Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când savanţii vor avea acces direct la public şi când publicul va fi mai expus la descoperirile ştiinţifice, lumea va deveni mai "normală". Altfel, aşa-zisele "ciudăţenii" ale ştiinţei vor reprezenta motive suplimentare de panică.
De fiecare dată când are loc o catastrofă naturală sau urmează să se întâmple "o nenorocire" profeţită de falşi predicatori, oamenii din toate colţurile lumii îşi amintesc că sunt... oameni şi că refuză să fie martori ai unor schimbări "dramatice" de destin.
Când cercetătorii de la Acceleratorul de Particule de la Geneva (Large Hadron Collider, pe scurt – LHC) au anunţat că sunt în căutarea aşa-numitei "particule a lui Dumnezeu", ambiţionaţi de unele medii influente, inclusiv de presă, unii cititori s-au panicat. "Oare vine sfârşitul lumii?" – s-au întrebat neavizaţii, pe diferite voci. Alţii au luat chiar în serios "avertismentele" şi au dat în judecată Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), pe motiv că ar fi reuşit să bage spaima în populaţie, cu ajutorul uriaşului experiment LHC, prin care se urmăreşte dezvăluirea unor secrete ale Universului, inclusiv a aşa-numitului "bozon Higgs" sau "particula lui Dumnezeu", un element subatomic a cărui existenţă este demonstrată până acum doar în teorie şi despre care se presupune că s-a aflat la originea Universului.
Unul dintre cele mai circulate mesaje cu care criticii LHC defilează de vreo trei ani se referă la faptul că omul nu trebuie să intervină într-o creaţie divină. Nu vrem să intrăm în detalii din lipsă de spaţiu, dar aceşti critici ar trebui să ştie că, de exemplu, şi în ingineria genetică omul intervine în creaţia divină şi, până acum, organismele modificate genetic nu au dus omenirea în pragul sfârşitului (dar nici nu au rezolvat criza alimentară din ţările sărace ale Globului).
Curiozităţi
Teoriile conspirative care ne alimentează creierele nu au apărut de ieri, de azi. Ele sunt vechi de când lumea şi vizează manipularea conştiinţei umane într-o anumită direcţie. La începutul lui 2011, ştirea că în statele americane Arkansas şi Lousiana, peste 5.500 de ciori au căzut moarte din cer a scandalizat întreaga populaţie a Terrei.
O panică generală ne-a cuprins şi când autorităţile din Maryland (SUA), Brazilia şi Noua Zeelandă au anunţat eşuarea a milioane de specimene de peşti. Câteva zile mai târziu, "blestemul" a ajuns şi în Europa – 50 de păsări au fost găsite fără suflare pe o stradă dintr-un oraş suedez. A fost suficient ca un ziar, două să titreze "Mister – găsite moarte" şi toată lumea a sărit ca arsă: "Sfârşitul omenirii se apropie". Desigur că explicaţiile oamenilor de ştiinţă s-au dovedit, pentru mulţi, insuficiente: păsările s-au speriat din cauza focurilor de artificii lansate de Anul Nou şi au căzut răpuse de spaimă. Ele nu au suferit nici de vreo boală "misterioasă", nici nu au fost otrăvite – pentru că, dacă s-ar fi întâmplat unul dintre aceste lucruri, bilanţul deceselor ar fi fost mult mai mare.
În ceea ce priveşte moartea peştilor, cercetătorii susţin că speciile din care fac parte sunt foarte sensibile la anumite substanţe poluante şi/sau toxine eliberate în apa mărilor şi oceanelor (de altfel, moartea subită a acestor specii a fost raportată şi în anii precedenţi).
În ciuda explicaţiilor ştiinţifice date nu doar în cazurile mai-sus amintite, forumurile abundă în păreri care mai de care mai trăsnite – cel mai des a circulat ideea că toate acestea sunt semne ale Apocalipsei "anunţate" de mayaşi pentru luna decembrie din anul 2012. Asta nu înseamnă că "prezicătorii" stau cu mâna-n sân şi lasă să le scape din mâini şansa de a prooroci apusul civilizaţiei umane chiar în lunile următoare. Apocalipsa este acea "cheie" cu care cinematograful, literatura, religia etc. au deschis numeroase porţi în sufletele oamenilor.
Despre sfârşitul lumii a vorbit secolul trecut şi părintele teoriei relativiste, Albert Einstein. În 2006 şi 2007, când în SUA, Europa (Germania, Spania, Marea Britanie) au fost descoperite albine moarte departe de stupii lor, a fost readus în prim-plan gândul fizicianului german despre aceste insecte: "Dacă albinele vor dispărea, societatea umană va mai avea doar patru ani de trăit". Mecanismele sunt de înţeles, ecosistemul se autoreglează de la sine, deoarece toate componentele sale sunt intercorelate.
Un alt domeniu extrem de ofertant pentru susţinătorii teoriilor conspirative este cel al încălzirii globale. Neiniţiaţii sunt de părere că schimbările climatice vor duce nu numai la dispariţia a sute, mii de specii de animale şi plante, dar şi la dispariţia omului. Recent, doi oameni de ştiinţă americani au publicat un studiu conform căruia procesul de încălzire globală nu este o cauză directă a valului ucigător de căldură de anul trecut din Rusia (iulie 2010 a fost cea mai călduroasă lună din Rusia din 1880 până în prezent. Au rezultat incendii de pădure, o creştere a poluării aerului, distrugerea culturilor agricole, o creştere a mortalităţii, secetă).
Acum, după cutremurul şi valurilor seismice devastatoare din Japonia, după ce un cercetător american a constatat că principala insulă a arhipelagului nipon s-a deplasat cu 2,4 metri, iar un altul a declarat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde, şi după ce Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie din Italia a arătat că seismul a deplasat axa Pământului cu zece centimetri, oamenii neavizaţi au un nou motiv de speculă.
Motiv alimentat din plin la începutul lui martie, când un astrolog american a anunţat că alinierea Terrei, Lunii şi Soarelui şi poziţionarea, la 19 martie, la perigeu a astrului nopţii faţă de Pământ vor duce la apariţia unor fenomene extreme – "furtuni uriaşe, cutremure, erupţii vulcanice şi alte dezastre naturale ar putea crea dezastre de proporţii". Oamenii de ştiinţă spun, pe o singură voce, că nu există o legătură directă dintre fenomenul denumit "Luna la perigeu" şi eventuale calamităţi pe Pământ.
Tot cercetătorii, dar din altă categorie, au anunţat recent că în următoarele două luni de primăvară Soarele "iese treptat dintr-o perioadă-record de acalmie". Astrul zilei – spune profesorul Serghei Gaidaş de la Centrul pentru prognoze spaţiale din cadrul Institutului pentru magnetism terestru de la Moscova – a declarat recent că în martie şi aprilie se aşteaptă o intensificare a activităţii solare şi o creştere a probabilităţii apariţiei unor furtuni magnetice.
Oricare ne-ar fi soarta, poate ar trebui să privim înainte cu zâmbetul pe buze şi să ne gândim, pragmatic, că, dacă e să cadă, "drobul de sare" va cădea oriunde şi în orice condiţii. Măsuri se iau şi la scară mică, şi la scară mare – nu degeaba comunitatea ştiinţifică face "săpături" pentru a descoperi planete asemănătoare cu Terra, care să poată susţine viaţă.
Citiţi toate articolele din Ediţia de colecţie a Jurnalului Naţional - Sfârşitul lumii
