Eoliene şi piscine lângă Babe şi Sfinx

Sursa foto: /Jurnalul Naţional

Drumul Babelor, varianta lărgită şi asfaltată a străvechiului Drum al Dacilor, nu este o întâmplare: afaceri serioase depind deja de dezvoltarea acestuia, iar multe altele stau să răsară la umbra "proiectelor naţionale de dezvoltare a infrastructurii turistice", finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

Reabilitarea celor 16 kilometri de drum a început încă de anul trecut, imediat după atribuirea lucrării către asocierea formată din patru firme în fruntea căreia se află SC Cast SRL. Primii doi kilometri de asfalt pe DJ 713 au fost turnaţi în toamna anului trecut, ceilalţi urmând să fie finalizaţi în această vară. Abia începută, lucrarea a ridicat deja cota unor afaceri private din zonă. Iar alte afaceri vor "exploda" cu fiecare kilometru de asfalt turnat şi cu fiecare cărămidă pusă una peste alta de Consiliul Judeţean în această zonă.

Lucrarea de pe DJ 713 nu s-a oprit întâmplător după doar doi kilometri. Deocamdată, doar atât era necesar pentru a facilita accesul la cele două cabane care se află deja amplasate în zonă. Una este o cabană aparţinând sindicatului din Petrom – Cota 1.000. Cealaltă, Cabana Cuibul Dorului, este administrată de societatea comercială Alpedor SRL. Firma îi aparţine lui Petre Ghiţă, tatăl bossului de la Asesoft, Sebastian Ghiţă. Omul de afaceri este cunoscut pentru că întreţine relaţii politice transpartinice. La momentul la care a preluat conducerea staţiei Realitatea TV printr-un contract de management de 75 de milioane de euro, nu puţine voci au speculat că o astfel de ofertă substanţială nu poate să ascundă decât o tentativă a partidului de guvernământ de a încerca să controleze anumite voci critice care apar pe sticlă.

Dar Cabana Cuibul Dorului, a familiei Ghiţă, a fost chiar gazda şedinţelor Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, organism care şi-a dat avizul pentru asfaltarea DJ 713 . Membrii Consiliului nu numai că au aprobat reabilitarea "Drumului Babelor", dar au fost de acord şi cu o serie de alte numeroase lucrări, care pun în pericol fauna şi flora din zonele protejate, sub paravanul perfid numit "dezvoltarea infrastructurii turistice", care afectează întregul Parc Natural Bucegi. "Ce încercaţi dumneavoastră să formulaţi acum este un lucru cu totul şi cu totul deplasat", a reacţionat Horia Iuncu, administratorul Parcului Naţional Bucegi, când am discutat despre o posibilă legătură între locul în care şi-a desfăşurat Consiliul Ştiinţific şedinţele şi hotărârile pe care acesta le-a luat. "Şedinţele Consiliului au loc în nişte locaţii care sunt accesibile pentru toată lumea ( de parcă sediul Administraţiei Parcului, din Moroieni, nu era accesibil – n.r. ). Nu se pune problema că acel drum trecea pe acolo sau nu trecea. Asta este o măgărie! Cu tot respectul vă spun". Cert e că organizarea unor astfel de şedinţe la Cuibul Dorului a costat nişte bani, în timp ce organizarea lor în sediul Consiliului Judeţean sau în cel al Administraţiei Parcului nu ar fi costat nimic. "Pentru tot ce s-a întâmplat şi pentru tot ce s-a consumat la Cuibul Dorului există factură. Speţa acestui drum a fost doar unul dintre subiectele discutate într-una dintre şedinţele Consiliului Ştiinţific", ne-a replicat Horia Iuncu. De altfel, administratorul Parcului Naţional Bucegi este un susţinător îndârjit al proiectelor de dezvoltare a infrastructurii turistice în zona înaltă a Bucegilor, convins că aceste proiecte sunt necesare şi nu pot face rău naturii. "Nu trebuie să uităm unde ne aflăm. Ne aflăm într-un parc natural de interes peisager", susţine Horia Iuncu.

Cuibul Dorului nu este însă singura afacere a familiei Ghiţă care se bucură de proiectele intrate în efervescenţă în inima Muntelui Bucegi. Cabana Mioriţa, situată în Valea Dorului, este de asemenea afacerea tatălui şefului de la Asesoft şi Realitatea. Aceeaşi firmă, Alpedor SRL, administrează şi această cabană. Accesul spre întreaga Vale a Dorului, dinspre judeţul Dâmboviţa, cu plecare din Moroieni, va fi facilitat de Drumul Babelor. De pe coama Dichiului, DJ 713 este legat cu o bretea de un alt drum de munte, DJ 714, care urmează să fie şi el modernizat şi care va facilita, de asemenea, legătura cu Valea Dorului, dinspre judeţul Dâmboviţa. De altfel, cunoscătorii muntelui au explicat jurnaliştilor că această zonă va fi una dintre principalele beneficiare ale acestei investiţii.

Aşa cum Jurnalul Naţional a scris, senatorul Valentin Gigel Calcan este un alt important beneficiar al investiţiilor demarate. Una dintre pârtiile pe care Ministerul Turismului le va finanţa se va opri chiar în spatele Hotelului Peştera, deţinut de familia Calcan. În plus, Consiliul Judeţean Dâmboviţa pregăteşte, aşa cum arătam, o altă lucrare importantă pentru atragerea turiştilor în zonă: asfaltarea DJ 714, drum care va duce turiştii chiar la baza pârtiei şi până la recepţia Hotelului Peştera.

L-am contactat pe senatorul Valentin Calcan pentru a afla ce părere are dumnealui despre impactul DJ 713 atât asupra activităţii din zonă, cât şi asupra afacerii personale. Valentin Calcan deţine mai puţin de un procent din Grupul Industrial Alca SRL, firma care controlează Hotelul Peştera. Dar soţia senatorului, Diana Ioana Calcan, deţine restul părţilor sociale ale societăţii. Hotelul va beneficia din plin de proiectul de reabilitare a celor două drumuri: unul va ajuta turiştii să ajungă până sus pe coama Bucegilor, celălalt va duce până la baza pârtiilor de schi care se vor amenaja, cu plecare şi, respectiv, cu sosire chiar în zona din spatele hotelului.

Senatorul Calcan a început discuţia cu noi subliniind că primul drum, şi anume DJ 713, ar aparţine judeţului Prahova. În realitate, 10 din cei 16 kilometri sunt situaţi pe suprafaţa administrativă a judeţului Dâmboviţa şi doar 6 km pe cea a judeţului Prahova. Parlamentarul PDL ne-a asigurat că în călătoriile sale prin lume a văzut foarte multe facilităţi turistice amenajate în zone protejate, cu respectarea unor reguli foarte stricte. Ceea ce e de dorit să se întâmple şi în Bucegi. De asemenea, în opinia parlamentarului PDL, asfaltarea DJ 713 va ajuta, în mod clar, în cazul intervenţiilor Salvamont.

Cât priveşte pârtia de schi care se va amenaja cu unul dintre capete chiar în spatele propriului hotel, senatorul Calcan a negat iniţial această informaţie şi s-a apărat: "Nu, nu, nu! Nu mă confundaţi. Nu sunt eu om de afaceri şi nu am afaceri în zonă. Sunt parlamentar acum, vă rog eu frumos nu mă băgaţi... Rugămintea mea este: nu faceţi speculaţii dintr-acestea că nu-şi au sensul". Despre reabilitarea DJ 714, Valentin Calcan a insistat că, din 1998, se tot anunţă proiectul de modernizare a acestuia, dar investiţia nu s-a mai realizat. Senatorul susţine că acesta este doar un proiect, departe de realizare.

În realitate, CJ a început deja exproprierile de terenuri pentru a permite lărgirea drumului care urmează să intre în modernizare. În urmă cu doar două săptămâni, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 76 din 2011, s-a restricţionat circulaţia pe DJ 714. În raportul tehnic care a stat la baza acestei decizii se precizează că starea de degradare avansată a drumului a determinat CJ Dâmboviţa să demareze în regim de urgenţă procedurile pentru obţinerea sumelor necesare investiţiei de reabilitare, banii urmând să fie acordaţi de Administraţia Fondului de Mediu.

Hoteluri, baze sportive şi parc eolian
Preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Popescu, este un om foarte ocupat. Suficient de ocupat încât cel puţin până la acest moment, nu a fost posibil un interviu cu privire la aceste subiecte. De aceea, trebuie să ne mulţumim cu declaraţiile preşedintelui CJ Dâmboviţa Florin Popescu făcute pentru ziarişti în diverse ocazii oficiale. De exemplu, în octombrie 2008, când s-a semnat protocolul dintre CJ Dâmboviţa şi CJ Prahova pentru proiectul de reabilitare a "Drumului Babelor", Florin Popescu a declarat că zona este vizată de mai multe investiţii private: "Reabilitarea drumului de acces către zona turistică a Munţilor Bucegi va duce la dezvoltarea zonei. Avem deja scrisori de intenţie de la investitori care vor să construiască aici baze sportive, hoteluri. Vrem să facem o microstaţiune în zona de nord a judeţului Dâmboviţa. Sunt convins că vor veni investitori, mai ales că este o zonă cu un peisaj deosebit, este una dintre puţinele zone din ţară unde mai sunt cocoşi de munte sau capre negre". Cu această ocazie, preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, a mărturisit ziariştilor că în zonă există chiar un proiect pentru amenajarea unui parc eolian. În ziua inaugurării şantierului de asfaltare a DJ 713, Florin Popescu a întărit importanţa lucrării: "Este un proiect de o deosebită importanţă pentru regiunea noastră, pentru platoul Bucegilor, întrucât va deschide zona pentru schi". "Astăzi, cei care doresc să facă turism, doresc să-l facă cu maşina. Au apărut maşini suficient de performante ca să poată urca aceste pante şi ne-am gândit să venim în ajutorul lor, astfel încât numărul turiştilor să se dubleze", l-a completat Mircea Cosma.