Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la începutul acestui an, Bruxelles-ul a închis 11 proceduri de infringement declanșate ca urmare a nerespectării legislației UE. Una dintre acestea viza transpunerea parțială a Directivei (UE) 2016/343 privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Infringementul pentru transpunerea parțială a Directivei (UE) 2016/343 fusese deschis în luna mai 2018, după ce termenul pentru aplicare ei expirase în aprilie. Deoarece nu am făcut nimic pentru respectarea legislației comunitare, în octombrie 2020 Comisia Europeană ne-a transmis un aviz motivant, dându-ne un termen de două luni pentru a lua măsurile adecvate de transpunere. De exemplu, printre aspectele negative reținute de Comisia Europeană se numărau și lacunele în ceea ce privește modul în care persoanele suspectate sau acuzate erau prezentate în fața instanței, adică încătușate, deși această măsură ar trebui aplicată doar persoanelor acuzate de violențe grave. Directiva prevede la art. 3 că statele membre sunt obligate să se asigure că persoanele suspectate și acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției, conform legii.
De asemenea, garanțiile solicitate legislațiilor statelor membre de către UE la art. 7 al directivei se referă la asigurarea dreptului la tăcere al persoanei acuzate privitor la infracțiunile pentru care sunt cercetate și la posibilitatea de a nu se autoincrimina, stabilind pentru acestea atât cadrul de implementare, cât și situațiile în care pot fi restrânse aceste drepturi fără a afecta natura echitabilă a procesului. Tot sub aspectul prezumției de nevinovăție, la art. 6, drepturile și obligațiile participanților la procesul penal în ceea ce privește sarcina probei, astfel încât să se asigure obiectivitatea și echidistanța necesare unei soluționării juste a procesului penal. Directiva 343/2016 este unul dintre elementele-cheie ale cadrului legal al UE privind standardele minime comune pentru un proces corect, astfel încât drepturile suspecţilor şi persoanelor puse sub acuzare sunt respectate. Directiva întăreşte încrederea statelor membre în sistemele de justiţie din celelalte ţări, facilitând astfel recunoaşterea reciprocă a deciziilor în chestiuni penale, potrivit Comisiei Europene.
În loc să încaseze taxe, statul s-a ales cu un infringement
În ianuarie 2019, împotriva României era declanșat mecanismul de infringement pentru netranspunerea Regulamentului (UE) nr. 528/2012 privind biocidele. Concret, regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru aprobarea unor biocide care urmează să fie utilizate. La data declanșării infringementului, țara noastră nu stabilise aceste taxe, iar acest fapt a dus la întârziere autorizării unor biocide. După mai bine de trei ani, România a reușit să se conformeze legislației comunitare în materie, iar procedura de infringement a fost închisă în luna mai.
Cu o întârziere de câțiva ani, apar pensiile ocupaționale
Netranspunerea Directivei (UE) 2016/2341 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) de către România a fost un al motiv de infringement inițiat de Comisia Europeană. Legea privind pensiile ocupaționale, cunoscute și sub numele de Pilonul 4 de pensii, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, astfel că România și-a onorat obligația de a transpune în legislația internă Directiva (UE) 2016/2341. Aderarea la noul sistem de pensii va fi opțională.
Ministerul Transporturilor, în ofsaid de ani de zile
O altă procedură de infringement închisă de Bruxelles se referă la transpunerea de către țara noastră a Directivei (UE) 2019/883 privind instalațiile portuare de recepție pentru livrarea deșeurilor de la nave. Oficialii de la Ministerul Transporturilor au avut nevoie de trei ani pentru transpunerea legislației comunitare în domeniu. Tot de trei ani au avut aceștia nevoie și pentru aplicarea prevederilor Directivei (UE) 2017/2110 - Exploatarea în siguranță a navelor de pasageri ro-ro și a ambarcațiunilor de pasageri de mare viteză în serviciu regulat
De la începutul acestui an, pentru nerespectarea legislației UE, România a primit de la Bruxelles 6 avize motivante, 10 scrisori de punere în întârziere și de două ori a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție.
Citește pe Antena3.ro
