Falcă şi-a rupt dinţii în pista de la Timişoara

Războiul politic PD-L Arad - PD-L şi PSD Timiş a fost generat de ambiţia arădenilor de a constitui compania aeroportuară Banat, un proiect cu dedicaţie portocalie pentru Gheorghe Falcă, primarul Aradului şi finul lui Băsescu, cât şi pentru grupurile de interese care gravitează în jurul filialelor pedeliste din cele două judeţe. Proiectul este sortit eşecului, ţinând cont că actualul aeroport internaţional Timişoara este foarte profitabil, iar cel arădean este falimentar.

Înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat, un proiect mort din faşă, este  prevăzută în programul de guvernare al coaliţiei PD-L - PSD. Artizanul fuziunii nereuşite este Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi nimeni altul decât soţul viceprimarului de Arad, Geanina Simona Popa Pistru. Acum două zile, ministrul Berceanu a aplanat conflictul politic dintre Gheorghe Falcă şi preşedintele pedelist al CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Astfel, fuziunea aeroporturilor, o ambiţie mai veche a lui Berceanu, nu va mai avea loc. Oficial. Deocamdată. În spatele scandalului stă o întreagă reţea de interese de ambele părţi. La 22 august, Traian Băsescu a fost la Arad, în oraşul condus de finul său, Falcă. Atunci, preşedintele a dat undă verde pentru începerea războiului cu timişorenii prin fuzionarea celor două aeroporturi. Falcă a pornit un război al declaraţiilor împotriva colegilor de partid din Timiş, iar secretarul de stat Pistru a trimis două adrese din partea Ministerului Transporturilor legate de fuziunea aeroporturilor Timişoara şi Arad. Consiliile locale trebuiau să decidă până la 31 august dacă intră sau nu în acţionariatul viitoarei societăţi. Compania Aeroportuară Banat este un proiect cel puţin halucinant în viziunea arădenilor şi a bucureştenilor care cereau ca noua companie să aibă sediul la Arad şi să se desfiinţeze Aeroportul Timişoara. Eusebiu Pistru, omul lui Falcă din minister, a jucat la cacialma cu timişorenii. Întâi a trimis o adresă Primăriei Timişoara prin care anunţa că aceasta este singura care nu a transmis ministerului hotărârea de consiliu local legat de acordul pentru fuziune. Complet fals, din moment ce nici consiliul local Arad nu a transmis o astfel de hotărâre, din lipsă de cvorum. Nici Consiliile Judeţene Arad şi Timiş nu au emis o astfel de hotărâre. Astfel, un secretar de stat a transmis cu semnătură şi ştampila Transporturilor, în numele ministrului o scrisoare prin care anunţa oficial fuziunea celor două aeroporturi. Municipalitatea timişoreană a solicitat în scris documente şi studiul de oportunitate, însă Pistru a trimis doar scrisori cu declaraţii politice ale primarului de Arad, prin care acesta anunţa fuziunea celor două aeroporturi. Nu s-a primit însă nici un document oficial din partea ministrului Radu Berceanu, care nu a comentat deloc subiectul.

CACEALMAUA ARĂDEANĂ
Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a fost primul care s-a declarat vehement împotriva acestui proiect susţinut intens pe linie PD-L. "Nu înţeleg de ce trebuie să se schimbe structura actuală, câtă vreme am un elefant care trăieşte pe picioarele lui, pe care vreau să-l asociez cu un purice, care de-abia supravieţuieşte de azi pe mâine. Nu văd ce ne-ar putea aduce această fuziune. Consiliul Judeţean Arad vrea de ani să scape de aeroport şi nimeni nu-l doreşte, pentru că nu are nici un viitor", a declarat Ciuhandu. Reacţia a venit imediat după ce municipalitatea a primit prima adresă de la Pistru, în care i se cerea să se pronunţe dacă ar fi interesată să se regăsească în acţionariatul viitoarei societăţi, Compania Naţională Aeroportuară Banat. Preşedintele CJ Timiş, pedelistul Constantin Ostaficiuc, a fost prins între ciocanul partidului şi nicovala timişenilor care l-au ales. După ce s-a consultat cu Radu Berceanu, Ostaficiuc a anunţat că planurile privind fuziunea aeroporturilor din Timişoara şi Arad şi crearea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat s-au anulat. "Ţinta a fost exclusiv electorală din partea celor care au lansat-o şi a celor care s-au angrenat în ea!", a declarat el. Mai mult, Ostaficiuc a spus că s-au sărit câţiva paşi absolut necesari, cum ar fi elaborarea unui studiu de fezabilitate care să spună care sunt avantajele şi dezavantajele unui astfel de proiect, o evaluare a ceea ce ar fi însemnat fuziunea aeroporturilor. "Nu Timişoara era cea care câştiga", a recunoscut el, arătându-se afectat de declaraţiile "politicianiste" ale colegilor de partid. "Fiecare să-şi vadă de administraţiile pe care le conduce şi să aducă beneficii comunităţilor pe care le conduce. Să spunem că un secretar de stat a insistat foarte mult asupra fuziunii. Este un secretar de stat care se ocupă de aviaţia civilă şi care a fost interesat de idee. Punct", a mai adăugat şeful CJ Timiş.

Falcă a început în forţă ofensiva pentru fuziunea celor două aeroporturi. La începutul campaniei era extrem de vehement, spunând că fuziunea aeroporturilor Timişoara şi Arad va merge înainte, indiferent de ce spun timişorenii. În presă, el i-a făcut mincinoşi pe politicienii timişoreni care s-au opus proiectului, dar lovitura a venit însă de la Consiliul Local Arad, care nu a adoptat hotărârea aşteptată de primar. Primarul Aradului a spus că ideea fuzionării aeroporturilor nu a apărut peste noapte, ba mai mult, le recomandă unora dintre politicienii din Timişoara să muncească mai mult pentru timişoreni şi să mintă mai puţin. "Regret dezinformarea pe care unii politicieni din Timişoara o transmit. Ciuhandu ştia despre această fuziune, liberalii la fel, Ludovic Orban, ca ministru al Transporturilor, a propus acelaşi lucru, parlamentarii PSD în frunte cu ministrul Sârbu au votat-o în programul de guvernare.  Primăria Timişoara urlă, face scandal, dar aeroportul este al ministerului, societatea se va face", a conchis Falcă. Câteva zile mai târziu, Falcă a schimbat tonul. Totul a devenit un simplu proiect, jignirile aduse colegilor din Timişoara au fost simple ieşiri şi, cel mai important, Consiliul Local arădean nu va vota pentru înfiinţarea noii companii, lucru pe care îl susţine, din surse proprii, şi preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Oricum, votul din Consiliul Local arădean nu are nici o valoare.

CULISELE UNEI AFACERI PORTOCALII
Dincolo de perdeaua de fum a declaraţiilor politice, în spatele înfiinţării noii societăţi se află interese financiare ale mai multor grupuri, unele apropiate preşedintelui Băsescu. Tăcerea ministrului Radu Berceanu spune multe. Artizanul "fuziunii", secretarul de stat Eusebiu Pistru, este soţul viceprimarului de Arad, Simona Popa Pistru. Cifrele comparative spun totul. Avantajele aeroportului Timişoara sunt evidente, în detrimentul celui arădean. Pe primul operează 12 companii aeriene, în timp ce pe cel arădean, numai una. Anual, pe cel din Timişoara tranzitează peste un milion de pasageri, iar pe cel din Arad, numai 60 de mii de oameni. Financiar, aeroportul Arad înregistrează pierderi şi este întreţinut cu bani de la bugetul local, în timp ce aeroportul din Timişoara înregistrează profituri prin management propriu. Timişoara operează 500 de zboruri pe săptămână, în timp ce aeroportul vecin operează doar 14. Mai mult, Aeroportul Arad ar avea nevoie de investiţii de 40 de milioane de euro pentru a ajunge la minimul cerut de standardele internaţionale în materie.

Posibili candidaţi atraşi mai mult de Timişoara
Intenţiile de a pune mâna pe Aeroportul Timişoara datează încă din anii '90. Acum în fruntea celor interesaţi se află o firmă care vrea să cumpere Aeroportul Arad numai "la pachet" cu cel din Timişoara. La această firmă se vehiculează că unul dintre acţionari este "finul Finului", Ovidiu Moşneag, fin al primarului Falcă, consilier local la Arad şi director comercial al Aeroportului Arad. Un alt pretendent al noii companii este chiar Carpatair, care a mai tatonat în anii 2005-2006  achiziţionarea Aeroportului Timişoara. Carpatair are acţiuni şi la aeroportul arădean, fiind pregătită să devină majoritară în cazul fuziunii. Carpatair este nemulţumită de rezultatele financiare de la Timişoara şi dă vina pe conducerea aeroportului care a permis intrarea companiei low-cost Wizz Air. Pierderile Carpatair se trag însă de la managementul intern şi de la politica de preţuri. Un alt candidat este magnatul Nelu Iordache, patron la firma de construcţii Romstrade şi patron al companiei aeriene Blue Air. În urma privatizării, acesta este acţionar la Aeroportul din Bacău şi şi-a manifestat deschis interesul pentru aeroporturile din Arad şi Suceava. Interesată este şi o companie ungară, care a privatizat cel mai mare aeroport din Ungaria, dar în condiţiile în care Aeroportul Arad ar veni ca "bonus" la cel din Timişoara. Şi italienii de la firma Sagat s-au interesat de cumpărarea aeroportului, însă şi aceştia s-au declarat curioşi în primul rând de cel din Timişoara. Sagat are acţiuni în Italia la aeroporturile din Verona, Torino şi Bergamo.

Fuziune păguboasă
Pentru Arad, crearea companiei aeroportuare Banat ar însemna salvarea de la faliment. Şmecheria înghiţirii Aeroportului Timişoara se poate face după alegeri prin artificiul financiar eşuat în această săptămână dacă PD-L rămâne la putere. Acţionarii aeroportului arădean sunt CJ Arad, CL Curtici, compania Carpatair şi persoane fizice, printre care şi directorul Carpatair, în timp ce la cel timişorean acţionari sunt statul român şi Fondul Proprietatea. Din participaţia de 80% a statului, 5% vor fi listate la bursă în cel mai scrut timp. "În mod normal, un aeroport de talia celui din Timişoara se poate achiziţiona la bursă sau prin licitaţie internaţională. Există reguli foarte stricte. De aceea s-a încercat stratagema cu implicarea consiliilor judeţene şi a altor acţionari prin crearea unei societăţi fără rost. Crearea companiei Timişoara - Arad ar fi fost şansa celor din urmă de a pune mâna pe un aeroport internaţional prosper printr-un artificiu administrativ. Ulterior ar fi majorat capitalul cu un milion de euro şi ar fi devenit majoritari cei din Arad pe aeroportul din Timişoara", a declarat un expert în probleme de comerţ şi legislaţie aeroportuară internaţională. Arădenii nu pot miza nici pe varianta curselor de pasageri la Timişoara şi a celor de mărfuri pe Arad, deoarece nu se mai fac zboruri cargo, ci doar de poştă şi curierat rapid. Cargo e mai rentabil cu tirul, cu trenul sau cu vaporul. În plus, Aeroportul Arad este blocat geografic. Nu se mai poate dezvolta, fiind mărginit de un cimitir şi de viitoarea autostradă.