in tari din Africa si America Latina; Che a fost ucis de armata boliviana in octombrie 1967, dar ramasitele sale au fost aduse in Cuba abia in 1997. Che reprezinta un simbol al luptei nu doar pe continentul latin, ci si in intreaga lume. Studentii isi atarna in camerele de camin postere, pe cand multi tineri imbraca tricouri imprimate cu imaginea lui. Bine cunoscutul sau chip a fost imortalizat de fotograful Alberto Diaz Gutierrez (cunoscut sub numele de Alberto Korda) in 1960. Fotograful, care a murit in 2001 la varsta de 72 de ani, a pastrat pana in ultima clipa a vietii, cu mare sfintenie, negativul fotografiei si aparatul cu care l-a imortalizat pe Che. Korda l-a fotografiat si pentru un ziar cubanez, la 5 martie 1960, la o inmormantare din Havana si isi amintea ca revolutionarul i-a lasat o impresie de nesters: „L-am vazut cum a facut un pas inainte, cu atitudinea lui de sfidare absoluta, in timp ce Fidel Castro vorbea. Si am stiut ca am la dispozitie doar o clipa pentru nemurire".

Pacalit la telefon

Fidel Castro vrea sa fie vazut ca un om serios, caruia ii place, din cand in cand, sa se amuzse la auzul unei glume bune. Cu siguranta insa ca nu a apreciat deloc festa pe care i-au jucat-o doi prezentatori de la un radio american, din Miami. Cei doi DJ sunt gazdele unui program numit „El Vacilon de la Manana" (Glumetul matinal) si s-au gandit sa se distreze pe seama liderului cubanez, facandu-l sa creada ca vorbeste la telefon cu prietenul Hugo Chavez, presedintele venezuelean. Asa ca au decupat portiuni dintr-un discurs al lui Chavez si au incercat sa vorbeasca, prin telefon, cu Castro. Cand, in sfarsit, au trecut de toate filtrele si au auzit vocea cubanezului, au pus banda inregistrata cu vocea lui Chavez. Acesta pasemite isi suna prietenul in legatura cu o valiza uitata in Argentina, tara pe care o vizitase impreuna cu Castro cu ceva timp in urma. Dupa o conversatie de vreo 25 de minute intre falsul Chavez si Castro, cei doi prezentatori i-au dezvaluit celui din urma ca este victima unei glume si l-au bombardat cu invective, printre care si „criminalule", inainte ca dictatorul sa aiba timp sa inchida telefonul. Recent, prezentatorii au fost amendati cu 4.000 de dolari pentru aceasta gluma proasta. Nu au fost sanctionati insa pentru festa jucata mai inainte lui Chavez, pe aceleasi principii. Cand s-au convins ca l-au prins la telefon pe liderul venezuelean, cei doi i-au pus o caseta inregistrata cu fraze disparate, rostite de catre Castro. „Mi-ai primit scrisoarea?", intreba Castro. „Da, am primit-o, e totul in regula", a raspuns Chavez. Conversatia a continuat pe acelasi ton cordial pentru cateva minute, pana cand Castro a intrebat: „Ce zi e azi? Marti, miercuri?". In acest punct, DJ-ii si-au dezvaluit identitatea si l-au improscat pe Chavez cu insulte. Miami este un oras care gazduieste o mare comunitate de cubanezi exilati de frica regimului lui Castro si o alta comunitate la fel de numeroasa de imigranti venezueleni.

---

Cititi maine! In numarul de maine va prezentam povestea presedintelui Lukasenko, care conduce de un deceniu, cu mana de fier, Belarusul.