Eurodistileria

Cand te legi de tuiculita lui, romanul isi pierde cumpatul. In ciuda spai-melor, dupa aderare, ro-manilor nu li se va lua placerea de a-si face sin-guri tuica. Totusi, euro-penii vin cu conditia ca bautura preparata in casa sa indeplineasca standarde de igiena si de protectie a consumatorului. Productiile la alambic de peste 50 de litri, indiferent daca sunt pentru consum propriu sau pentru comercializare, vor fi accizate.

NEVOIE. Alambicul de acasa raspunde nevoii oamenilor de a-si satisface prin forte proprii dorinta de a gusta o tarie

Intr-un clasament unde Rusia nu intra la socoteala, din cauza dominatiei autoritare, Romania se afla pe locul 11 in Europa cand vine vorba despre consumul de alcool. Daca bauta in sine nu este o traditie neaparat romaneasca, fabricarea tuicii in cazanul de acasa nu se mai intalneste in multe alte state din Uniunea Europeana.

Euromit: dupa aderarea la UE, romanii nu vor mai putea bea tuica preparata de ei. Realitate: romanii isi vor putea prepara tuica, insa trebuie sa se inregistreze legal si sa indeplineasca standardele de igiena si protectie a consumatorului. Acestea sunt masuri pe care UE le ia pentru a impiedica producerea alcoolului pe piata neagra.

Acesta este raspunsul pe care Ministerul Integrarii Europene incearca sa il dea ingrijorarii romanilor care se tem ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, nu vor mai putea face tuica in "distileria de acasa", asa cum s-au obisnuit de atatia ani.

OBICEIURI VS REGULI. Problema cazanului sau a alambicului propriu este extrem de sensibila in Romania, unde oamenii s-au obisnuit sa isi rezolve prin forte proprii nevoia de a savura un paharel cu tarie. Numai ca, din punctul de vedere al responsabililor europeni, protectia consumatorului e mai importanta decat obiceiul de a-ti cinsti nuntasii cu o licoare facuta-n casa si numai buna de ars gatlejul, ca sa te tina minte si sa-ti ureze de bine toata viata. Iar regulile de impozitare care spun ca orice bautura alcoolica trebuie taxata au intaietate fata de competitia dintre nea Gheorghe, care face-n grajd o minunatie de tuica de prune, si nea Stanica, cel mai tare din sat cand e vorba despre tarie cu aroma de para.

IMPOZITAM, SA TRAITI! Potrivit legislatiei europene, orice litru de alcool, indiferent daca este obtinut in distilerii, in cazane, in alambic sau in orice alt fel de masinarie, trebuie accizat, se arata in documentatia disponibila pe site-ul www.infoeuropa.ro.

Impozitul se percepe indiferent daca bautura are drept destinatie consumul propriu sau comercializarea. Conditiile si valoarea taxei difera insa in functie de acesti doi factori. Intr-o Romanie unde nivelul de trai ii face pe oameni sa se orienteze spre alcoolul ieftin, impozitarea fiecarui paharel cu tuica facuta in casa a trecut drept o cale de a combate inflorirea pietei negre a alcoolului de slaba calitate, facut in conditii cel putin dubioase. Statisticile arata ca, in 2003, in tara figurau 147 de distilerii si 1.500 de imbuteliatori de bauturi alcoolice. Cu o autorizatie din partea Ministerului Agriculturii se puteau lauda doar 90 de distilerii si 150 de imbuteliatori.

NOROC IN UE! Romanii vor putea ciocni cate un paharel de tuica facuta in casa, si dupa aderare

MILA PENTRU SPECIFICUL NATIONAL. Pentru ca producerea de tuica (numita, in limbajul convenit cu UE, produs obtinut in urma distilarii din fructe) face parte din traditia romanilor, iar consumul de tuica a devenit, implicit, un obicei bine inradacinat, negocierile dintre UE si Romania s-au incheiat cu o derogare pentru Romania si ai ei iubitori de tuica.

Astfel, micii fermieri pot produce o cantitate de tuica de 50 de litri pe gospodarie in decursul unui an, la o concentratie de 40% alcool, fara a se supune regulilor de accizare.

"Trebuie mentionat faptul ca micii producatori sunt obligati chiar si in aceste conditii sa se inregistreze legal si sa indeplineasca normele sanitare cerute de lege", atrage atentia Delegatia Comisiei Europene in Romania.

Vestea buna este ca romanii vor putea produce tuica acasa si dupa aderarea la UE. Vestea mai... complicata este ca, pentru a nu fi nevoiti sa plateasca la stat pentru ea, trebuie sa se limiteze la mai putin de 50 de litri pe an.

VERDICTUL ANTROPOLOGULUI

Pentru romani, tuica facuta acasa este la fel de importanta ca si zacusca pusa la borcan pentru iarna sau ca muraturile din pivnita. Ajunsi fortat in mediul urban, romanii au gasit in perioada regimului comunist modalitati de adaptare si in aceasta privinta. Este vorba mai mult despre un ritual gospodaresc decat de productie. Romanii, care si-au confectionat cazane de tuica, nu s-au gandit sa comercializeze bautura, ci sa o faca pentru ei, deoarece asa "au apucat". Sa le interzici acest lucru este echivalent cu a le impune sa nu mai gateasca in propria bucatarie. Situatia este aceeasi ca si in cazul gemului, borsului, socatei si al tuturor celorlalte produse alimentare traditionale pe care omul contemporan nu are timp sa le faca, dar carora le simte lipsa. (Anca Scarlat, antropolog cultural)

FALS RAZBOI

"UE a declarat razboi cazanului de-acasa" a fost stirea care a revoltat romanii in urma cu cativa ani. Razboiul europenilor vizeaza insa prea putin placerea omului de a-si fabrica taria dupa propriile gusturi. Bruxellesul se lupta cu cazanul romanesc in masura in care acesta e fabricat din arama sau plumb, ceea ce poate duce la intoxicarea cu metale grele. In consecinta, tuica ce va fi comercializata nu va putea fi produsa oriunde, in orice fel de conditii sau din orice materie prima. In cazul in care un mic producator va dori sa continue producerea si comercializarea acestui tip de bautura, el va trebui sa se inregistreze ca atare, fie obtinand statutul de persoana fizica autorizata, fie de asociatie familiala, fie inregistrandu-se sub forma unei societati comerciale (de exemplu SRL). In cadrul procedurii de inregistrare, dupa ce va dovedi indeplinirea normelor sanitare, producatorul va trebui sa aleaga clasa de bauturi alcoolice pe care doreste sa le produca si sa pastreze standardele de productie constante. (Sursa: Delegatia Comisiei Europene)